Lovirea sau alte violențe (art. 180 cod penal). Decizia 195/2008. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA DE MINORI ȘI FAMILIE
DECIZIA PENALĂ NR. 195/
Ședința publică din 11 decembrie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Daniela Liliana Constantinescu judecător
JUDECĂTOR 2: Aurel Burlacu președinte secție
JUDECĂTOR 3: Mariana
Grefier:
Ministerul Publica fost reprezentat de procuror
- din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL GALAȚI
.-.-.-.-.-.-.-.-.-.
Pe rol fiind judecarea recursului declarat de inculpatul ( fiul lui și, născut la data de 23.02.1991, în B, domiciliat în B, -, -.37,.53 și fără forme legale în B, str. - din nr. 56 ), trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art.180 alin. 2 Cod penal și art.11 alin.1 pct. 1 din Legea nr.61/1991 împotriva deciziei penale nr. 177/09.09.2008 pronunțată de Tribunalul Brăila în dosarul nr-
La apelul nominal făcut la prima strigare a răspuns av., apărătorul inculpatului recurent, lipsă, în baza delegației nr.5222 din 11.11.2008 eliberată din oficiu de Baroul Galați, lipsă fiind intimata parte responsabilă civilmente, intimat parte civilă și intimații - reprezentanți legali ai părții civile -, -, intimat -reprezentant legal minor Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Brăila și intimat-autoritate tutelară Consiliul local
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, prin care s-a arătat că la data de 04.12.2008 s-a depus la dosar procesul-verbal de executare al mandatului de aducere prin care s-a menționat că inculpatului i s-a adus la cunoștință termenul prezentării în instanță, după care:
Față de lipsa inculpatului, cauza a fost lăsată la a doua strigare.
La apelul nominal făcut în cauză la a douab strigarea răspuns av., apărătorul inculpatului recurent, lipsă fiind intimata parte responsabilă civilmente, intimat parte civilă și intimații - reprezentanți legali ai părții civile -, -, intimat -reprezentant legal minor Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Brăila și intimat-autoritate tutelară Consiliul local
Curtea constată că inculpatul nu este prezent, din procesul-verbal întocmit cu prilejul executării mandatului rezultă că acesta cunoaște de data procesului și i s-a pus în vedere să se prezinte la judecată, dar nu s-a prezentat, motiv pentru care se apreciază că inculpatul se sustrage
Nemaifiind cereri de formulat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Apărătorul inculpatului recurent arată că acesta a promovat în termen legal recurs, criticând ambele soluții anterioare, în sensul că pedeapsa constând în internarea într-un centru de reeducare este o măsură prea aspră față de circumstanțele personale cât și circumstanțele reale, care caracterizează fapta. Solicită înlocuirea acestei măsuri cu măsura libertății sub supraveghere, măsura internării într-un centru de reeducare fiind mult prea aspră.
Solicită reanalizarea întregului ansamblu probator administrat în cauză, pe de o parte există acest aspect pe care l-a invocat în apărarea sa - acela al provocării, dar în mod nejustificat a fost înlăturată declarația martorului - ca fiind subiectivă. Fapta a fost comisă la vârsta de 16 ani și constă într-o infracțiune la Legea nr.61/1961 -portul de armă albă și o infracțiune de lovire - art.180 alin.2 Cod penal.
Din anchetele sociale și rapoartele de expertiză administrate în cauză rezultă că avem de a face cu un adolescent dificil, dar crede că este de o importanță covârșitoare faptul că se află la primul impact cu legea penală, chiar având acest caracter mai rebel și traversând această perioadă dificilă a adolescenței cu aceste poticniri, este prima oară când încalcă legea și intră în conflict cu legea penală.
Față de concluziile absenteismului la școală - și i se pare exagerat în aprecierea pe care o face în raportul de expertiză nota la purtare și alte chestiuni de genul acesta -, având în vedere că inculpatul are o familie, iar mama sa a justificat această întâmplare pe de o parte datorită vârstei și a perioadei de adolescență, dar a îndrăznit să replice instanței de fond că sunt și oameni mari care nu și-au găsit de lucru - crede că aceste afirmații au iritat - consideră că din întregul material probatoriu, într-adevăr internarea într-un centru de reeducare este o măsură mult prea aspră.
Rezultă din ceea ce s-a administrat în cauză că acest copil muncește ocazional alături de tatăl său într-un șantier, o supraveghere strictă a părintelui cu care locuiește, a mamei sale și relația aceasta cu tatăl, crede că dau condițiile ca o astfel de măsură să fie suficient de aplicat în cauză, respectiv măsura libertății sub supraveghere.
Solicită admiterea recursului, cu plata onorariului din oficiu din fondurile Ministerului Justiției.
Reprezentanta Ministerului Public solicită respingerea recursului ca fiind nefondat. Consideră că în mod corect nu s-a reținut circumstanța prev. de art.73 lit.b Cod penal și față de declarația inculpatului care recunoaște că a fost cel ce a împins inițial partea vătămată și față de declarațiile martorilor, care se coroborează cu declarațiile părții vătămate și din care rezultă atitudinea violentă a inculpatului în momentul apropierii de partea vătămată, lovitura cu cuțitul fiind pe fondul unui conflict mai vechi, unor injurii reciproce și nu avea inculpatul un motiv justificat de ce să o lovească pe parte vătămată cu cuțitul.
În ce privește aplicarea unei măsuri educative a internării într-un centru de reeducare, consideră că s-a aplicat în mod corect de către judecătorie și corect s-a respins apelul declarat de inculpat, având în vedere și vârsta pe care o are inculpatul - acesta împlinește 18 ani la data de 23.02.2009 și nu ar putea să-i fie aplicată o altă măsură.Solicită respingerea recursului ca nefondat.
CURTEA
Asupra recursului penal de față,
Examinând actele și lucrările dosarului, constată în fapt următoarele:
Prin sentința penală nr. 582/2008 a Judecătoriei Brăilas -a aplicat inculpatului măsura educativă a internării într-un centru de reeducare pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 180 alin.2 Cod penal cu aplicarea art.99 Cod penal și prev. de art. 11alin.1 pct.1 din Legea nr.61/1991 cu aplicarea art.99 Cod penal.
A fost obligat inculpatul în solidar cu părțile responsabile civilmente la plata sumei de 2500 lei daune morale către partea civilă și la plata sumei de 83,4 lei despăgubiri civile către partea civilă Spitalul Județean de Urgență
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:
În seara de 28.06.2007, partea vătămată (în vârstă de 15 ani) se afla pe strada - din, în dreptul imobilului cu nr. 2, împreună cu martorii, și.
În jurul orelor 23,00 de grupul sus-menționat s-au apropiat inculpatul și martorul. Imediat inculpatul a început să se manifeste violent față de partea vătămată, înjurând-o și îmbrâncind- Ceilalți copii din grupul părții vătămate au intervenit pentru a-i despărți. Inculpatul împreună cu martorul au părăsit apoi zona, mergând până la colțul străzii, și s-au reîntors în aproximativ 5 minute, inculpatul având în mână un cuțit pe care a început să îl fluture în mână și fără nici un motiv și fără a-i adresa vreo vorbă a înjunghiat-o pe partea vătămată în zona coapsei stângi, treimea medie.
În urma agresiunii partea vătămată a suferit leziuni ce au necesitat îngrijiri medicale pentru vindecare pe o perioadă de 7-9 zile, conform certificatului medico-legal nr. 603/29.06.2007 al Serviciului de Medicină Legală Județean B (fila 10 dosar ).
Audiat fiind, inculpatul a recunoscut săvârșirea faptelor pentru care a fost cercetat, cu precizarea că a fost provocat de către partea vătămată car l-a înjurat (declarații filele 11-14 de UP și 52,55 dosar inst.).
Susținerile inculpatului sunt, însă, infirmate de declarațiile martorilor, și, care se coroborează cu declarațiile părții vătămate declarații din coroborarea cărora rezultă atât inexistența faptei provocatoare, cât și atitudinea violentă a inculpatului din momentul apropierii de partea vătămată. În aceste condiții, instanța a înlăturat ca subiectivă și nesinceră declarația martorului în sensul că partea vătămată l-a înjurat și i-a dat o palmă inculpatului, aceste afirmații contravenind declarațiilor celorlalți martori, și în plus nici chiar inculpatul nu a precizat că partea vătămată i-ar fi dat o palmă.
Din dosarul de urmărire penală rezultă că după săvârșirea faptelor inculpatul a aruncat cuțitul într-o gură de canalizare, astfel încât acesta nu a putut fi ridicat.
În cursul urmăririi penale a fost întocmit raportul de expertiză medico-legală psihiatrică nr. 799/16.10.2007 prin care s-a concluzionat că învinuitul "prezintă tulburări de comportament" "are discernământul vârstei" și necesită educație și supraveghere în familie.
În drept, fapta inculpatului, minor în vârstă de 16 ani la data faptei, de a purta un cuțit în timpul deplasării în locuri publice și de a folosi acel cuțit la intimidarea și lovirea părții vătămate, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de port ilegal de cuțit prevăzute de art. 1/1 pct. 1 din Legea nr. 61/1991 cu aplic art. 99 al.3 Cp.
Fapta aceluiași inculpat de a îmbrânci pe partea vătămată și de a-i aplica o lovitură de cuțit, provocându-i leziuni ce au necesitat îngrijiri medicale pentru vindecare pe o perioadă de 7-9 zile,întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de lovire sau alte violențe prevăzute de art. 180 al. 2 cod penal cu aplic art. 99 al.3 Cp.
În cauză sunt incidente și disp. art. 33 lit. a Cp privind concursul real de infracțiuni.
Potrivit art.100 din pen " Față de minorul care răspunde penal se poate lua o măsură educativă ori i se poate aplica o pedeapsă. La alegerea sancțiunii se ține seama de gradul de pericol social al faptei săvârșite, de starea fizică, de dezvoltarea intelectuală și morală, de comportarea lui, de condițiile în care a fost crescut și în care a trăit și de orice alte elemente de natură să caracterizeze persoana minorului.
Pedeapsa se aplică numai dacă se apreciază că luarea unei măsuri educative nu este suficientă pentru îndreptarea minorului."
Raportat la aceste dispoziții, față de considerentele ce vor fi expuse în continuare, instanța a apreciat că nu se impune aplicarea unei pedepse inculpatului, însă se impune aplicarea unei măsuri educative severe.
Astfel, inculpatul se află la primul conflict cu legea penală, la data faptei având vârsta de doar 16 ani, în prezent având vârsta de 17 ani.
Din cuprinsul referatului de evaluare rezultă că a absolvit 8 clase, în cadrul Școlii cu clasele I-VIII, din
În anul școlar 2006-2007, frecventat Școala de Arte și Meserii din cadrul Grupului Școlar, din B, profil mecanică auto, fiind elev în clasa a XI-a, dar a rămas repetent, datorită absenteismului major ( în primul semestru școlar, a înregistrat 292 absențe și media 2 la purtare, iar în al doilea semestru, 460 absențe și nota 3 la purtare ). Rezultate școlare obținute în perioada de frecvență se înscriu la nivel satisfăcător ( medii preponderent de 5 și 6 ).În prezent, minorul s-a lăsat de școală.
Minorul a explicat această situație prin influența exercitată de grupul de prieteni asupra sa, împreună cu care mergea, în timpul programului școlar, la internet, iar de când vremea s-a încălzit, la Dunăre, la baie. Nu știe dacă pe viitor va renunța la acest comportament, dacă va reuși să-și finalizeze studiile sau cum își va câștiga existența când va fi nevoit să se întrețină singur. Referitor la ultimul aspect menționat, mama găsește ca firească această situație, motivând prin vârsta fragedă a fiului și prin faptul că există chiar persoane adulte care încă nu și-au format planuri de viitor.
Cu privire la faptă, inculpatul accentuează faptul că nu a avut în intenție săvârșirea acestei fapte, dar că nu și-a putut stăpâni acea reacție, negândindu-se la consecințele unui asemenea comportament. Afirmă că îi pare rău de cele întâmplate, dar nu are siguranța că într-o situație viitoare similară, va acționa în mod corect.
Majoritatea timpului liber este petrecută de minorul învinuit navigând pe internet ( pe telefonul propriu sau în cluburi internet ) sau împreună cu prietenii ( se plimbă cu bicicleta, merg la plajă ). rar, a desfășurat unele activități ziliere, ultima dată, muncind o săptămână, împreună cu tatăl său, în construcții, în orașul Banii de buzunar îi sunt asigurați din cele două alocații de stat ( mama afirmă că îi dă și alocația fratelui, în dorința de a-i stimula comportamentul pozitiv ) și din ceea ce îi oferă ocazional mama, fără a exista preocupare nici din partea minorului și nici a mamei pentru deprinderea de către acesta a unor abilități de gestionare a sumelor de bani primite. Minorul afirmă că, ocazional, i se mai întâmplă să consume alcool.
În familie, mama este nemulțumită de comportamentul minorului, care are multiple accese de enervare, atât față de dumneaei, cât și față de fratele mai mic, relațiile intrafamiliale fiind aproape în permanență tensionate.
au declarat că, în comunitatea apropiată, minorul învinuit nu a creat probleme, dar că au sesizat abaterile comportamentale ale acestuia din familie - uneori, sub influența consumului de alcool, devine agresiv cu mama, cu fratele, părintele neavând control asupra acestuia.
În referatul de evaluare se concluzionează că printre actorii de natură să accentueze apariția comportamentul infracțional se numără:
- problemele de sănătate ale minorului și ale mamei acestuia;
- relațiile familiale tensionate;
- situația socio-familială deficitară;
- supraveghere ineficientă și autoritate inadecvată din partea mamei;
- dezinteresul manifestat față de școală și față de viitorul său profesional;
- anturaj necorespunzător, preocupări neconstructive de timp liber;
- consumul de alcool;
- capacitate scăzută la frustrare;
- neconștientizarea gravității faptei săvârșite.
În plus, în fața instanței, cu ocazia ultimului cuvânt, minorul inculpat a precizat că nu ascultă de mama sa întrucât nu este de acord cu ce spune aceasta. Mama inculpatului a precizat că fiul ei nu vrea să se mai ducă la școală, nu lucrează și nici nu o ascultă.
Față de toate acestea, având în vedere și gradul ridicat de pericol social al faptelor săvârșite de inculpat, ținând cont de împrejurările concrete - lovirea părții vătămate cu un cuțit, urmarea produsă, dar mai ales urmările care s-ar fi putut produce, neconștientizarea faptei de către inculpat, și comportamentul de ansamblu al acestuia, astfel cum este expus mai sus, instanța apreciază că dintre măsurile educative prevăzute de lege se impune aplicarea celei prevăzute de art. 104.pen - internarea într-un centru de reeducare, minorul luând-o în mod evident pe un drum greșit, iar mama sa nu mai poate îndrepta și corecta această situație.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel inculpatul, fără a indica motivele de apel.
Prin decizia penală nr.177 din 09.09.2008 a Tribunalului Brăilas -a respins ca nefondat apelul declarat de inculpat.
Pentru a hotărî astfel, instanța de apel a reținut următoarele:
Examinând din oficiu legalitatea și temeinicia sentinței conform prevederilor art. 371 cpt. 2 Cod procedură penală tribunalul a constatat că prima instanță în baza analizei juste și complete a probelor de stabilit corect situația de fapt și a dat încadrarea juridică corespunzătoare faptei săvârșite de inculpat.
Totodată tribunalul a constatat că prima instanță a efectuat o judicioasă operațiune de individualizare a măsurii educative aplicate inculpatului ținând cont atât de împrejurările săvârșirii și gravitatea faptelor comise cât și de împrejurările referitoare la persoana inculpatului.
Referitor la solicitarea inculpatului prin apărător cu ocazia dezbaterilor în fond a apelului în sensul înlocuirii măsurii educative a internării într-un centru de reeducare cu măsura libertății supravegheate, tribunalul constată că pe lângă faptul că o astfel de măsură ar fi insuficientă în cauză ținând cont de comportamentul inculpatul așa cum reține instanța de fond nu mai poate fi "controlat" de mamă și mama însăși în fața instanței de apel arată că este lovită uneori de inculpatul minor, măsura libertății supravegherii pe timp de 1 an nu poate fi aplicată nici pentru faptul că inculpatul a împlinit 17 ani la data de 23.02.2008.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs inculpatul.
Inculpatul nu a indicat în scris motivele de recurs, nu s-a prezentat în instanță pentru a le susține oral, însă apărătorul desemnat din oficiu a solicitat aplicarea măsurii libertății sub supraveghere.
Recursul este nefondat.
Analizând cauza prin prisma motivelor de recurs,cât și din oficiu în limita cazurilor de casare prev. de art. 3859Cod pr. penală, se constată că hotărârile anterioare sunt legale și temeinice.
Inculpatul a fost trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 180 alin.2 Cod penal cu aplicarea art.99 Cod penal și prev. de art. 11alin.1 pct.1 din Legea nr.61/1991 cu aplicarea art.99 Cod penal.
Ca situație de fapt se reține că inculpatul a purtat asupra sa, în locuri publice un cuțit, folosit la intimidarea și lovirea părții vătămate, conducând în final la producerea de leziuni acesteia, ce au necesitat pentru vindecare 7-9 zile de îngrijiri medicale.
Prin hotărârea instanței de fond, menținută prin decizia din apel, s-a aplicat inculpatului măsura educativă a internării într-un centru de reeducare.
Analizând întreaga situație de fapt, cât și probatoriile administrate în cauză se constată că măsura luată față de inculpat este optimă pentru îndreptarea și reeducarea acestuia.
Trebuie făcută precizarea, de altfel așa cum a reținut și instanța de apel, că față de inculpat nu poate fi luată măsura educativă a libertății supravegheate.
Conform disp.art.103 Cod penal măsura libertății supravegheate constă în lăsarea minorului în libertate supravegheată pe timp de un an, sub supraveghere deosebită.
Or, în speță,inculpatul a împlinit deja vârsta de 17 ani la data de 23.02.2008.
Față de modalitățile în care au fost comise infracțiunile, față de persoana și atitudinea inculpatului manifestată anterior datei comiterii faptelor,cât și pe parcursul procesului penal, având în vedere împrejurarea că acesta s-a sustras de la judecata recursului, considerăm că o altă măsură educativă, respectiv măsura prev. de art.101 lit. a în ref. la art.102 Cod penal nu este eficientă pentru îndreptarea și reeducarea acestuia.
De asemenea, se constată că în speță nu este incident nici unul din cazurile prev. de art. 10 lit. a - e Cod pr. penală, care ar impune achitarea inculpatului, întrucât faptele pentru care este judecat prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor prev. de art.180 alin.2 Cod penal și art.112alin.1 pct.1 din Legea nr.61/1991, implicit sunt prevăzute de legea penală, există în materialitatea lor și au fost comise cu vinovăție de acesta.
Față de cele de mai sus, având în vedere și împrejurarea că în speță nu se constată incidența nici a unui caz de casare prev. de art.3859Cod pr.penală se va respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul.
Conform art.192 alin.2 Cod pr.penală va fi obligat inculpatul la plata cheltuielilor judiciare către stat în recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul ( fiul lui și, născut la data de 23.02.1991, în B, domiciliat în B, -, -.37,.53 și fără forme legale în B, str. - din nr. 56, fără antecedente penale, CNP-- ) împotriva deciziei penale nr. 177/09.09.2008 pronunțată de Tribunalul Brăila în dosarul nr- ( sentința penală nr. 582/14.04.2008 pronunțată de Judecătoria Brăila în dosarul nr-).
În baza disp.art.192 alin.2 Cod pr.penală obligă pe inculpat la plata sumei de 300 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat în recurs.
Suma de 200 lei reprezentând onorariul avocatului din oficiu în recurs pentru inculpat va fi avansată către Baroul Galați din fondurile Ministerului Justiției.
DEFINITIVĂ.
Pronunțată în ședința publică azi 11.12. 2008.
Președinte, - - - | Judecător, - - | Judecător, - |
Grefier, |
Red.dec.jud./15.12.2008
Jud.apel - -
Jud. fond N,
Tehnored.G/ 2 ex./16.12. 2008
Președinte:Daniela Liliana ConstantinescuJudecători:Daniela Liliana Constantinescu, Aurel Burlacu, Mariana
