Liberare provizorie sub control judiciar. Decizia 789/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr-
1284/2009
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI SECȚIA I-A PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR. 789
Ședința publică din data de 01 iunie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Carmen Veronica Găină
JUDECĂTOR 2: Băjan Vasile
JUDECĂTOR 3: Niculae
GREFIER: G
*****************
MINISTERUL PUBLIC Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism este reprezentat de procuror.
Pe rol fiind soluționarea recursului formulat de către recurentul- inculpat împotriva Încheierii nr. 62 din data de 22.05.2009 pronunțată de Tribunalul Teleorman Secția penală, în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns recurentul-inculpat, personal, în stare de arest și asistat de apărător din oficiu, în baza delegației nr. -/01.06.2009.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care:
Nefiind cereri de formulat, probe de solicitat sau excepții de invocat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe recurs:
Apărătorul din oficiu al recurentului-inculpat solicită admiterea recursului formulat împotriva Încheierii nr. 62 din data de 22.05.2009 pronunțată de Tribunalul Teleorman Secția penală, în dosarul nr-, având în vedere că nu există temeiuri care să justifice menținerea stării de arest preventiv a inculpatului. Instanța de fond nu a motivat împrejurarea că inculpatul ar putea zădărnici aflarea adevărului sau influențarea de martori, având în vedere că inculpatul a avut o atitudine procesuală sinceră, a recunoscut fapta.
Pentru motivele arătate solicită admiterea cererii de liberare provizorie cu respectarea măsurilor impuse de lege.
Reprezentanta Ministerului Public formulează concluzii de respingere a recursului ca nefondat, considerând încheierea Tribunalului Teleorman ca fiind legală și temeinică, considerând că lăsarea în libertate a inculpatului ar prezenta un pericol concret pentru ordinea publică, fiind îndeplinite condițiile prev de art. 148 lit. f Cod procedură penală având în vedere natura și gravitatea faptelor săvârșite, chiar dacă inculpatul își formulează apărarea arătând că a fost indus în eroare întrucât nu știa despre proveniența banilor pe care îi primea, MINISTERUL PUBLIC apreciază ca neîntemeiată această motivare, fiind vorba de 15 tranzacții.
Pericolul pentru ordinea publică reiese din presupunerea rezonabilă că inculpatul ar putea relua activitatea infracțională, și având în vedere perseverența infracțională și faptul că nu avea un loc de muncă, deși era școlarizat.
De asemenea să se aibă în vedere că la data e 27 mai 2009, Tribunalul Teleormana fost sesizat cu o cerere de prelungire a măsurii arestării preventive pe care a dispus-o, neexistând nici un element care să modifice temeiurile avute în vedre de instanță la luarea măsurii arestării preventive.
Recurentul-inculpat solicită admiterea recursului, arătând că nu avea cunoștință despre proveniența banilor.
CURTEA
Asupra recursului penal de față:
Tribunalul Teleorman Secția Penală prin încheierea din 22.05.2009 a respins, ca nefondată, cererea de liberare provizorie sub control judiciar formulată de inculpatul, cu obligarea acestuia la cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a pronunța astfel, tribunalul a reținut că inculpatul este trimis în judecată în stare de arest preventiv pentru săvârșirea infracțiunii prev.de art. 7 alin.1 rap.la art.2 lit.b pct. 11 din Legea nr. 39/2003 și art. 26 rap. la art. 215 alin.1-3 Cod penal cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal și art.58 din Legea nr.161/2003, toate cu aplicarea art.33 lit.a Cod penal, reținându-se că în perioada 2006 - 2009 aderat și sprijinit grup infracțional organizat inițiat și coordonat de inculpatul și învinuiții și, grup constituit în scopul comiterii de fraude informatice, scop în care, în mod repetat, inculpatul împreună cu inculpații, și au ridicat de la bănci sume de bani transferate din străinătate de diferiți cetățeni străini, cunoscând că acestea proveneau din organizarea unor licitații frauduloase, lansate prin intermediul rețelei internet de către ceilalți membri au grupului organizat (40.373,03 euro).
Împotriva acestei încheieri a declarat recurs inculpatul criticând-o pentru nelegalitate și netemeinice, arătând că nu avea cunoștință despre proveniența banilor, solicitând liberarea provizorie sub control judiciar întrucât nu prezintă pericol pentru ordinea publică.
Examinând încheierea atacată în conformitate cu art.385/6 alin.3 Cod procedură penală, Curtea constată recursul declarat nefondat pentru următoarele considerente:
Analizând măsura preventivă din perspectiva art.5 alin.4 din CEDO Curtea constată că, orice persoană lipsită de libertatea sa, prin arestare sau deținere, are dreptul să introducă un recurs în fața unei instanțe competente pentru ca aceasta să statueze într-un termen scurt asupra legalității sale și să dispună eliberarea sa dacă deținerea este ilegală.
In art.148 Cod procedură penală se regăsesc condițiile și cazurile în care se dispune arestarea inculpatului.
Potrivit art.136 Cod procedură penală în cauzele privitoare la infracțiuni sancționate cu închisoare pentru a se asigura buna desfășurare a procesului penal,se poate lua măsura arestării preventive a inculpatului,dacă gradul de pericol social al faptei,sănătatea,vârsta,antecedentele inculpatului impun acest lucru.
In cauză s-a emis mandatul de arestare preventivă nr.10/U/P/6 martie 2009 emis de Tribunalul Teleorman, inculpatul fiind cercetat sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de aderarea sau sprijinirea sub orice formă a unui grup infracțional organizat(crimă organizată) și complicitate la înșelăciune săvârșită prin intermediul sistemelor și rețelelor informative.
În mod corect,tribunalul a apreciat că în cauză există motive temeinice cu privire la săvârșirea unei fapte prevăzute de legea penală constatând că temeiurile care au stat la baza măsurii arestării preventive,impun în continuare privarea de libertate a inculpatului.
Cât privește cererea de liberare provizorie sub control judiciar formulată în temeiul prev.de art.160/2 alin.2 Cod procedură penală,sigur că este admisibilă numai în condițiile în care din probatoriul administrat rezultă cert că nu există date să conducă la concluzia că inculpatul ar săvârși și alte infracțiuni.
Ori, în cauza dedusă judecății,sunt indicii temeinice că inculpatul a săvârșit faptele pentru care este cercetat, fapte de o gravitate ridicată,iar modalitatea în care acestea au fost comise,ridicând de la bănci sume de bani transferate din străinătate de la diferiți cetățeni străini(prejudiciul creat acestora fiind de 800.000 euro) formează convingerea că lăsat în libertate inculpatul va încerca,în orice mod,să influențeze aflarea adevărului,cu atât mai mult cu cât era unul dintre liderii grupului infracțional.
Susținerea inculpatului că nu se face vinovat de infracțiunea reținută în sarcina sa,că nu a cunoscut proveniența banilor,și că la dosar nu există probe că face parte din grupul infracțional organizat, nu sunt elemente care să formeze convingerea instanței că se impune liberarea provizorie sub control judiciar.
Așa fiind,recursul declarat de inculpat va fi respins ca nefondat în baza art.385/15 pct.1 lit.b Cod procedură penală.
Văzând și disp.art.192 alin.2 Cod procedură penală
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul împotriva încheierii de ședință din 22.05.2009 pronunțată de Tribunalul Teleorman - Secția Penală, în dosarul nr-.
Obligă pe recurentul inculpat la plata sumei de 200 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 100 lei, onorariu avocatului din oficiu, se avansează din fondul Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi 01.06.2009.
PREȘEDINTE JUDECATOR JUDECATOR
- - - - - -
GREFIER
G
Red.
Dact. /18.06.2009
2 ex.
Red. - Tribunalul Teleorman - Secția Penală
Președinte:Carmen Veronica GăinăJudecători:Carmen Veronica Găină, Băjan Vasile, Niculae
