Liberare provizorie sub control judiciar. Încheierea 80/2008. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL
Secția penală și pentru cauze cu minori
ÎNCHEIEREA NR. 80/ DOSAR NR-
Ședința publică din 7 noiembrie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Alina Constanța Mandu C - - JUDECĂTOR 2: Gheorghe Radu
G - - JUDECĂTOR 3: Alexandru
- - judecător
- grefier
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public - procuror - din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Brașov.
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de inculpatul împotriva încheierii de ședință din data de 4 noiembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Brașov în dosarul penal nr-.
Dezbaterile asupra cauzei s-au efectuat în conformitate cu prevederile art.304 Cod procedură penală, respectiv prin înregistrarea pe suport audio-video.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă recurentul inculpat, în stare de arest preventiv, asistat de avocat ales.
Procedura îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
Întrebați fiind dacă au cereri prealabile de formulat, apărătorul inculpatului și reprezentantul parchetului declară că nu au alte cereri de formulate.
Avocat ales pentru recurentul inculpat învederează instanței că înțelege să susțină în fața acestei instanțe doar cererea de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea. Înțelege să nu mai susțină cererea de liberare provizorie sub control judiciar.
Nemaifiind alte cereri de formulat, instanța constată cauza în stare de judecată și în conformitate cu dispozițiile art. 38513Cod procedură penală acordă cuvântul asupra recursului formulat.
Avocat ales pentru recurentul inculpat solicită admiterea recursului și pe fond admiterea cererii de înlocuire a măsuri arestării preventive a inculpatului cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea și în conformitate cu dispozițiile art. 145 Cod procedură penală, stabilirea în sarcina inculpatului a unor obligații cărora să se supună.
Inculpatul a fost arest preventiv, reținându-se ca temei dispozițiile art. 148 alin. 1 lit. f Cod procedură penală, pentru faptul că ar fi lovit pe partea vătămată. Solicită a se reține că inculpatul a fost cel care a fost agresat și a fost determinat să reacționeze pentru a se apăra, motiv pentru care ar fi vorba despre reținerea unei circumstanțe atenuante privind legitima apărare în sensul prevăzut de art. 44 Cod penal.
Apărătorul ales al inculpatului relevă pe scurt contextul în care s-a produs fapta, respectiv că inculpatul a fost așteptat în holul blocului unde locuia de cei doi - și - care l-au agresat în zona feței, direct, motiv pentru care inculpatul a fot determinat a se apăra. Solicită a se observa că la filele 111-114 în dosarul de urmărire penală este descris foarte clar, exact derularea faptelor, în sensul că i-a pus o lumină în față, iar l-a lovit. De asemenea, solicită a se reține actele de violență exercitate de asupra inculpatului. Conflictul a fost generat de conduita părții vătămate.
Consideră că inculpatul nu prezintă un pericol pentru ordinea publică și în acest sens face referire la decizia penală nr. 62/2003 a Curții de Apel Brașov, prin care un inculpat a fost pus în libertate, fiind cercetat tot pentru infracțiunea de tentativă la infracțiunea de omor. Apreciază indignarea opiniei publice față de actele de violență exercitate de, dar nu pentru inculpatul care s-a aflat în legitimă apărare și nu prezintă un pericol pentru ordinea publică.
Apărătorul ales al inculpatului subliniază faptul că inculpatul este căsătorit și are 1 copil minor.
solicitând admiterea recursului și înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea de domiciliu, cu stabilirea în sarcina inculpatului a unor obligații cărora să se supună, cu consecință revocării măsurii în caz de încălcare cu rea-credință a obligațiilor impuse de instanță.
Reprezentanta Ministerului Public, având cuvântul pune concluzii de respingere a recursului formulat ca nefondat, apreciind că de la data luării măsurii arestării preventive față de inculpat nu au intervenit elemente noi care să justifice aplicarea art. 139 Cod procedură penală, apreciind că subzistă și în continuare pericolul pentru ordinea publică iar dispozițiile art. 148 alin. 1.lit. f Cod procedură penală rezultă din modalitatea de săvârșire a faptei. Consideră încheierea pronunțată de Tribunalul Brașov ca legală și temeinică.
Recurentul inculpat, personal, având ultimul cuvânt, se consideră nevinovat, declară că nu prezintă nici un pericol pentru ordinea publică și susține că a fost silit să se apere.
A
Asupra recursului penal de față,
Constată că, prin încheierea din 4 noiembrie 2008, pronunțată în dosarul penal nr-, Tribunalul Brașova respins cererile formulate de inculpatul, ca inadmisibilă cererea de liberare provizorie sub control judiciar și ca nefondată cererea de înlocuire a arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut că inculpatul a fost arestat preventiv la data de 17 octombrie 2008, cu respectarea condițiilor prevăzute de lege, pentru săvârșirea faptelor prevăzute de art. 20 raportat la art. 174, 175 lit. i) Cod penal și, respectiv, art. 181 alin. (1) Cod penal, constând în aceea că, în seara zilei de 16 octombrie 2008, în holul unui bloc din orașul Z, le-a lovit cu cuțitul pe părțile vătămate și, primei părți vătămate fiindu-i pusă viața în primejdie. Temeiul arestării l-a constituit cazul prevăzut în art. 148 alin. (1) lit. f) Cod procedură penală.
Față de dispozițiile art. 1602alin. (1) Cod procedură penală, potrivit cărora liberarea provizorie sub control judiciar se poate acorda în cazul infracțiunilor intenționate numai dacă pedeapsa închisorii prevăzute de lege nu depășește 18 ani, cererea de liberare provizorie a fost respinsă ca inadmisibilă, ținând seama că pentru infracțiunea de omor calificat legea prevede pedeapsa închisorii între 15 și 25 de ani.
De asemenea, având în vedere că temeiul care a determinat arestarea preventivă nu s-a schimbat, a fost respinsă și cererea de înlocuire a acestei măsuri privative de libertate cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs inculpatul criticând numai respingerea cererii de înlocuire a arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea de domiciliu. S-a motivat că, din probele administrate după arestarea sa preventivă, rezultă că s-a aflat în legitimă apărare, conflictul fiind generat de partea vătămată, astfel că nu se mai impune privarea sa de libertate.
Recursul este fondat.
Măsura arestării preventive a fost luată față de inculpat a doua zi de la data săvârșirii faptelor, pe baza constatărilor medico-legale privindu-le pe părțile vătămate și a declarațiilor acestora. Astfel, deși inculpatul a susținut constant, în declarațiile date procurorului și judecătorului care a soluționat propunerea de arestare preventivă, că a fost atacat de vătămate părțile în scara blocului în care locuiește, fiind nevoit să se apere, declarațiile acestuia nu se coroborau la acea dată cu alte date din dosarul cauzei.
De la data luării măsurii arestării preventive și până la soluționarea cererii de înlocuire a acestei măsuri cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea, s-a efectuat și o constatare medico-legală privindu-l pe inculpat și au fost audiați martori. Potrivit raportului de constatare medico-legală, inculpatul a prezentat leziuni în zona gurii, care puteau fi produse în data de 16 octombrie 2008. De asemenea, unul din martori a arătat că inculpatul a fost așteptat de părțile vătămate în scara blocului, împrejurări care se coroborează cu apărarea inculpatului.
În aceste condiții, deși nu se poate reține cu certitudine versiunea inculpatului, că există o cauză de înlăturare a caracterului penal al faptelor, curtea constată că temeiul de fapt al arestării preventive s-a modificat, având drept consecință o diminuare a pericolului concret pe care l-ar prezenta pentru ordinea publică lăsarea în libertate a inculpatului.
Potrivit art. 139 alin. (1) Cod procedură penală, măsura preventivă luată se înlocuiește cu altă măsură preventivă, când s-au schimbat temeiurile care au determinat luarea măsurii.
Curtea apreciază că pentru buna desfășurare a procesului penal este suficientă măsura prevăzută în art. 145 Cod procedură penală, de obligare de a nu părăsi localitatea fără încuviințarea organului judiciar care instrumentează cauza, stabilind o durată de 30 de zile.
Pe durata măsurii, inculpatului îi vor fi impuse obligațiile prevăzute în art. 145 alin. (11) și alin. (12) lit. c) și e) Cod procedură penală și i se va atrage atenția asupra dispozițiilor art. 145 alin. (3) Cod procedură penală.
Copii ale prezentei încheieri se vor comunica cu persoanele și organele arătate în art. 145 alin. (21) Cod procedură penală.
Așa fiind, în baza art. 1403raportat la art. 38515pct. 2 lit. d) Cod procedură penală, se va admite recursul, se casa încheierea atacată în limitele arătate și se va rejudeca potrivit celor de mai sus.
În baza art. 192 alin. (3) Cod procedură penală, cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului.
Pentru aceste motive
În numele legii
DISPUNE
Admite recursul declarat de inculpatul împotriva încheierii din 4 noiembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Brașov în dosarul penal nr-, pe care o casează cu privire la respingerea cererea de înlocuire a arestării preventive cu obligarea de a nu părăsi localitatea și rejudecând:
În baza art. 139 alin. (1) Cod procedură penală, admite cererea inculpatului și înlocuiește măsura arestării preventive cu măsura preventivă prevăzută de art. 145 Cod procedură penală, de obligare de a nu părăsi localitatea Z pe o durată de 30 de zile, respectiv de la data de 7 noiembrie 2008 până la data de 6 decembrie 2008 inclusiv, fără încuviințarea organului judiciar care instrumentează cauza, cu excepția datelor la care trebuie să se prezinte în fața organelor judiciare.
Pe durata măsurii impune inculpatului respectarea obligațiilor prevăzute în art. 145 alin. (11) și alin. (12) lit. c) și e) Cod procedură penală, respectiv:
- să se prezinte la organul judiciar care instrumentează cauza ori de câte ori este chemat;
- să se prezinte la Poliția orașului Z conform programului de supraveghere întocmit de acest organ de poliție sau ori de câte ori este chemat;
- să nu își schimbe locuința fără încuviințarea organului judiciar care instrumentează cauza;
- să nu dețină, să nu folosească și să nu poarte nicio categorie de arme;
- să nu se apropie de părțile vătămate și sau de membri familiilor acestora și de martorii din cauză și să nu comunice cu aceste persoane direct sau indirect;
- să nu se afle în locuințele părții vătămate, respectiv comuna, sat nr. 774, județul B și oraș Z,-,. 2,.59, județul B și în locuința părții vătămate din orașul Z,-,. 2,. 56, județul
Atrage atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 145 alin. (3) Cod procedură penală, cu privire la înlocuirea măsurii obligării de a nu părăsi localitatea cu măsura arestării preventive, în caz de încălcare cu rea-credință a măsurii aplicate sau a obligațiilor impuse mai sus.
Dispune punerea de îndată în libertate a inculpatului dacă nu este arestat în altă cauză.
Copia prezentei se comunică inculpatului, Poliției orașului Z, organ desemnat cu supravegherea inculpatului, jandarmeriei și poliției comunitare din orașul Z, organelor competente să elibereze pașaportul și organelor de frontieră.
Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 7 noiembrie 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- C - G - -
GREFIER
Red.GR/17.11.2008
Tehnoredact.DS/17.11.2008/2 ex.jud.fond.
Președinte:Alina Constanța ManduJudecători:Alina Constanța Mandu, Gheorghe Radu, Alexandru
