Loviri sau vătămări cauzatoare de moarte art 183 cod penal. Decizia 38/2008. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA PENALĂ
Ședința publică de la 01 aprilie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Otilia Susanu
JUDECĂTOR 2: Maria Cenușă
Grefier - - -
DECIZIA PENALĂ NR. 38
Ministerul Public reprezentat de procuror -
S-au luat spre examinare apelurile declarate de inculpatul G și de partea civilă împotriva sentinței penale nr. 426 din data de 22 iunie 2007 Tribunalului Iași dată în dosarul nr-având ca obiect infracțiunea de "lovituri cauzatoare de moarte"
La apelul nominal - lipsă părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier după care;
Dezbaterile pe fondul cauzei au avut loc în ședința publică din25.03.3008, fiind consemnate în încheierea de ședință din acea zi, parte integrantă a prezentei decizii când, din lipsă de timp pentru deliberare, instanța a dispus amânarea pronunțării pentru azi 01.04.2008.
INSTANȚA
Asupra apelurilor penale de față;
Prin sentința penală nr. 426 din 22.06.2007 Tribunalul Iașia condamnat pe inculpatulG,fiul lui și. născut la data de 16.11.1961 în comuna B, județul I, -, cu domiciliul Tîrgu-, str. - -,. 12,. B,. 4,. 14, județul I, studii - 10 clase, ocupația-tâmplar la "", având trei copii, căsătorit, necunoscut cu antecedente penale pentru săvârșirea infracțiunii de lovituri cauzatoare de moarte prevăzută și pedepsită de dispozițiile art. 183 Cod penal cu aplicarea dispozițiilor art. 73 lit. "b" Cod penal coroborat cu dispozițiile art. 76 lit. "b" Cod penal la pedeapsa de3 (trei) ani închisoare.
Pe durata și în condițiile prevăzute de art. 71 Cod penal s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit."a și b" Cod penal.
În baza dispozițiilor art. 14 și art. 346 Cod procedură penală coroborat cu dispozițiile art. 998 cod civil a fost obligat inculpatul să plătească părții civile, domiciliată în sat și comuna, județul I suma de 15.000 lei cu titlu de daune morale și suma de 7500 lei cu titlu de daune materiale, iar părții civile - domiciliată în sat și comuna, județul o prestație periodică lunare, în sumă de 92,5 lei (RON) lunar începând cu data de data de 17.06.2006 până la definitivarea studiilor.
În baza dispozițiilor art. 193 Cod procedură penală a fost obligat inculpatul să plătească părții civile suma de 900 lei cu titlu de cheltuieli judiciare, constând în onorariu de avocat.
În baza dispozițiilor art. 191 Cod procedură penală a fost obligat inculpatul să plătească statului suma de 6.000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare.
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut următoarea situație de fapt:
Inculpatul locuiește în orașul Târgu și lucrează la " " Târgu- în calitate de tâmplar. În zilele de repaus săptămânal avea obligația de a merge la sediul societății situat în orașul Târgu-, strada - C M și pentru a verifica paznicul de serviciu.
În după-amiaza zilei de 17.06.2006, în jurul orelor 16,00, inculpatul a mers la sediul societății sus menționate, unde de serviciu era paznicul.
În vecinătatea societății "AS " Târgu- se află imobilul aparținând martorei care efectuează lucrări de confecționare încălțăminte, la domiciliu pentru societatea " " și care presta servicii și pentru victima.
În timp ce paznicul se afla în podul unui atelier al societății, victima pentru a evita ocolirea pe o străduță lăturalnică, care ducea la intrarea în domiciliul martorei, a intrat în curtea societății și a strigat-o pe.
Acest fapt l-a enervat pe inculpatul G căruia i-a reproșat faptul că nu este pentru prima dată când acesta intra în incinta societății. Între victimă și inculpat a avut loc un schimb de expresii indecente și gesturi obscene, fapt ce l-a enervat pe inculpat.
Ulterior, ca urmare a incidentului victima s-a urcat în autoturismul pe care îl avea parcat în stradă, în fața societății "AS " Târgu-, s-a deplasat aproximativ 70 - 80 metri, după care a oprit autoturismul pe partea dreaptă, lângă intrarea abatorului de păsări din Târgu.
Inculpatul G s-a deplasat spre locul unde oprise autoturismul continuând să-i reproșeze victimei atitudinea anterioară.
După ce a oprit autoturismul victima a coborât, a mers la portbagajul autoturismului, l-a deschis, așteptând-o pe căreia intenționa să-i predea părțile componente de încălțăminte.
Când Gaa juns în imediata apropiere a victimei, i-a aplicat doi pumni în zona capului și o lovitură puternică între picioare, în testicule.
Momentul în care inculpatul a lovit victima a fost perceput direct de martorii oculari mai sus menționați, respectiv, și. Imediat inculpatul s-a întors și a plecat spre societatea de unde venise, iar victima a deschis portbagajul, a luat un hârleț cu scurtă și a început să se deplaseze după inculpat, strigând " m-ai omorât criminalule".
Văzând că victima se apropie înarmată cu un hârleț, inculpatul s-a oprit, s-a întors și întrucât victima a intenționat să-l lovească cu hârlețul ce-l avea în mână, s-a izbit în acesta, l-a prins în brațe și l-a trântit la pământ.
Acest moment a fost perceput de martorii, și, precum și, care se aflau pe partea cealaltă a străzii, la gardul locuinței lor și respectiv în apropierea SC SA.
După ce au căzut, inculpatul G, s-a ridicat, a luat din mâna victimei hârlețul și a plecat la "AS " Târgu-. Victima a început să acuze dureri mari strigând" M-ai omorât criminalule", ținându-se cu ambele mâini în zona testiculelor. În acest timp, de victimă s-a apropiat și martora care a încercat să-i dea primul ajutor, solicitând să fie adusă apa de către martora. A intervenit și martorul, paznic la SC SRL, să-i acorde primul ajutor, dar în câteva minute victima a decedat.
Au fost anunțate organele de poliție și ambulanța.
Imediat după aceasta, martora a mers la poarta "AS " Târgu- și a strigat " afară criminalule", după care s-a reîntors la locul unde se afla victima.
Inculpatul Gav enit la locul unde se afla victima, a îngenuncheat lângă aceasta, ținându-se cu mâinile de cap, după care s-a ridicat, a mers în apropierea gardului și lovind cu pumnii în gard, a spus " Ce am făcut, ce am făcut".
Chemat la locul faptei personalul ambulanței, a putut doar să constatate decesul victimei.
În legătură cu stabilirea situației de fapt, au fost avansate 2 ipoteze: astfel, într-o primă variantă pe baza declarațiilor martorilor oculari, și s-a stabilit împrejurarea că victima a fost lovită de inculpat, inițial în imediata vecinătate autoturismului oprit, în sensul că inculpatul i-a aplicat 2 lovituri de pumn și o lovitură cu piciorul în testicule. La acel moment au fost auzite primele strigăte de durere ale victimei, care ulterior a fost văzută ținându-se cu mâna de pantaloni, în zona organelor genitale. În aceste împrejurări victima ar fi deschis portbagajul mașinii de unde a scos un hârleț scurt cu care, ținându-l deasupra capului s-a deplasat spre inculpat.
Inculpatul s-a întors și pentru a preîntâmpina atacul victimei, a prins-o pe aceasta în brațe, doborând-o la pământ, după care, luând hârlețul, s-a ridicat și a plecat.
Victima s-a ridicat în genunchi, după care s-a lăsat pe vine, țipând" m-ai omorât criminalule" după care s-a prăbușit pe o parte; a solicitat ajutorul celor din jur cerând apă și spunându-i martorei, că inculpatul este autorul.
A doua ipoteză a fost avansată de martorul, aceasta fiind singura probă cu care se coroborează declarația inculpatului
Astfel, martorul a susținut că a perceput direct momentul în care victima se afla în autoturism la o distanță de aproximativ 10 metri față de poarta unității "AVICOLA" și inculpatul, aflat la o distanță de aproximativ 20 de metri de autoturism se deplasa spre victimă.
Șoferul mașinii a coborât, a mers în spatele autoturismului, a deschis portbagajul și din interior a scos un hârleț de mici dimensiuni pe care l-a ridicat deasupra capului, lăsând portbagajul deschis, îndreptându-se către inculpat.
La jumătatea distanței, cei doi s-au întâlnit, victima a încercat să-l lovească pe inculpat cu hârlețul, însă acesta din urmă l-a apucat cu amândouă mâinile de mijloc și l-a trântit pe iarba de lângă asfalt căzând peste acesta. Inculpatul s-a ridicat, a aplicat o lovitură cu piciorul în testicule victimei, după care a luat hârlețul din mâna celui căzut, s-a întors și a plecat, intrând în curtea unității.
Martorul, aflat în interior curții "", deși în cursul urmăririi penale a susținut că după ce a auzit niște strigăte a descuiat poarta să vadă ce se întâmplă și a văzut cu acea ocazie, la 20 metri de poartă și 1 metru de gard un întins pe gazonul de lângă gard, în cursul cercetării judecătorești și-a nuanțat declarația, adaptând-o unor cerințe inexplicabile.
Astfel, în cursul cercetării judecătorești a susținut în mod inedit, că a văzut conflictul desfășurat de la o distanță de aproximativ 40 metri de locul faptei. În această declarație martorul a arătat că a văzut conflictul cățărându-se pe gardul înalt de 3 metri, care împrejmuia clădirea societății la care lucra. A văzut cum victima și inculpatul se luptau pentru un hârleț pe care victima îl ținea în mână. După ce inculpatul a deposedat victima de hârleț, a plecat spre sediul societății în care lucra, iar victima a rămas la acel loc cerând apă și ținându-se cu mâna de brațul stâng.
Ulterior martorul a revenit arătând că în fapt, a văzut cum victima se ținea cu mâna de braț, printr- fantă de 3 degete dintre temelia gardului și scânduri.
Declarația acestui martor, "revăzută și adăugită" rămâne însă singulară în ansamblul probator, punând în imposibilitate instanța de a-i acorda valoare probatorie.
Astfel, declarația acestui martor nu se coroborează nici cu declarația inculpatului, care recunoaște că a lovit pe partea vătămată cu piciorul în testicule, în timp ce acesta se afla la pământ și nici cu declarația martorului, care atestă de asemenea o lovitură activă în zona organelor genitale, din partea inculpatului.
Explicația ar putea consta, în aceea că martorul nu a văzut decât finalul incidentului, adică momentul imediat anterior decesului victimei.
În ce privește declarația martorului, deși aparent fără motivație, aceasta este singura declarație, care susține varianta inculpatului, cum că ar fi lovit victima după ce aceasta l-a urmărit cu hârlețul, altercație care ar fi avut loc chiar la locul decesului.
Instanța considerat că declarațiile acestui martor apar ca singulare în contextul probator, necoroborându-se cu declarațiile celorlalți 3 martori oculari, membrii familiei, care au perceput întreaga desfășurare a conflictului de la o distanță mult mai mică decât cea la care se afla inițial martorul.
Declarația acestui martor, se circumscrie din punctul de vedere al instanței, scopului legitimării atacului inculpatului.
Ori, în speță, nu prezintă relevanță faptul că inculpatul ar fi lovit victima, inițial, lângă mașina acesteia și ulterior, ar fi avut loc altercația necesară deposedării victimei de hârleț, ori că inculpatul ar fi lovit victima după ce a văzut-o pe aceasta îndreptându-se spre el cu un hârleț deasupra capului.
În ambele ipoteze, loviturile aplicate de inculpat în zona genitală a părții vătămate, nu au avut rostul de a îndepărta un atac material, direct, imediat și injust, ci de pedepsi conduita violentă verbal a părții vătămate.
Astfel, martorii, și au declarat că, ajungând la autoturism inculpatul a reproșat părții vătămate, cuvintele indecente ce i-au fost adresate, după care imediat l-a lovit, iar din declarația martorului rezultă că inculpatul venind în întâmpinarea victimei ce avea hârlețul deasupra capului, l- atacat pe acesta, l-a prins în brațe, l-a izbit la pământ, reușind să-l deposedeze de hârlețul pe care îl avea în mână, după care, ridicându-se i-a aplicat o lovitură cu piciorul în testicule, plecând apoi cu hârlețul în mână.
Ori, nici unul din ceilalți 3 martori oculari, nu mai confirmă lovirea ulterioară a victimei în urma altercației pentru deposedarea victimei de hârleț, motiv pentru care instanța a înlăturat în parte declarația martor.
În aceste circumstanțe, instanța a apreciat, ca exprimând modul corect de desfășurare a evenimentelor, prima ipoteză descrisă cu ocazia prezentării situației de fapt.
Situația de fapt așa cum a fost reținută de instanță a fost dovedită de întreg ansamblul probator administrat în cauză, respectiv cu: rezoluția de începere a urmăririi penale; procesul - verbal de sesizare a infracțiunii; procesul - verbal de cercetare la fața locului și planșele fotografice; planșele fotografice privind cadavrul victimei; planșele fotografice privind semnele de pe fața inculpatului; dovada predării hârlețului și planșele foto; ordonanța de efectuare a necropsiei; raportul de necropsie medico-legală nr. 874/3.08.2006, în care la examenul complementar s-a constatat:" infiltrat hemoragic bogat subalbuginee ce pătrunde în seturile conjunctive interlobulare și bogat infiltrat hemoragic în țesutul conjunctiv interstițial care separă bulbii semiferi" și a concluzionat că moartea numitului a fost violentă; aceasta s-a datorat insuficienței cardio - respiratorii acute consecutivă unui reflex vagal de inhibiție declanșat de o contuzie testiculară; semnele de violență, constatate la examenul necroptic s-au putut produce prin lovire cu mijloace contondente; între leziunile prezentate și deces există o legătură directă de cauzalitate; - declarația apărătorului ales, a părții civile și a inculpatului; declarația părții civile; cazierul judiciar; declarațiile date de inculpat în ambele faze procesuale; declarațiile martorilor audiați în stabilirea situației de fapt; procesul verbal de confruntare; procesul verbal de predare bunuri; rezoluția motivată privind efectuarea constatării tehnico - științifice; rapoartele de constatare tehnico -științifice; procesul - verbal de prezentare a materialului de urmărire penală.
Din coroborarea tuturor probelor administrate în cauză, instanța reținut că vinovăția inculpatului a fost pe deplin dovedită.
În drept, fapta inculpatului G, care, în ziua de 16.06.2006 a aplicat o lovitură victimei, în zona testiculelor, ce a dus imediat la moartea acestuia, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de lovituri cauzatoare de moarte prevăzută de art. 183 Cod penal.
Instanța a reținut în favoarea inculpatului săvârșirea faptei în stare de provocare, confirmată de cel puțin 2 împrejurări.
Astfel, inculpatul a fost în mod vădit deranjat de conduita victimei, care, după toate probabilitățile, mai avusese conflicte cu cei din cadrul societății, pentru faptul că intra fără drept în incinta acesteia, și care, deși în culpă, nu a reacționat adecvat, ci dimpotrivă a adoptat un limbaj vulgar, violent la adresa inculpatului, cu aprecieri strict personale în privința acestuia.
De față fiind și copilul inculpatului, care a asistat la toate invectivele aduse de victimă tatălui său, reacția inculpatului poate fi încadrată fără putință de tăgadă în una determinată de o puternică tulburare sau emoție.
În această stare, inculpatul a pornit în urmărirea victimei, care și pe durata deplasării spre autoturism a continuat să adreseze inculpatului cuvinte și expresii jignitoare.
Așa cum s-a arătat și cu ocazia stabilirii situației de fapt, instanța nu a putut reține în favoarea inculpatului legitima apărare, cauză de natură a înlătura răspunderea penală a acestuia, apreciind că în speță nu sunt întrunite condițiile cu privire la legitimitatea atacului.
În consecință, instanța a reținut în favoarea inculpatului circumstanța atenuantă a provocării conform art. 73 lit. b Cod penal.
Pentru săvârșirea acestei infracțiuni, inculpatul a fost condamnat.
La individualizarea judiciară a pedepsei și a modului de executare al acesteia, instanța ținând seama de dispozițiile părții generale ale codului penal, de limitele de pedeapsă fixate în partea specială, de gradul de pericol social al faptei săvârșite, de persoana inculpatului care nu este cunoscut cu antecedente penale (fiind la prima abatere), de împrejurările care atenuează răspunderea penală precum săvârșirea faptei în stare de provocare, apreciat că reeducarea inculpatului se va putea realiza prin aplicarea unei pedepse cu închisoarea a cărui cuantum a fost coborât sub minimul special ca efect al reținerii circumstanței atenuante, conform art. 76 lit. b Cod penal.
Având în vedere gravitatea faptei săvârșite, instanța a apreciat că scopul pedepsei ca măsură de constrângere și mijloc de reeducare a condamnatului ar putea fi atins doar prin executarea efectivă a pedepsei.
În aceste împrejurări, instanța a interzis inculpatului pe durata executării pedepsei și în condițiile prevăzute de art. 71 Cod penal, drepturile prevăzute de art. 64 lit. "a, b" Cod penal.
În ceea ce privește latura civilă a cauzei, instanța a reținut că soția victimei s-a constituit parte civilă cu suma de 10.000 lei cu titlu de daune materiale, constând în cheltuieli de înmormântare și suma de 30.000 lei cu titlu de daune morale, iar fiica victimei s-a constituit parte civilă cu o sumă de 1000 lei lunar reprezentând pretenție periodică lunară.
În dovedirea acțiunilor civile s-a administrat proba cu acte și martorii și.
Din materialul probator administrat în cauză, a rezultat faptul că cheltuielile de înmormântare și cu datinile creștinești s-au ridicat la suma de 10.000 lei.
În ce privește daunele morale, instanța a apreciat că decesul intempestiv al victimei a fost de natură să producă o puternică suferință morală părții civile, pe care instanța o apreciază ca și cuantum la suma de 20.000 lei.
În privința prestației periodice lunare datorate fiicei victimei, instanța a reținut că partea civilă a solicitat o sumă de 1000 lei lunar cu care contribuia la întreținerea fiicei sale pe durata studiilor, inculpatul manifestându-și acordul în achitarea acestei sume cu titlu de prestație periodică lunară.
Este de precizat că, reținând circumstanța atenuantă a provocării, conform art. 73 lit. "b" Cod penal, instanța a apreciat că infracțiunea pentru care a fost condamnat inculpatul a fost săvârșită și datorită culpei părții vătămate, culpă apreciată la o proporție de 25%.
În consecință, la calculul obligațiilor datorate cu titlu de daune materiale, morale și prestație periodică, instanța a aplicat acest procent de 25% cu care sumele datorate de inculpat au fost diminuate.
Împotriva acestei sentințe au declarat apel în termen partea civilă și inculpatul G, invocând nelegalitatea și temeinicia hotărârii.
Motivându-și apelul, partea civilă a susținut că față de urmările deosebit de grave ale faptei comise de inculpat, pedeapsa aplicată este prea mică.
A mai arătat partea civilă că soțul său intrase în curtea unității, la care lucra inculpatul, doar pentru aoa nunța pe martora să vină să preia marfa pe care i-a adus- Când victima s-a retras la autoturism și aștepta martora cu portbagajul deschis, s-a apropiat inculpatul pe la spate și a lovit victima în zona capului și cu piciorul în zona testiculelor.
Apelanta a mai precizat că agresiunea a avut loc în drumul public și nu în curtea unității la care lucra inculpatul.
S-a solicitat a fi avute în vedere concluziile raportului de necropsie care atestă că între agresiune și decesul victimei există raport direct de cauzalitate.
A mai subliniat apelanta că de la decesul victimei inculpatul nu s-a interesat niciodată de familia victimei, de greutățile cu care se confruntă și a cerut majorarea cuantumului pedepsei aplicate.
În motivarea apelului declarat inculpatul a susținut că declarațiile martorilor audiați în cauză sunt contradictorii. Martorii, și au prezentat o situație de fapt care vine în contradicție cu cea prezentată de martorul.
Astfel primii martori au arătat că victima a fost lovită întâi în scrot de către inculpat și apoi a scos hârlețul din portbagaj pentru a se apăra, iar martorul a relatat că victima a luat hârlețul în mână, înainte de a fi lovită de inculpat, în zona testiculelor.
S-a apreciat de apărătorul inculpatului că declarațiile primilor martori nu pot fi primite deoarece dacă ar fi fost mai întâi lovită, victima nu ar mai fi avut posibilitatea fiziologică de a se deplasa la autoturism pentru a lua hârlețul.
S-a solicitat a se constata că declarația martorului se coroborează cu raportul de necropsie care a concluzionat că a existat raport de cauzalitate directă între lovitura primită și decesul victimei care s-a datorat insuficienței cardio-respiratorii acute consecutive unui reflex vagal de inhibiție, declanșat de o contuzie testiculară.
S-a cerut a se constata că în cauză sunt aplicabile dispozițiile art. 44 alin. 3 Cod penal care arată că este în legitimă apărare și acela care, din cauza tulburării sau temerii, a depășit limitele unei apărări proporționale cu gravitatea pericolului și împrejurările în care s-a produs atacul.
Curtea, verificând actele și lucrările dosarului, prin prisma motivelor invocate, dar sub toate aspectele de fapt și de drept și în limitele prevăzute de art. 371 alin. 2 Cod procedură penală reține următoarele: așa cum rezultă din amplul material probator administrat în cursul urmăririi penale și reconfirmat în faza cercetării judecătorești, în după-amiaza zilei de 17.06.2006, în jurul orelor 16,00 victima a intrat în curtea " " Târgu- și a strigat la martora care locuia într-un imobil învecinat, să vină să-i predea niște materiale de confecții-încălțăminte.
Inculpatul G care lucra în calitate de tâmplar la acea unitate și avea și atribuțiuni de a verifica paznicul de serviciu în zilele de repaus săptămânal și-a manifestat indignarea față de comportamentul victimei și i-a adresat injurii însoțite de gesturi obscene.
Victima a răspuns tot printr-un limbaj violent inculpatului și a mers la autoturismul pe care-l avea parcat în stradă și l-a deplasat aproximativ 70- 80 metri după care l-a oprit lângă intrarea în abatorul de păsări Târgu-.
Apoi victima a deschis portbagajul autoturismului și o aștepta pe martora, care îi recepționase mesajul, pentru a-i preda produsele aduse.
Inculpatul Gai eșit din curtea unității și s-a deplasat spre locul unde parcase victima autoturismul, continuând să-i aducă injurii și să-i reproșeze atitudinea anterioară.
Atunci victima a luat din portbagajul autoturismului un hârleț militar, cu de 32 cm și a ieșit în întâmpinarea inculpatului, înjurându-
Când s-au întâlnit victima a ridicat hârlețul pentru a-l lovi pe inculpat însă acesta din urmă a parat lovitura, l-a prins în brațe și l-a izbit pe pământ, căzând peste el. Victima a căzut cu hârlețul în mână.
Inculpatul s-a ridicat de pe victimă, i-a luat hârlețul din mână și cu piciorul i-a aplicat o lovitură în zona testiculelor.
Victima a țipat de durere și a afirmat " mor"!
Că așa s-au petrecut lucrurile rezultă din declarațiile constante ale martorului an, din declarațiile inițiale ale inculpatului date în fața procurorului și în prezența apărătorului ales la 18.06.2006, precum și în instanță, din declarația martorei și din concluziile raportului de necropsie medico-legală - în care se arată că moartea victimei a fost violentă și s-a datorat insuficienței cardio-respiratorii acute consecutivă unui reflex vagal de inhibiție declanșat de o contuzie testiculară. Semnele de violență constatate la examenul necroptic s-au putut produce prin lovire cu mijloace contondente. S-a mai menționat că între leziunile prezente și deces există o legătură directă de cauzalitate.
Curtea apreciază că aceste probe reflectă adevărul și se coroborează cu concluziile științifice ale actului medico-legal care a stabilit cauza decesului victimei.
Martorii și când au fost audiați de prima instanță la termenul din 02.04.2007 au relatat în esență, aceeași situație de fapt.
În mod greșit prima instanță a reținut că incidentul dintre părți ar fi avut două etape și că victima după receptarea loviturii în zona testiculelor s-ar fi deplasat la portbagaj și a luat hârlețul cu care a încercat să-l lovească pe inculpat.
Solicitarea inculpatului de a se reține în favoarea sa cauza care înlătură caracterul penal al faptei prevăzute de art. 44 Cod penal - legitima apărare este neîntemeiată.
Potrivit legii, este în stare de legitimă apărare nu numai acela care săvârșește fapta pentru a înlătura un atac material, direct, imediat și injust (art. 44 alin. 2 Cod penal), dar și acela care din cauza tulburării sau temerii a depășit limitele unei apărări proporționale cu gravitatea pericolului și cu împrejurările în care s-a produs atacul (art. 44 alin. 3 Cod penal).
În acest din urmă caz, pentru a se putea reține existența legitimei apărări se cere să fie îndeplinite toate condițiile prevăzute în art. 44 alin. 2 Cod penal sau, cu alte cuvinte, trebuie ca fapta inculpatului să fi fost necesară spre a înlătura un atac material, direct, imediat (iminent sau în curs de desfășurare) și injust.
În cauza de față când victima a ridicat acel hârleț (cazma) spre a lovi inculpatul, acesta l-a prins în brațe și l-a izbit pe sol, victima căzând cu fața în sus, iar inculpatul peste el.
Inculpatul s-a ridicat imediat, a luat hârlețul respectiv din mâna victimei și cu piciorul i-a aplicat o lovitură puternică în zona testiculelor.
Din moment ce victima era căzută pe spate și dezarmată, atacul din partea acesteia nu mai era iminent și pe cale de consecință, riposta violentă a inculpatului nu mai este justificată.
Pe cale de consecință, apelul promovat de inculpat apare ca nefondat.
Nici apelul promovat de partea civilă nu este întemeiat.
Față de împrejurările concrete în care a fost comisă fapta, de poziția procesuală a inculpatului, de regretul manifestat și de lipsa antecedentelor penale, pedeapsa de 3 ani închisoare, cu executarea în regim de detenție este necesară și suficientă, pentru realizarea scopului pedepsei, așa cum este prevăzut în art. 52 Cod penal.
Fiind verificată legalitatea și temeinicia sentinței, urmează ca în baza art. 379 pct. 1 lit. "b" Cod procedură penală să fie respinse ca nefondate apelurile declarate de inculpatul G și de partea civilă.
Văzând și dispozițiile art. 192 alin. 2 Cod procedură penală,
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Respinge ca nefondate apelurile formulate de inculpatul G și de partea civilă împotriva sentinței penale nr. 426 din 22.06.2007 a Tribunalului Iași, hotărâre pe care o menține.
Obligă pe apelanți să plătească statului câte 100 lei cheltuieli judiciare.
Cu recurs în 10 zile de la pronunțare.
Pronunțată în ședință publică azi, 01.04.2008.-
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
Grefier,
Red.
Tehnored.
Tribunalul Iași:
08.04.2008
2 ex.-
Președinte:Otilia SusanuJudecători:Otilia Susanu, Maria Cenușă
