Loviri sau vătămări cauzatoare de moarte art 183 cod penal. Decizia 23/2010. Curtea de Apel Bacau
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BACĂU
SECȚIA PENALĂ, CAUZE MINORI ȘI FAMILIE
DECIZIA PENALĂ NR. 23
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN: 16 februarie 2010
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Mengoni Arin Alexandru judecător
JUDECĂTOR 2: Adrian Bogdan
GREFIER - - -
Ministerul Public - PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL BACĂU
reprezentat de procuror -
La ordine a venit spre soluționare apelul declarat de PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL NEAMȚ, împotriva sentinței penale nr. 204/P din 12 noiembrie 2009 pronunțată de Tribunalul Neamț.
Dezbaterile în cauză s-au desfășurat în conformitate cu dispozițiile art.304 Cod procedură penală, în sensul că au fost înregistrate cu ajutorul calculatorului, pe suport magnetic.
La apelul nominal făcut în ședința publică, s-a prezentat intimata-inculpată în stare de libertate, asistată de avocat apărător ales, lipsă fiind intimatul-parte vătămată și intimat-parte civilă Serviciul de Ambulanță Județean
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul oral asupra cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Instanța, a procedat la identificarea inculpatei, după care în baza art. 70 al. 2 Cod procedură penală, i-a adus la cunoștință acesteia fapta care formează obiectul cauzei, încadrarea juridică, dreptul de a avea un apărător, precum și dreptul de a nu face nici o declarație în fața instanței de apel, atrăgându-i-se totodată atenția că ceea ce declară poate fi folosit și împotriva sa. Dacă dă o declarație, i se pune în vedere să declare tot ceea ce știe cu privire la faptă și la învinuirea ce i se aduce.
Intimata-inculpată, declară că se prevalează în continuare de dreptul la tăcere, menține declarațiile date în faza de urmărire penală, nu mai știe amănunte despre faptă, datorită timpul care a trecut și că nu dorește să dea o declarație în fața instanței de apel.
Avocat, arată că a luat legătura cu inculpata și nu mai are alte cereri de formulat. Depune două înscrisuri medicale, în xerocopie, privind-o pe inculpată.
Reprezentantul Parchetului, arată că nu are alte cereri de formulat.
Nemaifiind alte cereri prealabile de formulat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul părților pentru dezbateri.
Reprezentantul Parchetului a susținut motivele de apel formulate în scris, solicitând admiterea acestuia, desființarea hotărârii atacate pe motive de netemeinicie, care privesc cuantumul pedepsei aplicate și modalitatea de executare a acesteia.
Apreciază ca fiind netemeinică soluția criticată, în raport gradul de pericol social, împrejurările în care inculpata a săvârșit fapta, urmările produse, respectiv decesul victimei care avea 73 de ani, suferea de afecțiune psihică și se afla în neputință de a se apăra.
În raport de împrejurările săvârșirii faptei, inculpatei i s-a aplicat o pedeapsă necorespunzătoare criteriilor generale de individualizare a pedepsei, impunându-se un tratament juridic mai ferm.
Pentru toate aceste motive, în concluzie, solicită admiterea apelului, desființarea sentinței pronunțată de Tribunalul Neamț cu privire la latura penală a cauzei, reținerea cauzei spre rejudecare și pe fond, majorarea pedepsei și înlăturarea prevederilor art. 81, 82 și 83 Cod penal, cu menținerea celorlalte dispoziții.
Avocat pentru intimată-inculpată, a solicitat respingerea apelului declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Neamț și menținerea hotărârii pronunțată de instanța de fond. Apreciază că Tribunalul Neamța avut în vedere toate elementele ce pot fi reținute în favoarea inculpatei cât și cele ce duc la pedepsirea faptei comise. Instanța a reținut la individualizarea pedepsei circumstanțe atenuante prev. de art. 74 lit. a, Cod penal, persoana inculpatei, aceasta având 75 de ani, iar din raportul de expertiză ce i-a fost efectuat rezultă că prezintă o tulburare organică de personalitate cu deteriorarea cognitivă incipientă pe fond vascular. Pentru aceste motive, pe lângă pedeapsa aplicată, instanța de fond aplicat și o măsură de siguranță prevăzută de art. 113 Cod penal, ca urmare a acestui diagnostic, având în vedere declarațiile martorilor, inclusiv declarațiile copiilor părților, referatul de evaluare întocmit de Serviciul de Probațiune, care sunt favorabile inculpatei și care confirmă că aceasta nu este predispusă să săvârșească fapte penale.
Deasemeni, instanța de fond a avut în vedere, la individualizarea pedepsei, pe lângă împrejurările comiterii faptei și persoana victimei, care așa cum rezultă din dosar, suferea de o afecțiune foarte gravă, Alzheimer. Inculpata este o persoană în vârstă de 75 ani și știe cât de greu este de întreținut o persoană cu o astfel de boală, care trebuie permanent supravegheată. fost foarte supărată în momentul când a văzut că soțul ei din nou a folosit toaleta necorespunzător și îi crea greutăți. Instanța a ținut cont și de faptul că la producerea incidentului au contribuit și starea victimei cât și constituția acestuia și de nicăieri nu rezultă că inculpata ar fi încercat să-i facă ceva rău. În acel moment a lovit victima cu o șipcă, însă nu într-o zonă vitală. Intenția ei a fost de a înlătura victima aflată în acel moment într-o stare de nervozitate extremă. Boala victimei nu a fost simplă scuză din partea apărării, victima datorită bolii psihice cădea de multe ori, se lovea, pleca de acasă și nu știa să se mai întoarcă, era o persoană slăbită și nu a decedat datorită inculpatei.
Inculpata a executat mai mult de 5 luni, s-a prezentat la fiecare termen de judecată și consideră că și-a ispășit pedeapsa, trăind în continuare cu aceste remușcări.
Intimata-inculpată, în ultimul cuvânt, regretă fapta și arată că este de acord cu concluziile apărătorului ales.
S-au declarat dezbaterile închise, trecându-se la deliberare.
CURTEA
- deliberând -
Prin sentința penală nr. 204/P din 12.11.2009 pronunțată de Tribunalul Neamț în dosarul -, a fost condamnată inculpata - fiica lui și a născută la 22.10.1934 în comuna jud. N cu același domiciliu, cetățean român, studii 4 clase, pensionar, fără antecedente penale, pentru săvârșirea infracțiunii de lovituri cauzatoare de moarte, art. 183 Cod penal, cu aplicarea art. 74 lit. a, c și art. 76 alin. 2 Cod penal, lapedeapsa de 3 ani închisoare.
În baza art. 357 alin. 3 Cod procedură penală s-a interzis inculpatei exercițiul drepturilor prevăzut de art. 64 lit. a teza a -II -a, lit. b Cod penal, în condițiile și pe durata prevăzută de art. 71 alin. 2 Cod penal.
În baza art. 81,82 Cod penal si art. 71 alin. 5 Cod penal s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei principale și a celei accesorii, pe durata termenului de încercare de 5 ani.
În baza art. 359 Cod procedură penală s-a atras atenția inculpatei asupra consecințelor nerespectării dispozițiilor art. 83 Cod penal.
În baza art. 357 alin. 2 Cod procedură penală și art. 88 Cod penal, s-a dedus din pedeapsa aplicată inculpatei durata reținerii și a arestului preventiv începând cu data de 14 octombrie 2007 până la data de 25 februarie 2008.
În baza art.313 din Legea 95/2006 a fost obligată inculpata la plata sumei de 203,40 lei către partea civilă Serviciul de Ambulanță Județean
S-a luat act că partea vătămată, nu s-a constituit parte civilă în cauză.
În baza art. 113 Cod penal s-a dispus obligarea inculpatei de a se prezenta în mod regulat la tratament medical până la însănătoșire.
S-a constatat că inculpata a fost asistată de apărător ales.
În baza art. 191 alin.1 Cod procedură penală, a fost obligată inculpata la plata sumei de 1200 lei cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a pronunța această sentință instanța de fond a avut în vedere următoarea situație de fapt:
Inculpata locuia în comuna, județul Soțul inculpatei, victima, la momentul incidentului era pensionar. Între părți dintotdeauna au existat disensiuni însă prin compromisuri aceștia au căutat să conviețuiască chiar în aceste condiții. În ultimul timp, din cauza problemelor dintre cei doi și a stării de sănătate precară a victimei, acesta locuia separat, fiind îngrijit de inculpată.
În data de 12.10.2008, inculpata era în curtea casei și făcea Ť. la un împrumutat. Între timp victima a ieșit din casă și a mers la toaleta din curte. Inculpata a observat că victima a folosit toaleta necorespunzător și i-a reproșat acest lucru. În același moment inculpata a lovit victima cu un băț, de mai multe ori peste corp. Martorii audiați în cauză nu au asistat niciunul dintre ei la conflict și nu s-a putut stabili exact care a fost motivul pentru care inculpata a lovit pe victimă. Martora a sesizat chiar că părțile se certau fără a putea înțelege exact despre ce era vorba. În atare situație, s-a reținut din declarația inculpatei că victima, ca urmare a reproșurilor primite, ar fi încercat să o agreseze și în aceste condiții inculpata l-a lovit cu bățul.
După incident au fost anunțate organele de poliție și serviciul de ambulanță. Victima a fost transportată la Spitalul Județean N unde a decedat. Cauza decesului a fost șocul traumatic și hemoragic consecința traumatismului toracico-abdominal cu leziuni osoase și viscerale și hemoragie internă consecutivă.
Situația de fapt reținută a rezultat din declarația inculpatei, declarațiile martorilor, raportul de necropsie, procesul verbal de cercetare la fața locului.
În drept, fapta inculpatei, de a fi lovit victima cu intenție, cu un bâț peste cap, lovituri ce au cauzat în cele din urmă decesul victimei fără ca inculpata să fi urmărit sau să fi acceptat producerea unui astfel de rezultat, a întrunit conținutul constitutiv al infracțiunii de loviri cauzatoare de moarte, prevăzută și pedepsită de art.183 Cod penal.
Lipsa intenției inculpatei cu privire la rezultatul mai grav s-a desprins și din faptul că loviturile au fost relativ reduse în intensitate iar șocul traumatic tanatogenerator a survenit din cauza stării generale de sănătate precară a victimei care era foarte slăbită din punct de vedere fiziologic.
De asemenea, din declarațiile martorilor, a inculpatei și din conținutul referatului de evaluare întocmit de Serviciul de Probațiune din cadrul Tribunalului Neamț, s-a reținut că relațiile dintre părți nu erau dintre cele mai bune, se bazau pe conveniență, fiecare acceptând situația și beneficiile acestei relații.
La individualizarea pedepsei ce s-a aplicat inculpatei, instanța a avut în vedere criteriile generale de individualizare prevăzute de art.72 Cod penal, respectiv limitele de pedeapsă prevăzute de art.183 Cod penal, gradul de pericol social ridicat al faptei care a avut ca rezultat decesul victimei, persoana inculpatei care nu are antecedente penale, este la o vârstă înaintată - 74 ani, a recunoscut și a manifestat regret față de fapta comisă.
Împrejurările enumerate cu privire la persoana inculpatei, constituie conform art.74 lit.a și c Cod penal, circumstanțe atenuante astfel încât conform art.76 al.2 Cod penal pedeapsa ce s-a aplicat inculpatei a fost redusă sub minimul special.
S-a făcut aplicarea dispozițiilor art.71 al.2 Cod penal, în sensul că în raport de circumstanțele cauzei inculpatei i s-au interzis drepturile prevăzute la art.64 lit.a teza 2 și lit.b Cod penal.
Cât privește modalitatea de executare a pedepsei ce s-a aplicat inculpatei, instanța a apreciat că în lipsa antecedentelor penale, vârsta înaintată a inculpatei și situația specială a acesteia care așa cum rezultă din expertiza medico legală psihiatrică păstrează un discernământ la limită asupra faptelor sale, sunt criterii pe baza cărora s-a putut aprecia că scopul pedepsei poate fi atins și fără executarea efectivă a acesteia, conform dispozițiilor art.81 Cod penal.
În mod corespunzător conform art.71 al.5 Cod penal s-a dispus suspendarea și a pedepsei accesorii.
S-a stabilit termen de încercare conform dispozițiilor art.82 Cod penal și s-a atras atenția inculpatei asupra dispozițiilor art.83 Cod penal, conform cărora săvârșirea unei noi infracțiuni atrage revocarea măsurii suspendării executării pedepsei.
Din pedeapsa aplicată s-a dedus perioada reținerii și a arestării preventive conform art.81 Cod penal.
Cu privire la acțiunea civilă, Serviciul de Ambulanță N s-a constituit parte civilă cu suma de 203,40 lei sumă la care inculpata a fost obligată conform dispozițiilor art.313 din Legea 95/2006.
S-a luat act de faptul că partea vătămată nu s-a constituit parte civilă.
Față de concluziile raportului de expertiză psihiatrică întocmit asupra inculpatei conform cărora aceasta suferă de tulburare organică de personalitate cu deteriorarea cognitivă incipientă pe fond vascular, conform art.113 Cod penal inculpata a fost obligată să urmeze regulat tratamentul medical până la însănătoșire.
Împotriva acestei hotărâri au declarat Parchetul de pe lângă Tribunalul Neamț.
Procurorul prin motivele de apel expuse în scris la dosarul cauzei a înțeles să critice decizia apelată sub următoarele aspecte:
Sentința penală a fost criticată sub aspectul netemeiniciei, raportat la împrejurările în care inculpata a săvârșit fapta și la urmările produse, respectiv decesul victimei, un în vârstă de 73 ani suferind de o afecțiune psihică "demență senilă", care se afla practic în neputință de a se apăra.
Astfel, pedeapsa aplicată de Tribunalul Neamț, de numai 3 ani închisoare, cu suspendarea condiționată a executării pedepsei, a fost considerată ca fiind modică, pentru o infracțiune gravă, situată la limita dintre omor și lovituri cauzatoare de moarte.
Prima instanță a încercat să minimalizeze gravitatea și urmările faptei comise de inculpata, ignorând raportul medico-legal de autopsie (14-15 dosar urmărire penală), care atestă multitudinea leziunilor suferite de victimă, respectiv numeroase leziuni osoase, viscerale, cu hemoragie internă consecutivă, șoc traumatic și hemoragic, consecința unui traumatism toraco-abdominal, leziuni care au legătură directă de cauzalitate cu decesul.
Inculpata și-a lovit în mod repetat soțul cu o scândură de lemn peste corp, dar și cu pumnii și picioarele, împrejurări pe care aceasta le-a și relatat în declarația dată în fața procurorului criminalist și a apărătorului (25,26 dosar urmărire penală).
Din declarația fiului inculpatei și al victimei, martorul )17 dosar urmărire penală), care a ajuns la locul faptei imediat după consumarea conflictului, s-a stabilit că inculpata se afla "în stare vădită de ebrietate" deoarece în acea zi fabricase Ť. la un și că - pe mâini prezenta urme de sânge".
Toate aceste împrejurări au fost de natură să agraveze și nu să atenueze răspunderea penală a inculpatei.
În lipsa unor circumstanțe atenuante, excepționale, reale sau personale, instanța nu era îndreptățită să-i aplice inculpatei pedeapsa de numai 3 ani închisoare cu suspendarea condiționată a executării pedepsei, ci se impunea un tratament juridic mai ferm, care să asigure proporționalitatea sancțiunii în raport de gravitatea faptei comise și de urmările produse.
Curtea examinând actele si lucrările dosarului prin prisma motivelor invocate cât și din oficiu sub toate aspectele de fapt și de drept, constată că apelul procurorului este neîntemeiat urmând a fi respins pentru următoarele considerente.
Curtea constată că prima instanță, în urma analizei probelor administrate în cauză, a reținut o situație de fapt corespunzătoare adevărului și a stabilit o încadrare juridică corectă a faptei supuse judecății.
De asemenea prima instanță a apreciat corect temeinicia probelor în acuzare administrate în cauză, pronunțând legal si temeinic o soluție de condamnare a inculpatei pentru fapta ce a făcut obiectul acuzațiilor în prezentul proces penal.
Cât privește modalitatea de individualizare a pedepsei aplicate inculpatei criticată de procuror, Curtea consideră că pedeapsa stabilită de prima instanță este adecvată, corespunzând funcțiilor de constrângere și reeducare precum și scopului preventiv.
Potrivit art.72 Cod penal la stabilirea și aplicarea pedepselor se ține seama de dispozițiile părții generale a acestui cod, de limitele de pedeapsă fixate în partea specială, de gradul de pericol social al faptei săvârșite, de persoana infractorului și de împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.
Chiar dacă individualizarea pedepsei este un proces interior, strict personal al judecătorului, ea nu este totuși un proces arbitrar, subiectiv, ci din contră el trebuie să fie rezultatul unui examen obiectiv al întregului material probatoriu, studiat după anumite reguli și criterii precis determinate.
Înscrierea în lege a criteriilor generale de individualizare a pedepsei înseamnă consacrarea explicită a principiului individualizării pedepsei, așa încât respectarea acestuia este obligatorie pentru instanță.
De altfel, ca să-și poată îndeplini funcțiile care-i sunt atribuite în vederea realizării scopului său și al legii, pedeapsa trebuie să corespundă sub aspectul naturii (privativă sau neprivativă de libertate) și duratei, atât gravității faptei și potențialului de pericol social pe care îl prezintă, în mod real persoana infractorului, cât și aptitudinii acestuia de a se îndrepta sub influența pedepsei.
Funcțiile de constrângere și de reeducare, precum și scopul preventiv al pedepsei, pot fi realizate numai printr-o justă individualizare a sancțiunii, care să țină seama de persoana căreia îi este destinată, pentru a fi ajutată să se schimbe, în sensul adaptării la condițiile socio-etice impuse de societate.
pedepsei produce efecte atât asupra conduitei infractorului, contribuind la reeducarea sa, cât și asupra altor persoane care, văzând constrângerea la care este supus acesta, sunt puse în situația de a reflecta asupra propriei lor comportări viitoare și de a se abține de la săvârșirea de infracțiuni.
Sub aspectul individualizării pedepsei aplicate inculpatei în speță de față, Curtea constată că s-a făcut o justă apreciere a criteriilor generale prevăzute de art.72 pen. ținându-se cont de gradul de pericol social concret ridicat al faptei comise în raport cu circumstanțele reale de săvârșire, descrisă detaliat în partea expozitivă a sentinței apelate, dar și de circumstanțele personale ale inculpatei care caracterizează pozitiv persoana sa (lipsa antecedentelor penale, atitudinea sinceră adoptată în fața organelor judiciare, vârsta deosebit de înaintată precum și alterarea parțială a discernământului asupra faptelor sale) relevând implicit o periculozitate moderată a acesteia.
Curtea apreciază că pedeapsa aplicate inculpatei de prima instanță chiar dacă nu este executorie, asigură intensitatea și generalitatea dezaprobării morale a faptelor și caracterul preventiv al pedepselor, reflectând gravitatea infracțiunii și gradul de vinovăție a acesteia.
Așa fiind, instanța de apel apreciază că pedeapsa aplicată în cauză este justă și proporțională cu gravitatea faptei și cu scopul urmărit de legiuitor, fiind de natură să asigure atât exemplaritatea cât și finalitatea acesteia, prevenția specială și generală înscrise și în Codul penal român, art. 52 alin.1 potrivit căruia "scopul pedepsei este prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni".
În considerarea celor expuse, Curtea va respinge ca nefondat apelul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Neamț.
Va constata că inculpata a avut apărător ales.
Văzând și dispozițiile art.192 al.3 Cod procedură penală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
În baza art. 379 pct. 1 lit. b Cod procedură penală respinge ca nefondat apelul declarat de PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL NEAMȚ, împotriva sentinței penale nr. 204/P din 12.11.2009 pronunțată de Tribunalul Neamț.
Constată că intimata inculpată a avut apărător ales.
În baza art. 192 al. 3 Cod procedură penală cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.
Cu recurs în 10 zile de la pronunțare pentru intimata inculpată și definitivă pentru celelalte părți.
Pronunțată în ședință publică, azi 16 februarie 2010.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
GREFIER,
Red. - N ica
Red. -.
Tehnored. - 2 ex.
23.02.2010
Președinte:Mengoni Arin AlexandruJudecători:Mengoni Arin Alexandru, Adrian Bogdan
