Liberare provizorie sub control judiciar. Decizia 899/2008. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr- - liberare provizorie sub control judiciar -
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA PENALĂ ȘI PT. CAUZE CU MINORI
DECIZIA PENALĂ Nr. 899
Ședința publică de la 15 decembrie 2008
PREȘEDINTE: Aurel Ilie președinte Secție
- - - - vicePREȘEDINTE: Aurel Ilie
- - - - JUDECĂTOR 2: Constantin Iriza Sorina Petria
Grefier: -
.
Ministerul Publica fost reprezentat de procuror
Pe rol, judecarea recursului declarat de inculpatul împotriva încheierii din 12 decembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Dolj în dosar nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns inculpatul, în stare de arest, asistat de av..
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul oral al cauzei după care apărătorul precizează că recursul este declarat de inculpat numai cu privire la dispozițiile din încheiere privind respingerea cererii de liberare provizorie sub control judiciar și, constatându-se cauza în stare de judecată, se acordă cuvântul asupra recursului.
Av. pentru inculpat, solicită admiterea recursului, casarea în parte a încheierii și admiterea cererii de liberare provizorie sub control judiciar întrucât sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege.
Se precizează că probele au fost administrate în cauză - cu excepția unui referat de evaluare - astfel că nu există riscul influențării lor, inculpatul a avut o bună conduită pe parcursul procesului penal și, în fine, are o situație familială deosebită în sensul că are în întreținere un copil minor.
Reprezentantul Parchetului solicită respingerea recursului ca nefondat precizând că încheierea instanței de fond este atât legală cât și temeinică.
Inculpatul, având ultimul cuvânt, lasă soluția la aprecierea instanței.
Dezbaterile fiind închise.
CURTEA
Asupra recursului penal de față.
Constată că, prin încheierea din 12 decembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Dolj în dosar nr- s-a respins cererea privind constatatarea încetării de drept a măsurii arestării preventive dispuse față de inculpatul - fiul lui și -a, născut la 5 februarie 1980.
Totodată s-a respins și cererea de liberare provizorie sub control judiciar formulată de același inculpat.
Instanța de fond a reținut, în esență, că inculpatul este cercetat pentru săvârșirea infracțiunii de punere în circulație în orice mod a instrumentelor de plată electronică falsificate sau deținerea lor în vederea punerii în circulație prev.de art.24 alin.2 din Legea nr.365/2002, constând în aceea că în seara zilei de 6 octombrie 2008, în jurul orelor 23,20 a fost depistat de un echipaj al poliției în timp ce sustrăgea bani din bancomat, folosindu-se de carduri falsificate.
Cu privire la solicitarea de a se constata încetarea de drept a măsurii arestului preventiv s-a arătat că măsura arestării preventive a fost verificată cu ocazia înregistrării dosarului la instanță, în conformitate cu disp. art. 3001C.P.P. prin încheierea din 27 noiembrie 2008, definitivă prin decizia penală nr. 847/28.11.2008 a Ci ar termenul de 60 de zile prevăzut de art. 160 urmează C.P.P. a se calcula începând de la această dată și, în mod evident, nu este expirat.
Ca atare, cererea de constatare a încetării de drept a măsurii arestului preventiv a fost respinsă.
Referitor la cererea de liberare provizorie sub control judiciar s-a arătat că verificarea admisibilității acesteia nu presupune doar verificarea condițiilor prev. de art. 1602.C.P.P. ci și de verificarea temeiurilor arestării preventive.
Raportându-se la speță, prima instanță a arătat că, chiar dacă limitele de pedeapsă nu sunt mari de 12 ani închisoare iar în cursul cercetării judecătorești au fost administrate probele de la urmărirea penală, cererea inculpatului este nefondată dacă se ține cont de natura și gravitatea infracțiunii pentru care este cercetat, de rezonanța acesteia în rândul comunității și de amploarea acestui fenomen.
Împotriva acestei încheieri inculpatul a formulat recurs, fără a-l motiva.
Recursul a fost motivat oral arătându-se, în primul rând, că sunt criticate numai acele dispoziții din încheiere ce se referă la respingerea cererii de liberare provizorie sub control judiciar nu și respingerea de către instanța de fond a constatării încetării de drept a măsurii arestului preventiv.
În al doilea rând s-a invocat faptul că probele au fost administrate în cauză - cu excepția unui referat de evaluare - astfel că nu există riscul influențării lor, inculpatul a avut o bună conduită pe parcursul procesului penal și, în fine, are o situație familială deosebită în sensul că are în întreținere un copil minor.
Recursul formulat de inculpat este nefondat.
Din interpretarea dispozițiilor art. 1602.C.P.P. rezultă că pentru a se putea dispune liberarea provizorie sub control judiciar, a unui inculpat, nu este necesar a fi îndeplinită numai condiția formală ca pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea dedusă judecății să fie sub un anumit cuantum fiind necesar ca instanța să facă și o apreciere a efectului pe care l-ar avea lăsarea în libertate inculpatului.
Acest lucru rezultă cu prisosință din disp. art. 1602al. 2.C.P.P. unde se precizează că liberarea provizorie nu se acordă în cazul în care există date din care rezultă necesitatea de a-l împiedica pe inculpat să comită noi infracțiuni sau că acesta va încerca zădărnicirea aflării adevărului prin influențarea unor părți, martori sau experți, alterarea ori distrugerea mijloacelor de probă sau alte asemenea fapte.
În același timp însă, instanța constată că disp. art. 1602al. 2.C.P.P. menționate mai sus, nu trebuie interpretate unilateral și limitativ, în sensul că acestea ar putea constitui singurele motive în baza cărora se poate refuza liberarea provizorie sub control judiciar a unui inculpat.
Legiuitorul a dorit doar să accentueze câteva situații și să precizeze expres faptul că liberarea provizorie sub control judiciar nu va putea fi acordată ori de câte ori ne aflăm într-una din acestea.
Așadar, aprecierea asupra acordării sau nu a liberării provizorii sub control judiciar trebuie să se facă pornindu-se de la limitele de pedeapsă prevăzute de lege, analizând apoi existența sau nu a vreuneia din situațiile enumerate de art. 1602al. 2.C.P.P. pentru ca în final să se facă și o apreciere a motivelor ce au determinat luarea și menținerea arestării preventive.
După cum a precizat și instanța de fond, liberarea provizorie și măsura arestării preventive sunt strâns legate întrucât nu se poate conchide că, în cazul în care motivele ce au determinat luarea măsurii arestului preventiv se mențin la aceiași intensitate, inculpatul ar putea fi totuși liberat provizoriu sub control judiciar sau pe cauțiune.
În speța de față există indicii temeinice ce duc la presupunerea rezonabilă că inculpatul a comis faptele materiale pentru care este cercetat, acestea au aparența infracțiunilor pentru care este cercetat și, după cum a constatat și prima instanță, natura acestor infracțiuni ca și amploarea deosebită a fenomenului ar conduce la o reacție negativă în societate în cazul punerii sale în libertate.
Față de toate aceste considerente instanța de recurs constată așadar că soluția instanței de fond este legală și temeinică astfel că, în conformitate cu disp. art. 38515al. 1 lit. b și C.P.P. art. 1609.C.P.P. recursul formulat va fi respins ca nefondat.
Văzând și disp. art. 192.
C.P.P.PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul formulat de inculpatul împotriva încheierii din 12 decembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Dolj în dosar nr-, ca nefondat.
Obligă recurentul la plata sumei de 50 lei cheltuieli judiciare statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 15 decembrie 2008.
- - - - - -
Grefier,
Red. Jud-.
2 ex.
15.12.2008
C va urmări și încasa de la inculpatul suma de 50 lei reprezentând cheltuieli judiciare statului.
Președinte:Aurel IlieJudecători:Aurel Ilie, Constantin Iriza Sorina Petria
