Liberare provizorie sub control judiciar. Decizia 887/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr- - liberare provizorie sub control judiciar -
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA PENALĂ ȘI PT. CAUZE CU MINORI
INSTANȚA DE RECURS
DECIZIE PENALĂ Nr. 887
Ședința publică de la 28 2009
PREȘEDINTE: Robert Emanoil Condurat JUDECĂTOR 2: Mirela Ciurezu Gherghe
- - - - Judecător
- - - Președinte Secție
Grefier
Ministerul Public reprezentat de procuror, de la Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial O l
.
Pe rol, soluționarea recursului declarat de inculpatul - deținut în Arestul D - împotriva Încheierii nr. 192 de la 25 2009, pronunțată în dosarul cu nr- al Tribunalului Dolj - Secția Penală.
La apelul nominal făcut în ședință publică, a răspuns recurentul - inculpat (în stare de arest preventiv), asistat de avocat ales.
Procedura completă.
S-a efectuat referatul oral al cauzei, după care, nefiind ridicate excepții sau formulate noi cereri, instanța de control judiciar a constatat dosarul în stare de judecată și a acordat cuvântul în cadrul dezbaterilor.
Avocat, având cuvântul pentru inculpat, a solicitat admiterea recursului, casarea încheierii și admiterea cererii de liberare provizorie sub control judiciar, deoarece motivarea Tribunalului Dolj este netemeinică și nelegală, în condițiile în care nu s-a avut în vedere faptul că recurentul a recunoscut infracțiunile reținute în sarcina sa și nici gradul său de contribuție la săvârșirea tuturor infracțiunilor. În acest sens, apărătorul recurentului a arătat că, coordonatorul grupului este învinuitul, care a constituit site-ul reprezentat de magazinul virtual și a desfășurat activitatea efectivă de înșelare a persoanelor, inculpatul fiind doar un simplu executant, în sensul că s-a deplasat de 21 de ori la ghișee pentru a ridica banii, reținându-și un comision de 20%, astfel încât, activitatea infracțională a acestuia trebuie analizată în contextul mai larg al activității infracționale și a celorlalți coinculpați, iar la momentul la care și-a dat seama de greșelile făcute, s-a desistat, refuzând să mai ridice bani. De asemenea, apărătorul recurentului - inculpat a mai arătat că acesta este o persoană cu studii superioare, s-a oprit voluntar la momentul la care a sesizat natura infracțională a activității depuse și și-a găsit o altă profesie și, pentru egalitate de tratament, având în vedere că ceilalți coinculpați sunt liberi, se impune judecarea și a sa în stare de libertate, cu atât mai mult cu cât, la dosarul cauzei nu sunt elemente din care să rezulte că ar fi fost vreodată în Cehia.
Având cuvântul, reprezentantul Parchetului a solicitat respingerea recursului, ca nefondat, deoarece art. 1602alin. 2 Cod procedură penală stabilește doar o vocație la liberare, și nu o obligație pentru instanță, la aprecierea soluționării recursului, Curtea trebuind să aibă în vedere perseverența infracțională a inculpatului, acesta aderând la un grup infracțional organizat și efectuând 21 de acte materiale de ridicare de bani pentru acest grup, liberarea sa sub control judiciar fiind total inoportună în actualul stadiu al dosarului.
Recurentul - inculpat, având cuvântul, a arătat că își însușește concluziile apărătorului său și nu prezintă pericol social pentru ordinea publică, în cazul în care ar fi pus în libertate.
Dezbaterile fiind încheiate;
CURTEA:
Asupra recursului penal de față;
Prin Încheierea nr. 192 de la 25 2009 pronunțată în dosarul cu nr-, Tribunalul Dolj - Secția Penală a dispus respingerea cererii de liberare sub control judiciar formulată de inculpatul - fiul lui și, născut la 27.09.2984, aflat în Arestul - și a fost obligat inculpatul la 20 lei, cheltuieli judiciare în favoarea statului.
Pentru a pronunța această încheiere, instanța de fond a reținut că la data de 24.09.2009, a fost înregistrată cererea de liberare provizorie sub control judiciar formulată de inculpatul - deținut în Arestul D - prin care a motivat că este arestat preventiv în baza Încheierii din 25 august 2009 pronunțată de Tribunalul Dolj, fiind cercetat pentru săvârșirea infracțiuni prevăzută de art. 27 (1) din Legea 365/2002, art. 215 alin. 1, 2 și 3 Cod penal, art. 49 din Legea 161/2003 și art. 7 din Legea 39/2003, fiind întrunite în speță, cumulativ, condițiile prevăzute de art. 1602cod pr. penală, atât în ceea ce privește condițiile de admisibilitate în principiu, cât și cele ce vizează fondul cauzei. A mai arătat că cercetarea sa în stare de arest reprezintă o abatere de la principiul egalității de tratament, ținându-se seama de împrejurarea că ceilalți coinculpați - ce se află într-o situație identică cu a sa - sunt cercetați în stare de libertate.
Examinând cererea formulată de inculpat în raport de actele și lucrările dosarului și de dispozițiile art. 1602alin. 2 cod pr. penală, instanța de fond a constatat că este neîntemeiată deoarece, deși sunt întrunite condițiile impuse de dispozițiile art. 1602alin. 1 cod pr. penală privind admisibilitatea acestei cereri, liberarea provizorie a inculpatului - fiind doar o vocație a acestuia și nu o obligație a instanței - este inoportună, scopul luării măsurilor preventive fiind potrivit art. 136 cod pr. penală, în principal, acela de a asigura o bună desfășurare a procesului penal.
Ori s-a apreciat că, până în prezent, nu au fost efectuate perchezițiile informatice la sistemele informatice și de stocare a datelor, utile dovedirii faptelor pentru inculpatul este cercetat, neputându-se astfel determina amploarea activității sale infracționale, în afara riscului de alterare ori distrugere a mijloacelor de probă care nu au fost în totalitate administrate, în scopul elucidării cauzei sub toate aspectele sale.
Pe de altă parte, consecvența infracțională de care a dat dovadă inculpatul și aportul său important la comiterea faptelor pentru care este cercetat, nu a conferit garanția că liberarea sa provizorie nu oferă premisa săvârșirii unor alte fapte penale similare.
Împotriva acestei încheieri, a declarat recurs - în termen legal - inculpatul, solicitând admiterea recursului, casarea încheierii și admiterea cererii de liberare provizorie sub control judiciar, deoarece motivarea Tribunalului Dolj este netemeinică și nelegală, în condițiile în care nu s-a avut în vedere faptul că a recunoscut infracțiunile reținute în sarcina sa și nici gradul său de contribuție la săvârșirea tuturor infracțiunilor. În acest sens, s-a arătat că, coordonatorul grupului este învinuitul, care a constituit site-ul reprezentat de magazinul virtual și a desfășurat activitatea efectivă de înșelare a persoanelor, el fiind doar un simplu executant, în sensul că s-a deplasat de 21 de ori la ghișee pentru a ridica banii, reținându-și un comision de 20%, astfel încât, activitatea infracțională a acestuia trebuie analizată în contextul mai larg al activității infracționale și a celorlalți coinculpați, iar la momentul la care și-a dat seama de greșelile făcute, s-a desistat, refuzând să mai ridice bani. Inculpatul, prin apărător, a mai arătat că este o persoană cu studii superioare, s-a oprit voluntar la momentul la care a sesizat natura infracțională a activității depuse și și-a găsit o altă profesie și, pentru egalitate de tratament, având în vedere că ceilalți coinculpați sunt liberi, se impune judecarea și sa în stare de libertate, cu atât mai mult cu cât, la dosarul cauzei nu sunt elemente din care să rezulte că ar fi fost vreodată în Cehia.
Recursul este nefondat.
În mod corect Tribunalul Dolja apreciat că, deși în cauză este îndeplinită condiția prevăzută de art. 1602pct. 2 alin. 1 Cod procedură penală, referitoare la cuantumul pedepsei închisorii, în sensul că acesta nu depășește 18 ani, cea de-a doua condiție cumulativă prevăzută de alin. 2 al aceluiași articol, nu este întrunită în cauză.
În acest sens, Curtea împărtășește punctul de vedere al Tribunalului, în sensul că, în situația în care inculpatul ar fi liberat provizoriu, chiar și sub control judiciar, există un risc ridicat ca acesta să încerce să zădărnicească aflarea adevărului în cauză prin influențarea celorlalți coinculpați, sau prin alterarea ori distrugerea mijloacelor de probă neidentificate până în prezent, menținerea sa în stare de arest, în continuare, fiind mai benefică pentru desfășurarea normală a procesului penal.
Motivele invocate de către recurentul - inculpat în vederea susținerii cererii de liberare, respectiv desistarea, lipsa sa de pericol social și egalitatea de tratament reprezintă elemente care urmează a fi avute în vedere pe parcursul procesului, inclusiv la individualizarea unor eventuale pedepse care i se vor aplica, ele neprezentând relevanță juridică în actualul moment al procesului, cu atât mai mult cu cât inculpatul și-a stopat activitatea infracțională după 21 de deplasări și ridicări de bani, cunoscând natura ilicită a acestora, iar starea de libertate în care se găsesc ceilalți coinculpați se datorează faptului că aceștia se sustrag urmăririi penale.
Concluzionând, Curtea apreciază că soluția Tribunalului Dolj este legală și temeinică, astfel încât, urmează să fie respins recursul ca nefondat.
Văzând și dispozițiile art. 192 alin. 2 Cod procedură penală, recurentul va fi obligat la plata sumei de 20 lei, cheltuieli judiciare statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul promovat de inculpatul - deținut în Arestul D - împotriva Încheierii nr. 192 de la 25 2009, pronunțată în dosarul cu nr- al Tribunalului Dolj - Secția Penală.
Obligă recurentul la plata sumei de 20 lei, cheltuieli judiciare statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 28 2009.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - - - -
Grefier,
Red. jud.: -
Jud. fond:
Dact. 2 ex./ - 06.10. 2009
-28 2009 -
- Administrația Finanțelor Publice C, va urmări și încasa de la recurentul - inculpat suma de 20 lei reprezentând cheltuieli judiciare statului.
Președinte:Robert Emanoil ConduratJudecători:Robert Emanoil Condurat, Mirela Ciurezu Gherghe
