Loviri sau vătămări cauzatoare de moarte art 183 cod penal. Decizia 15/2008. Curtea de Apel Bacau
| Comentarii |
|
DOSAR NR-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BACĂU
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR.15
Ședința publică din 29 ianuarie 2008
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Dumitru Pocovnicu
JUDECĂTOR 2: Iulian Huiban
*
GREFIER - - -
&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de APEL BACĂU -
legal reprezentat de PROCUROR -
La ordine a venit soluționarea apelurilor declarate de revizuientul împotriva sentinței penale nr.462/D din 27.09.2007 și a sentinței penale nr.585/D din 22.11.2007, pronunțate de Tribunalul Bacău, după conexarea dosarului nr- al Curții de APEL BACĂU la dosarul cauzei.
Dezbaterile în cauza de față s-au desfășurat în conformitate cu dispozițiile art.304 Cod pr.penală, în sensul că au fost înregistrate cu ajutorul calculatorului, pe suport magnetic.
La apelul nominal făcut în ședință publică s-a prezentat apelantul-revizuient, în stare de arest, asistat de avocat - apărător desemnat din oficiu.
Procedura - completă.
S-a făcut referatul oral al cauzei de către grefier, care a învederat faptul că la dosarul cauzei a fost depus un memoriu formulat de apelant, după care:
Avocat, pentru apelantul-revizuient, a depus un set de înscrisuri (filele 28-37), respectiv: un memoriu adresat Președintelui Curții de APEL BACĂU, adresa - din 18.01.2008 emisă de Parchetul de pe lângă și plicul cu care a fost trimisă revizuientului, un memoriu adresat Președintelui Tribunalului Bacău, recipisa poștală nr.R-10 din 14.01.2008, adresa nr.595/III/6/2007 din 10.01.2008 emisă de Parchetul de pe lângă Curtea de APEL BACĂU și plicul cu care a fost expediată revizuientului, adresa nr- din 20.12.2007 a și plicul cu care a fost trimisă revizuientului; de asemenea, apărătorul a depus extras de pe site-ul (filele 38-39). A precizat că revizuientul a formulat cerere de strămutare a cauzei și a solicitat acordarea unui termen de judecată pentru acest motiv. A solicitat a se avea în vedere multitudinea cererilor formulate de revizuient și complexitatea dosarului și a apreciat că în situația în care instanța s-ar pronunța și ar respinge apelul, cererea de strămutare ar rămâne fără obiect.
Procurorul a fost de acord cu amânarea cauzei.
Instanța a constatat că în urma verificării site-ului a rezultat că pe rolul acestei instanțe nu s-a înregistrat cererea de strămutare invocată de apelant. De asemenea a constatat că formularea unei cereri de strămutare nu este de natură să suspende de drept soluționarea cauzei. Având în vedere și faptul că o eventuală admitere a cererii de strămutare ar conduce la anularea de drept a hotărârii pronunțate în cauză, instanța a respins cererea de acordare a unui termen de judecată, pentru soluționarea cererii de strămutare, formulată de apelant.
Nefiind alte cereri, s-a constatat apelul în stare de judecată și s-a dat cuvântul pentru dezbateri.
Avocat, având cuvântul pentru apelantul-revizuient, a arătat că acesta este nemulțumit de ancheta făcută în cauză, contestă declarațiile date de martori și o parte din actele medicale atașate la dosar. A susținut că acesta a făcut mai multe adrese către spitale, prin care dorește să-și demonstreze nevinovăția, respectiv faptul că victima era grav bolnavă, aceasta fiind cauza reală a decesului, nu fapta de lovire. Apărătorul a mai susținut că sunt o serie de înscrisuri noi, care nu au fost depuse la dosarul de fond, care, coroborate, pot duce la concluzia că revizuientul este nevinovat, modificându-se astfel situația acestuia. Apărătorul a invocat neconcordanțele dintre declarațiile martorilor audiați și a solicitat a se analiza cererea de revizuire în raport de dispozițiile art.394 lit. a, b, A solicitat a se avea în vedere memoriile făcute de revizuient, în care sunt indicate persoane, anchetatori, faptul că acesta a negat în permanență infracțiunea pentru care a fost condamnat, atitudine care demonstrează convingerea acestuia că este nevinovat. Apărătorul a solicitat în final reanalizarea probatoriilor; a solicitat de asemenea plata onorariului de avocat oficiu din fondul
Procurorul, având cuvântul, a susținut că motivele invocate de revizuient nu se încadrează în cele expres menționate în art.394 lit.a-c Cod pr.penală și, în raport de aceasta, a solicitat respingerea apelului formulat de revizuient și menținerea sentinței penale apelate ca legală și temeinică.
Apelantul-revizuient, în cuvântul său, a arătat că dorința sa este de a se stabili adevărul. A susținut că victima avea cancer la colon și a contestat faptul că aceasta a făcut o operație la ficat în spitalul din A susținut de asemenea că s-a încercat forțarea sa în sensul de a declara că a lovit victima și că astfel i-a strivit cutia toracică. A mai arătat că a fost atacat de victimă cu securea, conflictul pornind de la o porțiune de teren și că la judecata pe fond i s-a respins cererea de efectuare a unei contraexpertize. A apreciat că nu este posibil ca victima să fi decedat din cauza conflictului, după 3 luni de zile de la acesta. A precizat că Spitalul TBC i-a trimis un răspuns cu privire la victimă, confirmând că era bolnavă. Apelantul a solicitat stabilirea adevărului prin deshumarea victimei și efectuarea unei noi serii de analize. În final a solicitat casarea celor 2 sentințe penale și trimiterea dosarului la Parchet pentru efectuarea de noi cercetări și anchetarea martorilor mincinoși, precizând că a formulat plângeri pentru mărturie mincinoasă, iar mâine are termen în 2 dosare.
S-au constatat dezbaterile terminate și s-a trecut la deliberare.
CURTEA
- deliberând -
Asupra apelurilor penale de față, constată următoarele:
Prin sentința penală nr.585/D din data de 22.11.2007, pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr-, n baza art.403 alin.3 Cod procedură penală, s-a respins cererea de revizuire a sentinței penale nr.279/D/31.05.2005 pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr. 1234/2005, formulată de condamnatul - revizuient, fiul lui și al, născut la 29.01.1949 în comuna, județul B, deținut în Penitenciarul Bacău.
S-a dispus plata din fondurile Ministerului Justiției a sumei de 40 lei - onorariu pentru avocatul desemnat din oficiu - avocat.
În conformitate cu prevederile art.192 alin.2 Cod procedură penală, a fost obligat condamnatul - revizuient la plata sumei de 75 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a avut în vedere următoarele:
Prin cererea înregistrată la această instanță sub nr.4924/110/27.08.2007, condamnatul, fiul lui și, născut la 29.01.1949 în comuna, județul B, deținut în Penitenciarul Bacău, a solicitat revizuirea sentinței penale nr.279 din 31.05.2005, pronunțată de Tribunalul Bacău.
În motivarea cererii condamnatul susține că nu a săvârșit fapta pentru care a fost condamnat, decesul victimei datorându-se unor afecțiuni grave ale acesteia, anterioare datei când se reține comiterea infracțiunii.
În susținerea cererii de revizuire, condamnatul a solicitat efectuarea unei expertize prin prelevarea de probe după exhumarea cadavrului victimei, efectuarea de radiografii, analize medicale, depunerea de acte - fișe medicale, adrese ale unităților sanitare, probe care, așa cum afirmă revizuientul, au fost respinse de organele de cercetare penală și de instanțe (de fond, de apel și de recurs).
Examinând actele și lucrările din dosar prima instanță a reținut că prin sentința penală nr.279/D/31.05.2005, pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr. 1234/2005, s-a aplicat revizuientului, pedeapsa de 8 (opt) ani închisoare, pentru săvârșirea, pentru săvârșirea infracțiunii de loviri sau vătămări cauzatoare de moarte, prevăzută de art.183 Cod penal, prin schimbarea încadrării juridice și recalificarea faptei din infracțiunea de omor, prevăzută de art.174, cu aplicarea art.73 lit.b Cod penal.
Apelul declarat de condamnat a fost respins ca nefondat prin decizia nr.375 din 22.11.2005 a Curții de APEL BACĂU.
Hotărârea de condamnare a rămas definitivă la data de 02.05.2006, Înalta Curte de Casație și Justiție, prin decizia penală nr.2725/2006, respingând ca nefondat recursul declarat de condamnatul - revizuient.
În cauză a fost emis mandatul de executare a pedepsei închisorii nr.328/D/22.05.2006, pentru pedeapsa de 8 (opt) ani închisoare, în executarea căreia revizuientul a fost încarcerat la data de 24.01.2005.
S-a reținut, în fapt că pe fondul unor stări conflictuale mai vechi între familia inculpatului și cea a victimei au fost promovate, pe rolul instanțelor mai multe acțiuni penale și civile.
În acest context, în dimineața zilei de 28 septembrie 2004, s-a deplasat la un teren situat în punctul "" din satul, pentru a tăia coceni de porumb. În aceeași zonă a sosit și inculpatul.
Inculpatul, văzându-1 pe, 1-a acuzat că i-a cules și după ce 1-a lovit, s-a urcat cu genunchii pe abdomenul lui în timp ce acesta se afla căzut la pământ.
În aceeași zi, victima a fost spitalizată, suferind multiple intervenții chirurgicale. a fost externat la 07.12.2004, dată la care a intervenit și decesul acestuia.
Prin cererea ce formează obiectul prezentei cauze, condamnatul a solicitat revizuirea hotărârii de condamnare pentru a se administra probe, respectiv o expertiză medico-legală prin exhumarea cadavrului, efectuarea de radiografii, depunerea de acte ce emană de la unitățile medicale, probe care au fost respinse în cursul urmăririi penale și în faza de judecată și care dovedesc nevinovăția sa. Susține revizuientul că victima a decedat din cauza unor boli grave generate de consumul de alcool și nu din cauza loviturilor primite.
Prin referatul nr.395/III/6/27.08.2007, întocmit de Parchetul de pe lângă Tribunalul Bacău, după finalizarea actelor de cercetare, s-a concluzionat că motivele invocate nu se încadrează în cazurile expres și limitativ prevăzute de art.394 Cod pr.penală, pe calea revizuirii neputându-se obține o prelungire a administrării probelor pentru fapte și împrejurări lămurite deja de instanță. S-a solicitat respingerea cererii de revizuire ca nefondată.
În instanță, condamnatul - revizuient a solicitat admiterea cererii de revizuire, întrucât ancheta penală, începând cu reconstituirea faptei este lacunară, victima decedând în urma unui cancer pulmonar.
Instanța, examinând actele și lucrările din dosar și ținând seama și de motivele de revizuire precizate în cererea scrisă și susținute oral, se arată în considerentele hotărârii apelate, constată că se impune respingerea acesteia pentru considerentele ce se vor dezvolta.
În art.394 la literele a-c din Codul d e procedură penală, sunt arătate expres și limitativ cazurile în care se poate cere revizuirea unei hotărâri judecătorești definitive.
Deși condamnatul nu a precizat temeiul legal al cererii de revizuire, se constată că motivele invocate nu se încadrează în nici unul dintre cazurile enumerate în textul de lege menționat.
Astfel, condamnatul reiterând cererea de administrare a unor probatorii, cerere formulată de acesta și în cursul urmăririi penale și al judecății, tinde a dovedi o altă situație de fapt pe care a invocat-o și în apărare la instanța de fond și în susținerea căilor de atac și care a fost avută în vedere la pronunțarea soluției.
De altfel, aceleași motive de revizuire au fost avute examinate de instanța în cauza ce a avut ca obiect revizuirea hotărârii penale înregistrată la ribunalul Bacău sub nr- și soluționată prin sentința penală nr.462/27.09.2007.
Împotriva acestei hotărâri, în cadrul termenului legal, a declarat apel revizuientul-condamnat.
În moti varea scrisă a apelului și în susținerile orale făcute, apelantul-revizuient a susținut că hotărârea apelată este nelegală și netemeinică, invocând aceleași aspecte pentru care a formulat cererea de revizuire.
Prin sentința penală nr.462/D din data de 27.09.2007, pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr-, n baza art. 403 alin. 3 Cod procedură penală, s-a espins ca nefondată cererea de revizuire formulată de condamnatul împotriva sentinței penale 279/D/31 mai 2005 a Tribunalului Bacău.
S-a dispus plata din fondul special al Ministerului Justiției a sumei de 40 lei reprezentând onorariul pentru avocatul desemnat din oficiu.
În temeiul art. 192 alin. 2 Cod procedură penală, a fost obligat revizuientul la plata sumei de 90 lei reprezentând cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a pronunța această hotărâre, Tribunalul Bacăua reținut următoarele:
Deținutul, aflat în Penitenciarul Bacău în executarea pedepsei de 8 (opt) ani închisoare, aplicată prin sentința penală 279/D/31.05.2005 a Tribunalului Bacău pentru lovituri cauzatoare de moarte, a solicitat prin trei cereri succesive adresate Parchetului de pe lângă Curtea de APEL BACĂU și Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a i se aproba "plângerea în clasare", deoarece la procesul care 1-a avut nu i s-au admis probele solicitate, încălcându-i-se dreptul la apărare, fiind astfel condamnat pe nedrept.
Cererile având același conținut s-a considerat a fi una singură.
Atâta vreme cât a arătat că victima a încetat din viață din cauza bolilor de care suferea (tuberculoză, cancer ), nicidecum din cauza leziunilor produse prin violență reținute în sarcina sa, a susținut în mod implicit că a fost condamnat pe nedrept.
Cum erorile judiciare invocate în cuprinsul unei hotărâri de condamnare se soluționează pe calea revizuirii s-a apreciat că deținutul că se impune "revizuirea dosarului".
Parchetul de pe lângă Tribunalul Bacău prin referatul nr. 395/III/6/29.05.2007 a solicitat respingerea cererii de revizuire, întrucât motivele invocate nu se încadrează în cazurile expres și limitativ prevăzute de art. 394 Cod procedură penală, pe calea revizuirii neputându-se obține o prelungire a administrării probelor pentru fapte și împrejurări lămurite de către instanță.
La cerere a fost atașat dosarul în care s-a pronunțat hotărârea de condamnare, dosarul Curții de APEL BACĂU în care s-a pronunțat decizia penală nr. 375 din data de 22.11.2005 și dosarul instanței supreme în care s-a pronunțat decizia penală nr.2725 din data de 02.05.2006.
Examinând cererea revizuientului pe marginea actelor și lucrărilor dosarului enumerate mai sus, motivează prima instanță, se constată că este nefondată, întrucât la condamnarea sa nu s-a strecurat nici o eroare judiciară.
a fost trimis în judecată pentru omor, însă la judecată, încadrarea juridică a faptei sale a fost schimbată în lovituri cauzatoare de moarte, în final fiind condamnat pentru această din urmă infracțiune la pedeapsa de 8 (opt) ani închisoare, hotărârea rămânând definitivă prin respingerea recursului sau de către instanța supremă.
Fotografiile judiciare demonstrează că victima era foarte slabă din punct de vedere fizic.
Pe calea revizuirii, deținutul a solicitat administrarea unor probe care i-au fost refuzate de către procuror și respinse de către instanța de fond, apel și recurs, respectiv, radiografii, filme, analize medicale, fișe medicale, prelevarea unor organe pentru expertiză, pentru a dovedi că decesul victimei s-a datorat bolilor de care suferea și nu din cauza loviturilor pe care i le-a aplicat.
Toate aceste probe i-au fost respinse întrucât victima nu a murit de cancer, TBC ori de altă boală gravă, ci din cauza rupturii de ficat produsă ca urmare a violențelor exercitate asupra sa de către. Toate îngrijirile medicale acordate (operat - reoperat) n-au putut împiedica producerea șocului toxico-septic generalizat, consecutiv unui proces septic cu debut intra operațional survenit în evoluția unui traumatism abdominal cu ruptură hepatică.
Leziunile s-au produs pe 29.09.2004, iar decesul a survenit pe 07.12.2004.
În acest interval de timp victima a declarat modul în care a fost agresată de, a indicat persoanele care au văzut-o imediat ce a putut să se deplaseze la drumul de acces.
Revizuirea nu poate fi transformată într-un nou grad de jurisdicție în care s- ar putea continua probațiunea.
Revizuientul nu a invocat fapte ori împrejurări noi.
Într-adevăr, faptele și împrejurările noi, pot fi confirmate prin probe noi, dar nu probele noi formează temeiul revizuirii, ci faptele și împrejurările pe care le dovedesc.
Așadar, ceea ce se cere a fi nouă este fapta probatorie și nu mijloacele noi de probă, fiind inadmisibil ca pe calea extraordinară a revizuirii să se obțină o prelungire a probațiunii pentru fapte deja cunoscute și verificate de instanțele care au soluționat cauza.
Împotriva acestei hotărâri, în cadrul termenului legal, a declarat apel revizuientul-condamnat.
În motivarea scrisă a apelului și în susținerile orale făcute, apelantul-revizuient a susținut că hotărârea apelată este nelegală și netemeinică, invocând aceleași aspecte pentru care a formulat cererea de revizuire.
Întrucât cele două cereri de revizuire soluționate prin cele două sentințe penale apelate, au vizat aceeași sentință penală de condamnare, respectiv sentința penală nr.279/D din data de 31.05.2005, pronunțată de Tribunalul Bacău și se întemeiază pe aceleași motive de revizuire, Curtea prin încheierea de ședință din data de 15.01.2008, a dispus reunirea celor două cauze și conexarea dosarului nr- la dosarul nr-.
Analizând hotărârile apelate în raport de motivele de apel invocate și examinându-le sub toate aspectele de fapt și de drept, Curtea constată că apelurile sunt nefondate și urmează a fi respinse pentru considerentele care vor fi prezentate.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut următoarele:
Prin sentința penală nr.279/D din data de 31.05.2005, pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr.1.234/2005, în baza art.334 Cod procedură penală, s-a dispus schimbarea încadrării juridice din infracțiunea de omor, prevăzută de art.174 Cod penal, cu aplicarea art.37 lit.b Cod penal, în infracțiunea de lovituri sau vătămări cauzatoare de moarte, prevăzută de art.183 Cod penal și a fost condamnat inculpatul la pedeapsa principală de 8 (opt) ani închisoare.
În fapt s-a reținut că între familia inculpatului și cea a victimei exista o relație conflictuală veche de la un teren cultivat cu de vie, situație conflictuală care în timp a generat declanșarea unor acțiuni penale și civile către ambele părți.
În dimineața zilei de 28.09.2004, victima s-a deplasat la un teren din punctul "", situat pe raza satului, comuna, județul B pentru a tăia cocenii.
În jurul orelor 8, în zonă a sosit și inculpatul la un teren al său pentru a lăsa la două bovine.
Pe fondul relațiilor tensionate, acuzând victima că i-a cules, inculpatul a lovit-o, iar când aceasta a căzut, s-a urcat cu genunchii pe abdomenul său. În aceeași zi, victima a fost internată în spital, a fost supusă unor intervenții chirurgicale repetate, externându-se la data de 07.12.2004, dar la aceeași dată a decedat la domiciliu.
Din raportul de constatare medico-legală, rezultă că moartea a fost violentă, datorându-se șocului toxico-septic, generalizat, consecutiv unui proces septic, cu debut intraperitonal, survenit în evoluția unui traumatism abdominal, cu ruptură hepatică (operat, reoperat).
Totodată, în raport s-a concluzionat că între leziunile provocate la data de 28.09.2004 și decesul victimei există o legătură de cauzalitate directă.
Inculpatul a avut o poziție contradictorie, în prima fază a procesului penal negând că s-ar fi întâlnit la acea dată cu victima.
La data de 10.02.2005, când a dat ultima declarație în cursul urmăririi penale, și i s-a prezentat materialul de urmărire penală, a retractat declarațiile anterioare, declarând că întâlnindu-se în dimineața zilei de 28.09.2004 cu a început să se certe, victima l-a lovit cu o secere în zona gâtului și apoi cu o secure în spate, împrejurări în care s-a întors, a lovit și el victima cu piciorul în zona abdomenului și când aceasta a căzut s-a urcat cu genunchii pe abdomenul ei, cu intenția de aoi mobiliza.
În timpul judecății la prima instanță, inculpatul și-a nuanțat declarația, susținând că în timpul conflictului a căzut peste victimă, dar nu a avut intenția de aol ovi în abdomen.
Mai mult, în memoriile depuse la prima instanță a susținut că anterior datei de 28.09.2004, victima a fost lovită de alte persoane, ocazie cu care i-au fost provocate leziunile descrise în raportul de constatare medico-legală.
Împotriva acestei hotărâri inculpatul a declarat apel, susținând că nu a săvârșit infracțiunea pentru care a fost condamnat și a solicitat în apărare: recoltarea de probe de sânge de pe haina victimei care are urme de sânge de la inculpat, efectuarea analizei sângelui victimei la data autopsiei, stabilirea alcoolemiei în sângele victimei la data săvârșirii faptei, deoarece a cesta se afla în stare de ebrietate, radiografiile efectuate la internare victimei, pentru a se stabili dacă avea leziuni osoase în zona pieptului, deshumarea victimei și prelevarea de probe din ficat, deoarece din fișă rezultă că ruptura de ficat era anterioară datei de 28.09.2004, iar victima avea "ciroză dată în icter" cu schimbarea culorii pielii, tuberculoză și nu putea să vorbească bine, fiindu-i luat glasul, prelevarea de colon, victima suferind o intervenție chirurgicală având cancer colon axilal și pentru a se stabili dacă suferea anterior conflictului de alte afecțiuni.
S-a mai arătat în motivele de apel că este inexplicabil faptul că o operație de apendicită, pentru care a fost amânat inițial datorită stării de ebrietate, aceasta să "dea în peritonită" și că a fost externat deși nu era vindecat.
Inculpatul a mai solicitat relații privind victima de mediul de familie și cererea de externare formulată de victimă, ridicarea secerii și a securii victimei cu care a fost agresat și expertizarea acestora pentru a se stabili că au urme papilare provenind atât de la el cât și de la victimă.
Instanța de apel a respins aceste probe și prin decizia penală nr.375 din data de 22.11.2005, pronunțată de Curtea de APEL BACĂU, în temeiul art.379 pct.1 lit.b Cod procedură penală, apelul a fost respins ca nefondat.
Împotriva acestei decizii inculpatul a declarat recurs, invocând, în esență, aceleași motive de recurs, dar Înalta Curte de Casație și Justiție, prin decizia penală nr.2.725 din data de 02.05.2006, a respins recursul formulat de acesta ca nefondat, instanța supremă arătând în considerentele sus-menționatei decizii că instanțele au reținut o situație de fapt corectă și că din probele administrate rezultă vinovăția inculpatului.
Inculpatul s-a adresat la data de 08.06.2006 Înaltei Curți de Casație și Justiție cu contestație în anulare, dar aceasta a fost respinsă ca nefondată prin decizia penală nr.6.144 din data de 24.10.2006.
Revizuirea este o cale extraordinară de atac, fiind o cale de retractare a unei hotărâri definitive pe temeiul unor împrejurări necunoscute de instanță la soluționarea cauzei.
Prin revizuire se urmărește înlăturarea erorilor de fapt, nu și a eventualelor greșeli în aplicarea legii; numai în măsura în care erorile de fapt au determinat o aplicare greșită a legii pot fi înlăturate și acestea.
Eroarea în stabilirea situației de fapt trebuie să rezulte din împrejurări necunoscute instanței care a soluționat cauza.
În conformitate cu dispozițiile art.394 Cod procedură penală, revizuirea poate fi solicitată doar pentru cazurile expres și limitativ prevăzute de acest text.
Motivele invocate de apelantul-revizuient, referitoare la nevinovăția sa în săvârșirea infracțiunii pentru care a fost condamnat prin hotărârea a cărei revizuire o solicită, nu constituie faptă sau împrejurare ce nu a fost cunoscută de instanță la soluționarea cauzei, de natură să justifice revizuirea potrivit cazului prevăzut în art. 394 alin. 1 lit. a Cod procedură penală.
Pentru a se solicita revizuirea unei sentințe definitive de condamnare în temeiul art.394 alin.1 lit.a Cod procedură penală,"s-au descoperit fapte sau împrejurări ce nu au fost cunoscute de instanță la soluționarea cauzei", este necesar ca faptele sau împrejurările să nu fi fost cunoscute de instanța investită cu soluționarea fondului cauzei și de instanțele de control judiciar.
Descoperirea faptelor sau împrejurărilor noi trebuie corelată cu necunoașterea acestora de instanța de judecată.
Împrejurarea că în dovedirea susținerilor sale, revizuientul a propus administrarea probelor arătate mai sus nu poate determina admiterea cererii de revizuire, deoarece prin textul art.394 alin.1 lit.a Cod procedură penală se cere ca faptele și împrejurările învederate,deci faptele probatorii, să fie noi, iar numijloacele de probă, fiind inadmisibil ca pe calea revizuirii să se obțină o prelungire a probațiunii pentru fapte deja cunoscute și verificate de instanțele care au soluționat cauza.
De altfel, așa cum se arăta anterior aceleași probe au fost solicitate și la instanța care a soluționat cauza pe fond și care l-a condamnat pe apelantul-revizuient, cât și la instanțele de control judiciar, Curtea de APEL BACĂU și Înalta Curte de Casație și Justiție.
Apelantul-revizuient a susținut pe tot parcursul procesului penal că nu se face vinovat de comiterea infracțiunii pentru care a fost condamnat.
Motivele invocate de către apelantul-revizuient constituie, în fapt, o critică a administrării și soluționării cauzei în fond, ceea ce nu poate constitui temei de revizuire.
Nu este posibil ca pe calea revizuirii să se procedeze la o nouă judecată a cauzei, sentință de condamnare intrând în puterea lucrului judecat.
Pentru toate aceste considerente, în temeiul art.379 pct.1 lit.b Cod procedură penală, vor fi respinse ca nefondate apelurile declarate de apelantul-revizuient.
Se va dispune plata din fondurile Ministerului Justiției către Baroul B onorariului avocat oficiu în sumă de 40 RON.
În temeiul art.192 alin.2 Cod procedură penală, va fi obligat apelantul-revizuient la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Pentru aceste motive;
În numele legii;
DECIDE:
În temeiul art.379 pct.1 lit.b Cod procedură penală, respinge ca nefondate apelurile declarate de apelantul-revizuient împotriva sentinței penale nr.462/D din data de 27.09.2007 și a sentinței penale nr.585/ din data de 22 noiembrie 2007, pronunțate de Tribunalul Bacău, în dosarul nr- și în dosarul nr-.
Dispune plata din fondurile Ministerului Justiției către Baroul B onorariului avocat oficiu în sumă de 40 RON.
În temeiul art.192 alin.2 Cod procedură penală, obligă apelantul-revizuient să plătească statului suma de 90 RON cu titlul de cheltuieli judiciare.
Cu drept de recurs în termen de 10 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 29.01.2008.
PREȘEDINTE, Pt. JUDECĂTOR
aflat în,
PREȘEDINTE COMPLET
GREFIER,
Pronunț.sentințele;
Red.dec.apel
- 2 ex.
13./02./13.02.2008
Președinte:Dumitru PocovnicuJudecători:Dumitru Pocovnicu, Iulian Huiban
