Liberare provizorie sub control judiciar. Decizia 961/2009. Curtea de Apel Ploiesti

RO MÂNIA

CURTEA DE APEL PLOIEȘTI

SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE

DOSAR NR-

DECIZIA NR. 961

Ședința publică din data de 29 decembrie 2009.

PREȘEDINTE: Elena Negulescu

JUDECĂTOR 2: Ioana Nonea

JUDECĂTOR 3: Gabriela Diaconu

Grefier - - -

*****

MINISTERUL PUBLIC - PARCHETUL DE PE LÎNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE- -BIROUL TERITORIAL PRAHOVAa fost reprezentat de procuror

Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de inculpatul, fiul lui și, născut la 04.02.1954, în prezent aflat în Penitenciarul Mărgineni, împotriva încheierii de ședință din 24.12.2009, pronunțată de Tribunalul Prahova, în dosarul nr-, prin care, în baza art.160/ 8a alin. 6 cod procedură penală, a fost respinsă cererea de liberare provizorie sub control judiciar formulată de inculpat, ca neîntemeiată.

În baza art. 139 alin. 2 Cod procedură penală rap. la art.145/1 Cod procedură penală a fost respinsă cererea de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi țara, formulată de inculpatul, fiul lui G și, născut la data de 28.12.1971 în municipiul B, aflat în prezent în Penitenciarul Mărgineni, ca neîntemeiată.

De asemenea, au fost obligați: inculpatul la plata sumei de 40 lei și inculpatul la plata sumei de 140 lei cheltuieli judiciare către stat, din care 100 lei, onorariul apărătorului din oficiu va fi avansat din fondurile Ministerului Justiției și Libertăților.

La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns recurentul inculpat, în stare de arest, asistat de avocat ales, din cadrul Baroului

Procedura de citare legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:

Cu acordul instanței avocat a luat legătura cu recurentul inculpat și apoi având cuvântul arată că nu are cereri de formulat și solicită acordarea cuvântului pentru dezbaterea recursului.

Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, arată că nu are cereri de formulat și solicită acordarea cuvântului pentru dezbaterea recursului.

Curtea, ia act că nu sunt cereri de formulat, față de actele și lucrările dosarului, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbaterea recursului.

Avocat, având cuvântul pentru recurentul inculpat, apreciază că în cauză sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 160/2 alin. 2 Cod procedură penală și că nu există date care să justifice temerea că lăsat în libertate inculpatul ar săvârși alte fapte de natură penală sau că ar încerca să influențeze părțile, martorii sau alte mijloace de probă.

De asemenea, solicită a se observa că la dosar nu există date din care să reiasă că lăsat în libertate inculpatul ar putea săvârși alte fapte de natură penală, ținând seama și de natura infracțiunii pentru care este trimis în judecată.

Susține că implicarea inculpatului a fost una de conjunctură, determinată de promisiunile făcute de inculpatul, context care, în opinia sa, nu se va mai putea repeta și în care inculpatul a pus la dispoziția acestuia spațiul pentru circa trei luni în vederea facilitării unui contract.

Solicită să fie avută în vedere poziția procesuală a inculpatului, poziție constată de recunoaștere a faptelor atât în timpul urmăririi penale cât și în fața instanței de judecată. De asemenea, împrejurarea că inculpatul nu are cazier, se află pentru prima dată în conflict cu legea penală, iar conduita sa socială până la acest moment a fost una bună.

În ceea ce privește necesitatea împiedicării inculpatului de a influența părțile, martorii sau alte mijloace de probă, arată că au fost audiați toți inculpații arestați în prezenta cauză și că inculpatul nu ar avea nici un motiv să influențeze în vreun fel declarațiile părților.

Nu în ultimul rând solicită a se avea în vedere că declarația acestuia este în concordanță cu declarațiile celorlalți inculpați din prezenta cauză.

Mai susține că, în opinia sa, este nejustificată temerea instanței de fond că inculpatul ar încerca sa influențeze cursul procesului penal, ținând seama de gradul redus de participație a acestuia la infracțiunile deduse judecății, timpul redus, implicarea efectiv restrânsă a acestuia, solicitând ca instanța să aibă în vedere circumstanțele personale ale acestuia, faptul că nu are antecedente penale, are familie, o societate cu mai mulți angajați.

De asemenea, solicită ca inculpatul să beneficieze de egalitate de tratament cu ceilalți inculpați aflați în stare de libertate, respectiv, și.

În concluzie, solicită admiterea recursului, casarea încheierii de ședință din 24.12.2009 pronunțată de Tribunalul Prahova și pe fond admiterea cererii de liberare provizorie sub control judiciar formulată de inculpatul cu consecința punerii acestuia în libertate.

Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, arată că prin rechizitoriul întocmit în cauză s-a reținut în sarcina inculpatului că la începutul lunii martie 2008, la propunerea inculpatului Gaa derat la grupul de criminalitate organizată în scopul săvârșirii infracțiunilor de produse accizabile ce intră sub incidența sistemului de antrepozitare fiscală în afara unui antrepozit fiscal autorizat, concurență neloială, contrafacere și punere în circulație de produse contrafăcute, înșelăciune cu privire la calitatea mărfurilor, spălare de bani. și realizând obținerea ilicită de beneficii bănești în urma punerii în funcțiune a unei fabrici de confecționare de țigări contrafăcute, prin folosirea unor mărci înregistrate pe numele altor agenți economici autorizați.

La solicitarea inculpatului G în perioada martie - iulie 2008 împreună cu inculpatul a coordonat activitatea de aplicare pe pachetele de țigarete a timbrelor de marcare false.

De asemenea, a pus la dispoziția acestuia spațiul de la C în care a fost amplasată fabrica, cunoscând că în acest scop este necesară o autorizație de antrepozit fiscal pe care nu o deținea. Împreună cu inculpatul a supravegheat și ordonat activitatea muncitorilor care au produs efectiv țigarete contrafăcute, ocupându-se cu achiziții de materii prime și materiale necesare activității fabricii, precum și livrarea țigărilor confecționate.

La solicitarea inculpatului G, prin intermediul inculpatului și ulterior al inculpatului, a comandat și achiziționat blanchete similare celor utilizate de titularii legitimi ai mărcilor.

Împreună cu inculpatului G și inculpatului a coordonat activitatea muncitorilor care se ocupau de producerea de țigarete contrafăcute. Ca urmare a operațiunilor de producere și comercializare de țigarete contrafăcute pe care le-a derulat cu grupul infracțional a favorizat derularea operațiunilor fiscale menite a disimula sursa ilicită a acestora și a dat posibilitatea membrilor grupului de criminalitate organizată să producă mărfuri falsificate producătoare de fonduri ilicite.

De asemenea, avându-se în vedere infracțiunile pentru care acesta a fost trimis în judecată, modalitatea de comitere, aderarea la un grup infracțional, prejudiciul cauzat de inculpatul, de circa 8 milioane lei, împrejurarea că în cauză au fost trimiși în judecată 17 inculpați din care doar 7 inculpați au fost audiați și că de asemenea, mai sunt de audiat 71 de martori, în concluzie, solicită respingerea recursului formulat de inculpatul, ca nefondat și menținerea încheierii de ședință din 24.12.2009 pronunțată de Tribunalul Prahova ca fiind temeinică și legală.

Recurentul inculpat, personal, având ultimul cuvânt, solicită ca instanța să rețină că recunoaște și regretă fapta săvârșită și că este bolnav, a fost operat și solicită să beneficieze de clemență de partea instanței și să fie judecat în stare de libertate, urmând a respecta dispozițiile acesteia.

CURTEA,

Asupra recursului de față;

Examinând actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea pronunțată în ședința publică din data de 24 decembrie 2009 în dosarul penal nr- al Tribunalului Prahova, în baza art.1608aalin.6 cod proc. penală, s-a respins cererea de liberare provizorie sub control judiciar formulată de inculpatul (ful lui și, născut la 4 februarie 1954) în prezent deținut în Penitenciarul Mărgineni, ca neîntemeiată.

Totodată, s-a respins și cererea de înlocuire a arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi țara conform art.1451cod proc. penală introdusă de inculpatul, deținut în Penitenciarul Mărgineni.

Pentru a dispune astfel, prima instanță a reținut următoarea situație de fapt:

Prin Rechizitoriul nr.175/D/P/2006 al Parchetului de pe lângă --Serviciul Teritorial Ploiești la data de 9 ianuarie 2009 și alături de alți 16 inculpați, a fost trimis în judecată inculpatul pentru săvârșirea mai multor infracțiuni, în formă continuată, pedepsite de lege cu închisoarea mai mare de 4 ani.

Față de condițiile înscrise în art.1602alin.1 cod proc. penală s-a considerat că lăsarea în libertate a acestuia nu este oportună deoarece ar putea influența cursul procesului penal întrucât până la acest moment nu au fost ascultați toți inculpații cercetați în cauză și nu s-au reaudiat martorii din acte, existând posibilitatea denaturării adevărului.

Pe de altă parte, la termenul de judecată din 10 decembrie 2009 tribunalul a constatat legalitatea și temeinicia arestării preventive, soluție care s-a menținut de Curtea de Apel Ploiești, respingându-se recursul declarat ca nefondat.

Ținând seama de complexitatea cauzei, pericolul social concret al infracțiunilor pentru care inculpatul a fost trimis în judecată, modalitatea de săvârșire a acestora, dar și limitele de pedeapsă prevăzute de lege, s-a apreciat că există temeiuri în continuare ce motivează concluzia necesității cercetării acestuia în stare de arest, măsură aptă asigurării scopului desfășurării în bune condiții a procesului penal.

S-a observat și faptul că nefiind administrate alte probe de la acel termen de judecată și până la momentul soluționării prezentei cereri, nu au intervenit elemente noi care să conducă la o altă concluzie ce ar atrage aplicarea art.1608aalin.6 cod proc. penală.

Împotriva acestei încheieri, în termenul legal, a declarat recurs inculpatul, susținându-se că este netemeinică, deoarece sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art.1602alin.2 cod proc. penală ce admit continuarea procesului în stare de libertate provizorie sub control judiciar.

Astfel, la dosar nu există date care să justifice temerea că liber fiind ar putea săvârși fapte de natură penală sau ar încerca să influențeze părțile, martorii sau alte mijloace de probă, el fiind infractor primar, cu o conduită anterioară ireproșabilă și o atitudine procesuală corectă, recunoscând și regretând faptele deduse judecății, depunând și stăruință pentru înlăturarea consecințelor activității infracționale, inclusiv prin acoperirea cheltuielilor judiciare efectuate până în prezent.

Separat de aceasta, are dreptul să beneficieze de egalitate de tratament judiciar cu ceilalți inculpați cercetați în stare de libertate, urmând a se observa că implicarea în activitatea structurii criminale a fost una de conjunctură, determinată de promisiunea facilitării încheierii unui contract comercial d e către inculpatul

S-a solicitat admiterea recursului, casarea încheierii de ședință din 24 decembrie 2009 pronunțată de Tribunalul Prahova iar pe fond revocarea arestării preventive și admiterea cererii de liberare provizorie sub control judiciar în condițiile art.1602cod proc. penală.

Recursul nu este fondat.

Verificând încheierea atacată, pe baza lucrărilor și materialului din dosarul cauzei, în raport de motivele de casare invocate, precum și din oficiu în limitele art.3859alin.2 și 3 cod proc. penală rezultă că prima instanță a reținut corect starea de fapt iar dispozițiile legale ce reglementează acordarea liberării provizorii sub control judiciar la judecata în fond și mai înaintea audierii tuturor inculpaților, precum și a martorilor propuși în susținerea rechizitoriului, au fost legal interpretate.

Soluția adoptată este în deplină concordanță cu jurisprudența internă și europeană în materia privării de libertate a persoanelor acuzate pentru infracțiuni săvârșite în condiții de crimă organizată, având drept scop spălarea de bani rezultați prin nerespectarea legislației fiscale ce asigură circuitul mărfurilor supuse regimului de antrepozitare.

Recurentul a fost trimis în judecată alături de alți 16 inculpați pentru săvârșirea infracțiunilor de marcare cu marcaje false a produselor accizabile supuse marcării prev. de art.2961lit.h), producere de produse accizabile ce intră sub incidența sistemului de antrepozitare fiscală în afara unui antrepozit fiscal autorizat prev. de art.2961, ambele incriminate de Legea nr.571/2003 modificată (Codul Fiscal); folosirea ambalajelor de natură să producă confuzie cu cele folosite legitim de alt comerciant și respectiv punerea în circulație de mărfuri contrafăcute a căror comercializare aduce atingere titularului mărcii și induce în eroare consumatorul asupra calității produsului, prev. de art.5 lit.a) și b) din Legea nr.11/1991.

A fost pus de asemenea sub acuzare pentru infracțiunile de contrafacere a unei mărci în același scop și punerea în circulație fără drept a produselor purtând marcă similară sau identică cu aceea înregistrată legal, prev. de art.8 lit.a) și b) din Legea nr.84/1998 modificată și republicată; înșelăciune cu privire la calitatea mărfurilor prev. de art.291 alin.1 cod penal și spălare de bani prev. de art.23 alin.1 lit.a) și b) din Legea nr.656/2002, toate comise în condițiile aderării și sprijinirii unui grup de criminalitate organizată prev. de art.7 din Legea nr.39/2003, riscând pedepse de până la cel puțin 12 ani închisoare și interzicerea drepturilor civile.

Activitatea infracțională, obiect al prezentei cauze, este una ce poate fi apreciată complexă, atât sub aspectul modalității de operare, numărului de circa 30 persoane identificate până în prezent ce au asigurat funcționarea structurii criminale dar și a mijloacelor de investigație necesare stabilirii participației și limitelor vinovăției în raport de faptele cercetate.

Organele de urmărire penală au reținut în considerentele rechizitoriului că față de elementele expuse s-au întâmpinat reale dificultăți, deoarece membrii grupului infracțional obișnuiau să efectueze deseori activității de autoverificare pentru a vedea dacă sunt supravegheați de organele de poliție și de asemenea schimbau aparatele și/sau cartele telefonice, fiind identificat un număr impresionant de posturi/aparate telefonice utilizate pentru organizarea și derularea actelor infracționale.

Ca urmare, în dovedirea activității membrilor structurii criminale un rol important îl au convorbirile telefonice interceptate, precum și înregistrările video în mediul ambiental, a căror obiectivitate nu poate fi contestată, ele reprezentând cu exactitate modul în care a acționat membrii grupului atunci când știau că sunt cercetați.

În atare situație, întemeiat prima instanță nu a primit drept garanție pentru asigurarea normalei desfășurări a procesului prin revocarea stării de arest față de recurentul, declarațiile de recunoaștere efectuate în fața organelor judiciare, ele reprezentând în realitate o atitudine normală în contextul seriozității acuzațiilor susținute prin probe științifice și confirmării acestora de către alți inculpați cercetați în stare de libertate.

Prin astfel de dovezi specifice constatării și descoperirii infracțiunilor scop și mijloc al obținerii de beneficii financiare prin spălarea banilor obținuți în acest mod, organele de urmărire penală au reținut că recurentul ar fi aderat și ar fi sprijinit o grupare infracțională ce ar fi acționat în perioada ianuarie 2006 - iulie 2008 pe raza mai multor județe, inclusiv municipiul B, structurată pe patru nivele, el desfășurând acte materiale încredințate nivelului trei (din cele șase ce au constituit structura).

S-a stabilit că pentru realizarea scopului, membrii grupului au avut o deosebită mobilitate infracțională, mutând locația fabricii ilegale în cinci locații diferite situate la distanțe mari (Jilava, C, H și, județul B), reușindu-se îngreunarea depistării actelor de executare dar și disimularea activității ilegale, la un eventual control al organelor abilitate de lege.

Examinarea mijloacelor de probă indicate în acuzare susțin faptele descrise prin rechizitoriu, că racolat fiind inculpatul G (liderul care a preluat afacerea în a doua parte a activității infracționale) la începutul lunii martie 2008 iar participația recurentului nu s-a limitat la o simplă acceptare a închirierii unui spațiu și obținerea beneficiului constând în chiria percepută pe acesta, astfel cum s-a apărat inclusiv la soluționarea recursului declarat în cauză.

În realitate, există probe puternice care susțin temeinicia acuzației că după ce utilajele au ajuns la C în noua locație (punctul de lucru al SRL) pusă la dispoziția grupului infracțional, la solicitarea coinculpaților G și (nivelul unu al structurii) el s-a ocupat cu remedierea defecțiunilor suferite cu ocazia transportului, montându-le chiar role metalice pentru a realiza o deplasare mai ușoară și rapidă.

Mai mult, în perioada martie-mai 2008 ( cât fabrica de țigarete, clandestină, a funcționat în spațiul de mai sus), acesta ar fi reușit să devină colaboratorul și omul de încredere al liderului G, sens în care ar fi coordonat activitatea de aplicare pe pachetele cu țigarete marca și Winchester, produse și comercializate, a timbrelor de marcare false confecționate prin intermediul coinculpatului.

Există dovezi în sensul art.681cod proc. penală, din care rezultă suficiente date relevante ce susțin și acuzația că în același scop și cu același coinculpat recurentul ar fi supravegheat și coordonat activitatea muncitorilor care au produs efectiv țigarete contrafăcute, s-ar fi ocupat cu achiziții de materii prime și materiale necesare activității fabricii clandestine.

De asemenea, s-ar fi preocupat și de livrarea țigărilor astfel confecționate, însoțind transporturile către o serie de distribuitori ori ajutat fiind de doi dintre fii săi, atribuții pe care le-ar fi exercitat și în perioada în care locația s-a schimbat în orașele H și.

Atari acte de executare și rol deținut în cadrul structurii criminale organizate justifică concluzia primei instanțe că în concret faptele stabilite în sarcină, chiar dacă nu are antecedente penale și au fost recunoscute în mare parte, au prezentat și continuă să prezinte pericol pentru ordinea publică iar revocarea măsurii și continuarea procesului în stare de libertate ar influența negativ buna administrare a justiției.

Atitudinea adoptată atât de recurent cât și parte din membrii grupării trimiși în judecată, în sensul recunoașterii circumstanțiate a participării la activitatea infracțională dedusă judecății ori chiar contestării acesteia în pofida mijloacelor de probă științifice existente la dosar într-adevăr creează temerea că datorită gravității acuzațiilor și severității pedepselor riscate, liber fiind, ar putea încerca un concern fraudulos vizând denaturarea realității în scopul atenuării răspunderii penale, fie prin captarea voinței celorlalți coinculpați, fie a martorilor, majoritatea muncitori care au beneficiat de asigurarea unui loc de muncă în cadrul societății sale, în contextul dificultăților cu care se confrunta piața muncii în anul 2008.

Separat de aceasta, știut fiind că sub acest aspect situația juridică a fiecărui inculpat se evaluează raportat la datele personale, inclusiv participația în cadrul structurii criminale, este cert că faptele recurentului, inerente continuării și ascunderii rezoluției infracționale urmărite de liderii acesteia, inclusiv spălării banilor rezultați din comercializarea bunurilor contrafăcute, au produs în societatea civilă un serios impact negativ, care nu s-a diminuat în vreun mod până la acest moment al procesului penal.

Aceste împrejurări justifică soluția primei instanțe și sunt în concordanță cu jurisprudența internă și europeană, care au acceptat constant că în circumstanțele cauzei detenția provizorie de circa un an de zile în cazul unei persoane trimisă în judecată ca membru al unui grup infracțional organizat având drept scop obținerea de beneficii prin săvârșirea de infracțiuni fiscale și spălare de bani, nu apare ca nelegitimă atâta timp cât există date privind eventualul risc de coliziune al participanților la procesul penal iar durata procedurilor nu poate fi imputată organelor judiciare.

Concluzionând, motivele de casare invocate nu sunt întemeiate iar încheierea adoptată în primă instanță este justă și conformă dispozițiilor art.1602alin.2 cod proc. penală.

De altfel, aceste împrejurări au constituit obiectul analizei în ambele grade de jurisdicție și cu ocazia examinării din oficiu a stării de arest și a căilor de atac exercitate, ori a soluționării altor cereri privind revocarea arestării preventive și înlocuirea acesteia fie cu o măsură restrictivă a libertății de mișcare conform art.145 sau art.1451cod proc. penală, fie cu instituirea controlului judiciar conform art.1602din același cod, iar starea de fapt constatată nu a suferit vreo schimbare ce ar impune liberarea provizorie la numai cinci zile de la pronunțarea deciziei penale nr.924/17.12.2009 a Curții de Apel Ploiești, timp în care nu s-au efectuat alte acte procedurale.

Așa fiind, recursul declarat se va respinge ca nefondat conform art.38515cpt.1 lit.b) cod proc. penală iar inculpatul va fi obligat să suporte cheltuielile judiciare avansate de stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge recursul declarat de inculpatul, în prezent aflat în Penitenciarul Mărgineni, împotriva încheierii de ședință din 24 decembrie 2009, pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Prahova, ca nefondat.

Obligă recurentul inculpat la 50 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică astăzi, 29 decembrie 2009.

Președinte, Judecători,

- - - - - -

Grefier,

- -

Fiind în concediu de odihnă,

Se semnează de grefier-șef secție

Red. /Tehnored.

4 ex/04 ianuarie 2010

nr- Tribunalul Prahova

operator de date cu caracter personal

nr. notificare 3113/2006.

Președinte:Elena Negulescu
Judecători:Elena Negulescu, Ioana Nonea, Gabriela Diaconu

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Liberare provizorie sub control judiciar. Decizia 961/2009. Curtea de Apel Ploiesti