Lipsirea de libertate în mod ilegal (art. 189 cod penal). Decizia 113/2008. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIA PENALĂ Nr. 113/2008
Ședința publică de la 17 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Dana Ghițoaica
JUDECĂTOR 2: Marius Aurel Motolea
JUDECĂTOR 3: Sanda Trif președinte secție
Grefier - - Creța
Parchetul de pe lângă Curtea de APEL ALBA IULIA reprezentat de - - procuror
Pe rol se află soluționarea recursului declarat de inculpatul împotriva deciziei penale numărul 225/A din 4 septembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Hunedoara în dosar nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns:
- recurent Inculpat - personal și de avocat din oficiu,
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că la dosar s-a depus o adresă prin care av. aduce la cunoștință rezilierea contractului de asistență juridică încheiat cu recurentul.
Față de rezilierea contractului cu avocatul ales inculpatul arată că e de acord să fie de apărătorul din oficiu.
Recurentul inculpat dă o declarație consemnată separat la dosar.
Nefiind alte cereri de formulat, excepții de invocat, chestiuni prealabile instanța constată închisă faza de cercetare judecătorească și acordă cuvântul în dezbateri.
Reprezentanta recurentului inculpat solicită achitarea inculpatului în temeiul art. 11 pct. 2 coroborat cu art. 10 lit. a motivat C.P.P. de faptul că primele două infracțiuni au fost reținute doar pe baza declarațiilor părților vătămate. În plus din cei trei băieți unul a plecat, apoi și al doilea rămânând doar.
În subsidiar, față de pericolul social concret al faptei, împrejurarea în care s-a săvârșit, comportamentul ireproșabil al inculpatului și starea de ebrietate a inculpatului solicită aplicarea art. 181.
Cod PenalReprezentanta parchetului solicită respingerea recursului având în vedere că vinovăția a fost cert și corect stabilită în raport de probele administrate în cauză. La stabilirea vinovăției s-au avut în vedere și declarațiile martorilor M și scu și faptul că cei doi minori au trimis și mesaje cu imagini foto iar după ce s-au prezentat organele de poliție inculpatul a refuzat să le dea drumul.
Inculpatul, având ultimul cuvânt arată că martorii erau în legătură cu părțile vătămate urmărind să obțină câștiguri materiale de la inculpat.
CURTEA DE APEL
Asupra recursului penal de față:
Constată că prin sentința penală nr. 1409/2007, Judecătoria Devaa condamnat pe inculpatul la:
- 2 ani închisoare pentru infracțiunea de lipsire de libertate în mod ilegal prev. și ped. de art. 189 al. 1 și 2 cod penal cu aplicarea art. 74, 76 lit. b cod penal (parte vătămată minoră -);
- 2 ani închisoare pentru infracțiunea de lipsire de libertate în mod ilegal prev. și ped. de art. 189 al. 1 și 2 cod penal cu aplicarea art. 74, 76 lit. b cod penal (parte vătămată minoră -);
- 400 lei pentru infracțiunea de lovire sau alte violențe prev. și ped. de art. 108 al. 1 cod penal cu aplicarea art. 74, 76 lit. e cod penal (parte vătămată minoră -);
- 400 lei pentru infracțiunea de amenințare prev. și ped. de art. 193 al. 1 cod penal cu aplicarea art. 74, 76 lit. e cod penal (parte vătămată minoră -).
În baza art. 33 lit. b și art. 34 lit. e cod penal a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 2 ani închisoare.
A privat pe inculpat de exercițiul drepturilor civile prev. de art. 64 lit. a, b, c cod penal în condițiile art. 71 cod penal.
În baza art. 81, 82 cod penal a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere pe durata unui termen de încercare de 4 ani, iar în baza art. 71 al. 5 cod penal pe durata termenului de încercare a suspendat și executarea pedepsei accesorii.
A pus în vedere inculpatului disp. art. 83 cod penal.
A constatat că față de inculpatul s-a luat măsura preventivă a obligării de a nu părăsi localitatea pe o durată de 30 de zile (începând cu data de 18. 01. 2007), care a expirat la data de 16. 02. 2007.
A respins cererile de daune morale formulate de partea civilă - de reprezentantul legal și partea civilă - de reprezentantul legal .
A stabilit în sarcina și în favoarea Baroului H plata sumei 100 lei, onorariu pentru apărătorul din oficiu.
A obligat pe inculpat la plata sumei de 500 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut următoarele:
În seara de 14 ianuarie 2007, în jurul orei 20,30, părțile vătămate minore - (în vârstă de 14 ani) și - (în vârstă de 15 ani) împreună cu martorul (14 ani) s-au deplasat la locuința din a minorului, care este fiul concubinei inculpatului,cu scopul de a-l invita la plimbare în oraș, conform unei înțelegeri anterioare între cei 4 minori.
Ajunși la locuința sus-menționată minorii au spus inculpatul că îl caută pe, iar acesta i-a invitat în apartament, timp în care i-a servit cu băuturi alcoolice și a inițiat o discuție cu cei 3 minori legată de relația de prietenie a acestora cu fiul concubinei sale.
În timpul acestei discuții, martorul minor - a fost chemat, telefonic, acasă de mama sa, în locuință cu inculpatul rămânând părțile vătămate - și -, cărora inculpatul a început să le pună o serie de întrebări privind sustragerea unei sume de bani din casă de către minorul ( fiul concubinei sale), solicitând minorilor să recunoască faptul că au participat și ei la sustragerea ori măcar la cheltuirea sumei respective, aspect negat de aceștia.
Urmare atitudinii ostile și stării de ebrietate în care se afla inculpatul, părțile vătămate au spus că nu îl mai așteaptă pe și și-au exprimat dorința de a părăsi locuința, moment în care inculpatul a refuzat categoric acest lucru și a continuat să "îi interogheze" reținându-i în locuință împotriva voinței lor.
După două ore, respectiv în jurul orei 22,40, inculpatul a permis părții vătămate minore - să părăsească apartamentul, dar numai după ce l-a determinat să-i promită că se va reîntoarce însoțit de fete minore, timp în care minorul - a fost reținut în continuare în locuință, fiind amenințat și lovit cu palmele peste față de către inculpatul.
La ora 22,48 când inculpatul a permis minorului - să meargă la baie, acesta a expediat de pe telefonul mobil, un SMS adresat martorului M -, căruia partea vătămată i-a relatat, pe scurt, că este reținut de inculpat, care îl amenință și agresează, solicitându-i ajutorul.
Martorul sus-menționat însoțit de martorul scu s- s-a deplasat la adresa indicată,unde s-au întâlnit cu partea vătămată -, care le-a confirmat situația, astfel că împreună au solicitat inculpatului să-i dea drumul minorului - din locuință și pentru că, în pofida insistențelor lor repetate, inculpatul a refuzat, afirmând că minorul este "ostaticul " lui, sus-numiții au sesizat Poliția orașului.
În jurul orei 23,30, lucrătorii de poliție ajunși la locuința indicată au solicitat inculpatului să îl elibereze pe minorul -, acesta refuzând inițial și susținând în continuare că minorul este "ostaticul" lui, însă, în scurt timp, organele de poliție au reușit să-l convingă pe inculpat să-l însoțească la sediu împreună cu minorul și celelalte persoane aflate la fața locului.
Faptele inculpatului astfel cum au fost descrise mai sus intrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor pentru care a fost trimis în judecată.
Acesta a fost condamnat.
La individualizarea pedepselor au fost avute în vedere conform art. 72.Cod Penal următoarele. limitele speciale de pedeapsă prevăzute de lege pentru infracțiunile comise, pericolul social concret al faptelor, împrejurările în care acestea au fost comise și persoana inculpatului.
Față de împrejurarea că faptele au fost comise pe fondul unei stări de beție și văzând comportamentul ireproșabil al inculpatului anterior acțiunilor infracționale, instanța de fond a făcut în cauză aplicarea disp. art. 74.Cod Penal privind circumstanțele atenuante și a dat eficiență efectelor acestora prev. de art. 76 lit. b și e
Cod PenalÎmpotriva acestei sentințe a înaintat apel în termen inculpatul.
Prin decizia penală nr. 225/A/4.09.2008 pronunțată de Tribunalul Hunedoara - Secția Penală a fost admis ca fondat apelul inculpatului, a fost desființată parțial sentința atacată și în consecință: s-a stabilit la 350 lei amendă penală pentru infracțiunea prev. de art. 180 al. 1.Cod Penal, cu aplic. art. 76 lit. e Cod Penal, săvârșită asupra părții vătămate; a fost înlăturată aplicarea pedepsei accesorii prev. de art. 64 lit. c în Cod Penal condițiile art. 71.Cod Penal; în baza art. 81, 82.Cod Penal s-a dispus suspendarea condiționată a pedepsei rezultante de 2 ani închisoare pe durata unui termen de încercare de 4 ani; în baza art. 71 al. 5.Cod Penal, pe durata termenului de încercare s-a suspendat și executarea pedepsei accesorii; s-au pus în vedere inculpatului disp. art. 83.Cod Penal; au fost menținute în rest dispozițiile sentinței atacate iar cheltuielile judiciare în apel au rămas în sarcina statului.
În motivarea acestei decizii Tribunalul a reținut următoarele:
Instanța de fond a reținut în mod corect starea de fapt comisă de inculpat, astfel cum rezultă din probațiunea administrată.
Astfel, s-a probat fără nici un dubiu că în seara de 14 ianuarie 2007, în locuința sa din, inculpatul a lipsit de libertate în mod ilegal pe părțile vătămate minore și, pe durata a peste 3 ore, iar pe partea vătămată l-a amenințat și l-a agresat. Probațiunea s-a bazat nu doar pe declarațiile părților vătămate, ci și pe declarații de martori și imagini foto cu mesajele trimise de către partea vătămată către martorul M ( filele 5-9, 12-16 dosar urmărire penală, 70-72 dosar fond, 34-44 dosar urmărire penală, 96-100, 103, 105 dosar fond, 20.26 dosar urmărire penală).
De altfel, părțile vătămate și martorii și-au menținut declarațiile date în faza de urmărire penală, iar martorul Mas ubliniat că "împreună cu scu s am bătut la ușa inculpatului și după ce acesta a deschis, mi-a spus că refuză să-i dea drumul lui.
Același comportament l-a avut inculpatul și la venirea organelor de poliție, când a spus chiar că este și este ostaticul lui. Mi-am dat seama că inculpatul este în stare de ebrietate. Inculpatul l-a lăsat pe să plece doar la insistențele poliției" ( fila 96 dosar fond).
În legătură cu fapta de lipsire de libertate comisă de către inculpat împotriva părții vătămate, martorul scu sad eclarat în fața instanței următoarele: "am mers la și ne-am deplasat la blocul în care aflasem tot prin mesaj că părțile vătămate sunt sechestrate. În fața blocului l-am întâlnit pe, care ne-a spus că a reușit să fugă și că este în continuare sechestrat de inculpat" (fila 100 dosar fond).
Ori, având în vedere aceste declarații coroborate cu declarațiile părților vătămate și cu restul probațiunii menționate nu se poate susține că părțile vătămate au declarat în mod mincinos sau că faptei de lipsire de libertate îi lipsește unul din elementele constitutive ale unei infracțiuni.
În legătură cu fapta de lovire, prev. de art. 180 al. 1 Cod penal și amenințare, prev. de art. 193 al. 1 Cod penal, comise de inculpatul, în dauna părții vătămate, trebuie remarcat faptul că aceasta este probată cu: procesul verbal încheiat de către organele de poliție, care au fost la locuința inculpatului unde se afla sechestrată partea vătămată ( filele 2-3 dosar urmărire penală), declarațiile părții vătămate minore ( fila 15 dosar urmărire penală), procesul verbal încheiat după mesajele telefonice transmise de către partea vătămată ( fila 19 dosar urmărire penală), imaginile foto după mesajele telefonice transmise ( filele 20.27), declarații martor M ( fila 37 dosar urmărire penală și fila 96 fond).
Cât privește lipsa unui certificat medico legal care să ateste un nr. de îngrijiri medicale aferente părții vătămate, se constată că textul art. 180 al. 1 Cod penal nu reclamă necesitatea existenței unui astfel de număr de zile de îngrijiri medicale, ci se prevede doar necesitatea existenței lovirii sau a oricăror acte de violență cauzatoare de suferințe fizice.
Având în vedere considerentele arătate, motivele invocate de către inculpatul apelant, prin apărător, se vor privi de către acest tribunal ca nefondate.
Încadrarea juridică dată faptei de lovire, prev. de art. 180 al. 1 Cod penal, de către instanța de fond, este însă eronată. La fel se va considera a fi o eroare și menținerea suspendării executării pedepsei sub supraveghere, în temeiul art. 81 și 82 Cod penal.
Pentru îndreptarea acestor aspecte și pentru a da eficiență mai M dispozițiilor art. 74, 76 lit. e Cod penal în legătură cu fapta prevăzută de art. 180 al. 2 Cod penal, dar și pentru că instanța de fond nu a ținut seama de prevederile obligatorii ale Deciziei Înaltei Curți de Casație și Justiție, nr. LXXIV(74) cu privire la aplicarea pedepselor accesorii, tribunalul urmează a admite apelul înaintat de către inculpatul.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs în termen inculpatul solicitând prin apărătorul desemnat din oficiu achitarea în temeiul art. 11 pct. 2 coroborat cu art. 10 lit. a motivat C.P.P. de faptul că primele două infracțiuni au fost reținute doar pe baza declarațiilor părților vătămate. În plus din cei trei băieți unul a plecat, apoi și al doilea rămânând doar.
În subsidiar, față de pericolul social concret al faptei, împrejurarea în care s-a săvârșit, comportamentul său ireproșabil și starea de ebrietate în care s-a aflat solicită aplicarea art. 181.
Cod PenalCurtea de Apel examinând recursul inculpatului prin prisma motivelor invocate, precum și din oficiu, constată că acesta este nefondat, din următoarele considerente:
Starea de fapt reținută de către instanțele de fond și de apel, a fost cert stabilită. Astfel, din probele administrate a rezultat că inculpatul a reținut fără voia lor în apartament pe minorii și sub pretextul că aceștia ar fi participat la sustragerea unei sume de bani din apartament. Faptele nu au fost reținute doar în urma declarațiilor celor două părți vătămate. Astfel, s-a dovedit cu declarațiile martorului M, cu planșa foto a mesajelor expediate de partea vătămată că ambele părți vătămate au fost sechestrate de către inculpatul recurent în apartament. De altfel, și organele de poliție au constatat la sosirea lor că în apartament se mai afla partea vătămată, despre care inculpatul a afirmat că este "ostaticul" său.
Curtea constată că inculpatul recurent, prin recursul său, arată că faptele nu au existat, dar afirmațiile inculpatului sunt contrazise de toate probele administrate în cauză. Mai mult, inculpatul recurent în recursul său, deși contestă că ar fi lipsit de libertate pe cele două părți vătămate minore, nu contestă că l-ar fi lovit și amenințat pe partea vătămată . În aceste condiții și pe baza probelor administrate vinovăția inculpatului a fost cert stabilită, astfel că nu se poate pronunța o soluție de achitare.
În ce privește solicitarea subsidiară făcută de inculpatul, Curtea constată că și aceasta este nefondată. Astfel, inculpatul recurent solicită a se face aplicarea disp. art. 18/1 Cod Penal, ținându-se seama de împrejurările săvârșirii faptei, comportamentul său ireproșabil și faptul că s-a aflat în stare de ebrietate.
Se remarcă de către Curtea de Apel că toate aceste motive invocate de către inculpatul recurent nu sunt de natură a aprecia că faptele inculpatului nu prezintă un grad ridicat de pericol social. Dimpotrivă, împrejurările săvârșirii faptelor, vârsta părților vătămate și starea de ebrietate invocată de inculpat nu sunt de natură a reduce gradul de pericol social al faptelor, ci de a-l spori, astfel că soluțiile instanțelor de fond și de apel sunt corecte iar individualizarea pedepselor, judicios efectuată.
Față de cele expuse, în baza art. 385/15 pct. 1 lit. b recursul C.P.P. inculpatului va fi respins ca nefondat.
În baza disp. art. 192 alin. 2.C.P.P. inculpatul recurent va fi obligat la plata sumei de 300 lei cheltuieli judiciare către stat.
Onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru recurentul inculpat se va avansa din fondul Ministerului d e Justiție.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul împotriva deciziei penale nr. 225/A din 04 septembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Hunedoara - Secția Penală.
În baza disp. art. 192 alin. 2 Cod Procedură Penală obligă pe numitul recurent la plata sumei de 300 lei cheltuieli judiciare către stat.
Onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru recurentul inculpat se va avansa din fondul Ministerului d e Justiție.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 17 2008.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - -
Concediu legal Concediu legal Concediu legal
Semnează președintele instanței Semnează președintele instanței Semnează președintele instanței
Judecător a Judecător a Judecător a
Grefier,
- - Creța
Red. DG
Tehnored DG/2ex.
JF AD
JA,
Președinte:Dana GhițoaicaJudecători:Dana Ghițoaica, Marius Aurel Motolea, Sanda Trif
