Lovirea sau alte violențe (art. 180 cod penal). Decizia 353/2008. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
DOSAR NR-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR.353/
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA -IE 2008
PREȘEDINTE: Ion Avram
JUDECĂTOR 2: Mița Mârza
JUDECĂTOR 3: Marcian Marius
GREFIER-
Ministerul Publica fost reprezentat de procuror - -din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL GALAȚI
La ordine fiind soluționarea recursurilor penale promovate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Brăila și de către inculpatul, trimis în judecată pentru comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 180,192,193 Cod penal împotriva deciziei penale nr. 36/08.02.2008 a Tribunalului Brăila.
La apelul nominal, făcut în ședință publică, a răspuns recurentul-inculpat asistat de apărătorul ales, avocat, în baza împuternicirii avocațiale pe care o depune la dosar.
Procedura de citare a fost legal îndeplinită
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință în sensul că s-au depus la dosar de către recurentul inculpat motivele de recurs; a fost depusă o cerere de amânare a cauzei formulată de apărătorul desemnat din oficiu pentru recurent, respectiv de către d-na avocat, în vederea acordării unui nou termen de judecată întrucât nu se poate prezenta din motive medicale, cerere dovedită cu copie a certificatului de concediu medical nr.-.
procesuali precizează că nu au alte cereri de formulat.
Nemaifiind alte cereri de formulat și probe de administrat Curtea constată dosarul în stare de judecată și acordă cuvântul în susținerea recursurilor.
Reprezentantul Ministerului Public arată că s-a promovat recurs împotriva deciziei pronunțate de Tribunalul Brăila pentru motive de nelegalitate întrucât au fost încălcate dispozițiile art.3859alin.1 pct.14 Cod procedură penală, deoarece s-a făcut aplicarea prevederilor art.74-76 Cod penal numai cu privire la infracțiunea de violare de domiciliu, deși toate infracțiunile reținute în sarcina inculpatului au fost comise în aceeași împrejurare; astfel circumstanțele personale trebuiau să se reflecte asupra tuturor pedepselor aplicabile în cauză.
Astfel, se impunea ca instanța de apel să facă aplicarea dispozițiilor art.74-76 Cod penal și cu privire la infracțiunile prev. de art.193 alin.1 Cod penal și art.180 alin.2 Cod penal cu aplicarea art.37 lit.b Cod penal și art.80 Cod penal.
Față de atitudinea nesinceră a inculpatului atât în timpul urmăririi penale cât și în faza cercetării judecătorești instanța de apel trebuia să mențină soluția instanței de fond ca fiind temeinică și legală.
Pentru considerentele expuse solicită admiterea recursului, potrivit dispozițiilor art.38515pct.2 lit.a Cod procedură penală și menținerea hotărârii primei instanțe.
Apărătorul ales al recurentului inculpat, cu privire la recursul Parchetului, solicită instanței a analiza motivele de recurs ale acestuia și a le aplica în măsura în care acestea oscilează între agravarea situației în recurs și acordarea de circumstanțe atenuante pentru toate infracțiunile.
Cu privire la recursul promovat de inculpat arată că acesta se bazează pe motive de nelegalitate și de netemeinicie.
Astfel, potrivit art.17 Cod penal, infracțiunea este fapta care prezintă pericol social, prevăzută de legea penală, săvârșită cu vinovăție.
În cauza de față, referitor la vinovăție, inculpatul nu a avut intenția de a pătrunde în curtea părții vătămate ci a intrat în virtutea unui conflict verbal pe care l-a avut cu o martoră ce s-a retras în curtea părții vătămate.
Astfel, apreciind că faptei îi lipsește unul din elementele constitutive, respectiv " intenția" solicită admiterea recursului și achitarea recurentului pentru infracțiunea prev. de art. 192 alin.2 Cod penal în baza dispozițiilor art.11 pct. 2 lit.a în referire la art.10 lit.d Cod procedură penală.
Cu privire la infracțiunile prevăzute de art.180 și art. 193 Cod penal consideră că i se poate aplica recurentului pentru fiecare dintre acestea, câte o amendă penală.
Reprezentantul Ministerului Public față de recursul inculpatului îl apreciază nefondat, nu poate fi primită susținerea că nu ar fi întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de violare de domiciliu întrucât inculpatul a intrat în curtea părții vătămate și la cererea acesteia a refuzat să o părăsească așa cum rezultă și din declarațiile martorilor audiați.
Solicită respingerea recursului promovat de inculpat și obligarea acestuia la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat.
Recurentul-inculpat, având cuvântul, precizează că nu a intrat în curtea părții vătămate, Nu a fost agresiv cu aceasta, toți martorii audiați au fost rudele părții vătămate. Lasă la aprecierea instanței.
CURTEA
Asupra recursului penal de față.
Din examinarea actelor și lucrărilor dosarului constată următoarele:
Prin sentința penală nr.2239 din 22.11.2007 pronunțată de Judecătoria Brăila în dosarul penal nr- s-a dispus astfel:
În baza art.334 s C.P.P.-a dispus schimbarea încadrării juridice dată faptei prin actul de sesizare săvârșite de inculpatul din infracțiunea prev. de art.193 cu Cod Penal aplic. art.37 lit.b în Cod Penal infracțiunea prev. de art.193 cu Cod Penal aplic. art.13
Cod PenalÎn baza art.192 al.2 cu Cod Penal aplic. art.37 lit.b Cod Penal;
A fost condamnat inculpatul la o pedeapsă de 3 ani închisoare pentru săvârșirea la data de 29.05.2006 a infracțiunii de violare de domiciliu, părți vătămate și.
În baza art.180 al.2 cu Cod Penal aplic. art.37 lit.b Cod Penal;
A fost condamnat inculpatul la o pedeapsă de 1 lună închisoare pentru săvârșirea la data de 29.05.2006 a infracțiunii de lovire, parte vătămată.
În baza art.193 cu Cod Penal aplic. art.13 Cod Penal;
A fost condamnat inculpatul la o pedeapsă de 3 luni închisoare pentru săvârșirea la data de 29.05.2006 a infracțiunii de amenințare, parte vătămată.
În baza art.33 lit.a -34 lit.b s Cod Penal-au contopit pedepsele aplicate urmând ca inculpatul să executepedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare.
S-au interzis inculpatului exercițiul drepturilor civile prev. de art.64 lit.a,b pe Cod Penal durata prev. de art.71 Cod Penal
În baza art.14 al.3 lit.b și art.346 C.P.P. art.998 și urm. din civil s-au admis în parte pretențiile civile solicitate de partea civilă în sensul ca inculpatul să fie obligat către această parte la plata sumei de 500 lei despăgubiri civile sub forma daunelor morale.
În baza art.346 s C.P.P.-a constatat că partea vătămată nu se constituie parte civilă în procesul penal.
În baza art.189 - 191.C.P.P. a fost obligat inculpatul la plata sumei de 350 lei cheltuieli judiciare datorate statului.
Pentru a dispune astfel, instanța de fond a reținut următoarele:
În seara zilei de 29.05.2006, în jurul orelor 22,00, martora se îndrepta de la domiciliul său spre centru comunei, iar pe drum în apropiere de locuința părților vătămate și, inculpatul care se afla în fața locuinței sale, fără nici un motiv a început să-i adreseze cuvinte jignitoare și injurii, amenințând-o cu acte de violență.
Observând că inculpatul se apropie de ea, martora s-a îndreptat spre poarta locuinței părților vătămate, strigând la partea vătămată, dar văzând că nu răspunde, a intrat în curte.
Auzind zgomote la poartă, din locuință a ieșit partea vătămată urmat imediat de fiul acesteia, respectiv martorul și apoi de partea vătămată.
În acest timp inculpatul a pătruns în curtea locuinței părților vătămate și, continuând să profereze cuvinte injurioase. Martorul și părțile vătămate i-au cerut inculpatului să părăsească curtea, însă acesta a refuzat. Fără a discuta cu partea vătămată, inculpatul a lovit-o de două ori cu pumnul în zona feței după care s-a îndreptat spre poarta de acces și a ieșit din curte, amenințând că se întoarce cu toporul să-i omoare și să le dea foc la casă.
În fața instanței partea vătămată a declarat ( fila 21 dosar) că în seara respectivă a încercat să aplaneze conflictul dintre martora și inculpat rugându-l pe acesta să părăsească locuința, însă inculpatul i-a aplicat câteva lovituri cu pumnul în față și a proferat amenințări la adresa sa în sensul că o omoară și îi va da foc la casă. Partea vătămată s-a constituit parte civilă în procesul penal cu suma de 3.500 lei daune morale din care 2.500 lei pentru leziunile suferite, iar 1.000 lei pentru amenințările proferate.
Cealaltă parte vătămată a declarat că nu se constituie parte civilă în procesul penal pentru fapta de violare de domiciliu.
inculpatul a negat săvârșirea faptelor reținute în sarcina sa în sensul că nu a pătruns în curtea locuinței părților vătămate, nu a existat vreun conflict purtat cu partea vătămată, nu își explică natura leziunilor suferite, nu a amenințat-o pe aceasta și nu este de acord să o despăgubească.
În apărare inculpatul a propus audierea a doi martori (G și ) care au prezentat în declarațiile lor o situație anterioară momentului în care s-au săvârșit faptele, respectiv conflictul purtat în stradă dintre martorul și inculpat, însă nu cunosc ce s-a întâmplat ulterior întrucât au plecat la domiciliul lor.
Declarațiile inculpatului date pe parcursul cercetărilor sunt infirmate de depozițiile martorilor, și care au prezentat situația de fapt expusă mai sus care îi incriminează conduita în sensul că inculpatul a pătruns fără drept pe timp de noapte în locuința părților vătămate, a agresat-o pe partea vătămată și a proferat amenințări la adresa acesteia.
Urmare a agresiunii suferite partea vătămată a avut nevoie de 3-5 zile îngrijiri medicale de la data producerii leziunilor potrivit certificatului medico-legal nr. 552/30.05.2006 întocmit de Serviciul de Medicină Legală
S-a reținut că vinovăția inculpatului în săvârșirea faptelor este dovedită cu următoarele mijloace de probă: plângerea și declarațiile părții vătămate, certificatul medico-legal, declarațiile părții vătămate,declarațiile martorilor, și procesele verbale de confruntare dintre martorii, pe de o parte și inculpat pe de altă parte.
S-a reținut că inculpatul a săvârșit infracțiunile înainte de a fi condamnat definitiv pentru vreuna dintre ele în cauză sunt incidente disp. art.33 lit.a privind Cod Penal concursul real de infracțiuni.
În stabilirea răspunderii penale ce revine inculpatului instanța de fond a analizat împrejurările concrete în care s-au săvârșit faptele corelat cu gradul lor de pericol social concret, dispozițiile părții generale a Codului penal, limitele de pedeapsă fixate de norma incriminatoare, cauzele care atenuează sau agravează răspunderea penală precum și aspectele privind persoana inculpatului.
Sub aspectul circumstanțelor reale în care s-au săvârșit faptele instanța a apreciat gradul lor de pericol social concret relativ ridicat prin aceea că inculpatul a adus atingere relațiilor sociale ce vizează apărarea libertății persoanelor vătămate sub aspectul libertății domestice, integrității corporale și libertății psihice a persoanei.
Referitor la circumstanțele personale instanța de fond a reținut că inculpatul în vârstă de 26 ani este fără studii, fără ocupație, stagiu militar nesatisfăcut, este recidivist, reținându-se disp. art.37 lit.b Cod Penal(recidivă postexecutorie) față de pedeapsa de 1 an și 2 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr.169/6.05.2003 a Jud. B definitivă prin decizia penală nr.331/11.06.2003 a Curții de APEL GALAȚI, arestat la 6.02.2003 și liberat condiționat la 28.10.2003, având un rest de pedeapsă de 160 zile.
Instanța a apreciat că în mod greșit s-a reținut starea de recidivă pentru infracțiunea de amenințare unde limitele pedepsei sunt de la 3 luni la 1 an sau amendă, astfel că în baza art.334 s C.P.P.-a dispus schimbarea încadrării juridice dată faptei prin actul de sesizare din infracțiunea prevăzută de art.193 cu Cod Penal aplicarea art.37 lit.b în Cod Penal infracțiunea prevăzută de art.193 cu Cod Penal aplicarea art.13
Cod PenalPe parcursul cercetărilor inculpatul a adoptat o atitudine nesinceră, de nerecunoaștere a faptelor.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel inculpatul, criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate.
Se arată în motivele de apel că, date fiind circumstanțele reale în care inculpatul a pătruns în curtea locuinței părții vătămate, faptei îi lipsește unul din elementele constitutive, respectiv intenția.
Intenția inculpatului a fost aceea de a continua conflictul și fără să realizeze, a pătruns după martora în curtea părții vătămate.
Cât privește ora pătrunderii în curtea părții vătămate, în cererea de apel se arată că sunt dubii, acestea urmând a fi interpretate în favoarea inculpatului, impunându-se schimbarea încadrării juridice a faptei din infracțiunea de violare de domiciliu prevăzută de art. 192 alin.2 pen. în cea prevăzută de art. 192 alin.1 pen.
Cu această încadrare juridică să se constate că plângerea este tardivă, peste termenul de 2 luni prevăzut de lege și aceeași situație și în ce privește infracțiunea prevăzută de art.193 și art.180 alin.2 pen.
În subsidiar, se solicită redozarea pedepsei aplicate pentru infracțiunea de violare de domiciliu, ținând cont atât de circumstanțele reale dar și personale, invocându-se caracterizările depuse la dosar și din care rezultă comportamentul corespunzător al inculpatului.
Prin decizia penală nr. 36/8.02.2008 a Tribunalului Brăila s-a admis apelul declarat de inculpat, s-a desființat sentința atacată și în rejudecare:
În baza art.192 alin.2 pen. cu aplicarea art.37 lit."b" pen. și art.74 - 76 lit."c" pen. a fost condamnat inculpatul la 6 luni închisoare pentru comiterea infracțiunii de violare de domiciliu, părți vătămate fiind și.
S-au menținut pedepsele aplicate inculpatului pentru comiterea infracțiunilor prevăzute de art.180 alin.2 pen. cu aplicarea art.37 lit."b" pen. și art.193 pen. cu aplicarea art.13 pen. iar în baza art.33 lit."a" - 34 lit."b" pen. inculpatul va executa pedeapsa cea mai grea, aceea de 6 luni închisoare.
În temeiul art.71 pen. s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor civile prevăzute de art.64 lit."a" teza a II-a și lit."b" pen. pe durata executării pedepsei principale.
S-au menținut celelalte dispoziții ale sentinței atacate.
În temeiul art.192 alin.3 pr.pen. cheltuielile judiciare au rămas în sarcina statului.
S-a dispus avansarea din fondul Ministerului Justiției în contul Baroului Bao norariului în cuantum de 100 lei - av.oficiu.
Pentru a hotărî astfel, Tribunalul a reținut următoarele:
În motivele de apel formulate, inculpatul invocă lipsa unuia din elementele constitutive, respectiv intenția, arătând că, date fiind circumstanțele reale în care inculpatul a pătruns în curtea locuinței părții vătămate, intenția a fost aceea de a continua conflictul și fără să realizeze, a pătruns după martora în curtea părții vătămate.
Nu poate fi primită această susținere, în condițiile în care inculpatul a intrat în curtea părților vătămate, continuând conflictul cu martora, iar la solicitarea părților vătămate de a părăsi curtea, acesta a refuzat.
Acestea sunt confirmate de declarațiile martorilor, și.
Cât privește ora pătrunderii în curtea părților vătămate, tribunalul a apreciat că nu sunt dubii, aceasta fiind ora reținută de instanța de fond, respectiv 22,00.
Acest aspect este de asemenea confirmat de martorii indicați mai sus.
În cursul cercetării judecătorești au fost audiați, la cererea inculpatului, martorii G, și, ale căror depoziții nu sunt relevante în ceea ce privește ora pătrunderii inculpatului în curtea părților vătămate.
martori arată doar că în jurul orelor 18,00, între inculpat și a existat un conflict, făcându-se mențiunea că nu au cunoștință dacă inculpatul a intrat în curtea părților vătămate.
S-a apreciat astfel că acești martori au prezentat o situație anterioară pătrunderii inculpatului în curtea părților vătămate, respectiv un conflict între inculpat și.
De altfel, chiar dacă inculpatul a avut o atitudine oscilantă cu privire la faptă, aceasta este confirmată de martorii, și, care au învederat că inculpatul a pătruns fără drept la orele 22,00 (pe timp de noapte), în locuința părților vătămate, unde a agresat-o pe partea vătămată și a proferat amenințări la adresa acesteia.
Potrivit certificatului medico-legal nr.552/30.05.2006 întocmit de Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Brăila Medicină Legală B, partea vătămată a avut nevoie de 3-5 zile îngrijiri medicale de la data producerii leziunilor.
Cu privire la momentul introducerii plângerii, se apreciază că aceasta este formulată în termenul de 2 luni prevăzut de art.284 pr.pen. fiind depusă la data de 31.07.2006 (29.07.2006 fiind sâmbătă, plângerea este depusă în prima zi lucrătoare, respectiv de 31.07.2006).
Sub aspectul pedepsei aplicate pentru infracțiunea prevăzută de art. 192 alin.2 pen. cu aplicarea art. 37 lit.b pen. tribunalul a apreciat că apelul este fondat,reținând circumstanțele atenuante prevăzute de art. 74-76 lit.c pen. având în vedere caracterizările depuse la dosar, caracterizări din care rezultă că inculpatul are în general un comportament civilizat în colectivitate.
În raport de aceste considerente, în temeiul art.379 pct.2 lit.a Cod pr.pen. s-a admis apelul, s-a desființat sentința atacată și în rejudecare, s-a făcut aplicarea art.74 și art.76 lit.c pen. și s-a redus pedeapsa aplicată pentru infracțiunea de violare de domiciliu prevăzută de art.192 alin.2 pen. cu aplicarea art.37 lit."b" pen.
Totodată, s-au menținut pedepsele aplicate inculpatului pentru comiterea infracțiunilor prevăzute de art.180 alin.2 pen. cu aplicarea art.37 lit."b" pen. și art.193 pen. cu aplicarea art.13 pen. iar în baza art.33 lit."a" - 34 lit."b" pen. s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea.
Împotriva acestei decizii au declarat recurs Parchetul de pe lângă Tribunalul Brăila și inculpatul criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În dezvoltarea motivului de nelegalitate invocat, Parchetul de pe lângă Tribunalul Brăila, a susținut că instanța de apel trebuia să facă aplicarea art.74-76 Cod penal și cu privire la celelalte infracțiuni, circumstanțele personale ale inculpatului reflectându-se asupra tuturor pedepselor aplicate în cauză.
Mai mult instanța de apel trebuia să aplice și prevederile art.80 Cod penal raportat la art.39 alin.4 Cod penal, împrejurare în care raportat la poziția nesinceră adoptată de inculpat, să mențină ca temeinică și legală sentința instanței de fond.
S-a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei recurate și menținerea sentinței pronunțată de Judecătoria Brăila.
La rândul său inculpatul a criticat decizia penală atacată pentru nelegalitate și netemeinicie, susținând pe de parte că raportat la circumstanțele reale în care a săvârșit fapta de violare de domiciliu s-ar fi impus achitarea întemeiat pe dispozițiile art.11 pct. 2 lit.a Cod procedură penală raportat la art.10 alin.1 lit.d Cod procedură penală, faptei lipsindu-i un element constitutiv și anume intenția.
Pe de altă parte, s-a susținut că neaplicarea dispozițiilor art.74-76 și pentru celelalte infracțiuni a condus la stabilirea unor pedepse deosebit de exigente față de practica instanțelor de judecată.
S-a solicitat admiterea recursului, achitarea inculpatului pentru infracțiunea prev. de art. 192 alin.2 Cod penal și aplicarea pentru celelalte fapte penale a pedepsei amenzii.
Recursurile sunt fondate urmând a fi admise pentru următoarele considerente:
Infracțiunile reținute în sarcina inculpatului aflate în concurs au fost comise în aceleași condiții și în aceleași împrejurări.
În aceste condiții, circumstanțele atenuante personale reținute de Tribunal în legătură cu infracțiunea de violare de domiciliu trebuiau să-și producă efectele și asupra pedepselor pronunțate pentru infracțiunile de lovire și amenințare, în cazul primelor două infracțiuni fiind incidente și dispozițiile art.80 Cod penal întrucât există concurs între circumstanțele atenuante și starea de recidivă prevăzută de art.37 lit.b Cod penal.
Apar deci fondate motivele invocate atât de Parchet cât și de inculpat cu privire la greșita individualizare judiciară a pedepselor.
Nu poate fi primită însă solicitarea Parchetului privind menținerea dispozițiilor sentinței penale nr. 2239/22.11.2007 a Judecătoriei Brăila întrucât în mod corect Tribunalul a apreciat că se impune reținerea în favoarea inculpatului circumstanțelor atenuante judiciare și, față de dispozițiile art.72 Cod penal, dar și de cele ale art.52 Cod penal referitoare la scopul pedepsei, Curtea constată că pedeapsa aplicată de instanța de apel, de 6 luni închisoare cu executare efectivă, este suficientă și de natură să conducă la reeducarea inculpatului precum și la realizarea scopului de prevenție generală pe care îl are sancțiunea penală.
De asemenea nu va fi primită solicitarea inculpatului privind achitarea,întemeiat pe dispozițiile art.11 pct. 2 lit.a Cod procedură penală raportat la art.10 alin.1 lit.d Cod procedură penală,întrucât fapta inculpatului de a pătrunde fără drept, pe timpul nopții în curtea părților vătămate și și refuzul de a părăsi curtea, la cererea acestora, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de violare de domiciliu în modalitatea prevăzută de art.192 alin. 2 Cod penal cu aplicarea art.37 lit. Cod penal.
Pentru toate aceste considerente, recursurile de față vor fi admise, conform dispozițiilor art.38515pct. 2 lit.d Cod procedură penală, fiind incident cazul de casare prevăzut de art.3859alin.1 pct. 14 Cod procedură penală
Așa fiind urmează ca decizia penală nr. 36/8.02.2008 a Tribunalului Brăila cât și sentința penală nr. 2239/22.11.2007 a Judecătoriei Brăila să fie casate în parte, doar în ce privește latura penală și în rejudecare să se dea eficiență dispozițiilor art.74-76 Cod penal și art.80 Cod penal.
Restul dispozițiilor sentinței penale privind soluționarea laturii civile și acordarea cheltuielilor judiciare precum și cele ale deciziei penale recurate privind aplicarea pedepsei accesorii vor fi menținute.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursurile declarate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Brăila și inculpatul (fiul lui și, născut la data de 02.04.1982 în B, cu domiciliul în comuna, județ B,CNP -).
Casează în parte atât decizia penală nr. 36/8.02.2008 a Tribunalului Brăila cât și sentința penală nr. 2239/22.11.2007 a Judecătoriei Brăila și în rejudecare:
Aplică dispozițiile art.80 Cod penal alături de cele ale art.74-76 alin.1 lit.c Cod penal în ce privește infracțiunea de violare de domiciliu prevăzută de art.192 alin.2 Cod penal cu aplicarea art.37 lit.b Cod penal și menține pedeapsa de 6 luni închisoare stabilită de Tribunalul Brăila.
În baza art.180 alin.2 Cod penal cu aplicarea art.37 lit.b Cod penal, art.74-76 lit. Cod penal și art.80 Cod penal,
Condamnă pe inculpatul la 500 lei amendă penală pentru săvârșirea infracțiunii de lovire sau alte violențe.
În baza art.193 alin.1 Cod penal cu aplicarea art.13 Cod penal și art.74-76 lit.e Cod penal
Condamnă pe inculpatul la 500 lei amendă penală pentru săvârșirea infracțiunii de amenințare.
În baza art. 33 lit.a-34 lit.d Cod penal aplică inculpatului spre executare pedeapsa de 6 luni închisoare.
Menține din sentința penală recurată dispozițiile privind soluționarea laturii civile și acordarea cheltuielilor judiciare.
Menține din decizia penală recurată dispozițiile privind aplicarea pedepsei accesorii și cele privind cheltuielile judiciare.
Cheltuielile judiciare în recurs rămân în sarcina statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi 13.06.2008.
Președinte, Judecător, pt. Judecător,
A în concediu de odihnă
Conform art.312 pr.pen
Semnează,
PREȘEDINTE,
- -
Grefier,
Red.
Tehnored./2 ex/ 09.07.2008
Jud.apel--
Jud.fond-
Președinte:Ion AvramJudecători:Ion Avram, Mița Mârza, Marcian Marius
