Loviri sau vătămări cauzatoare de moarte art 183 cod penal. Decizia 95/2008. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR. 95
Ședința publică de la 23 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Aurel Dublea
JUDECĂTOR 2: Mihaela Chirilă
Grefier - -
Ministerul Public reprezentat prin procuror
Pe rol pronuntarea asupra apelului penal, avand ca obiect "loviturile sau vatamarile cauzatoare de moarte (art.183 Cod penal)", formulat deinculpatiiși - ambii inculpati aflati in stare de libertate, impotriva sentintei penale nr.264 din data de 21.04.2008 pronuntata de Tribunalul I, in dosarul penal nr-.
La apelul nominal facut in sedinta publica, lipsesc partile.
Procedura completa.
Dezbaterile pe fondul cauzei au avut loc in sedinta publica din data de 16.09.2008, sustinerile partilor fiind consemnate in incheierea de sedinta din acea zi, ce face parte integranta a prezentei decizii, cand, pentru a da posibilitatea inculpatilor apelanti sa depuna concluzii scrise, instanta a amanat pronuntarea pentru azi, 23.09.2008.
CURTEA DE APEL
Analizând actele și lucrările dosarului, constată;
Prin sentința penală nr. 264/21 aprilie 2008 a Tribunalului Iași au fost condamnați inculpații:
1., fără antecedente penale, la pedeapsa de 5 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de loviri sau vătămări cauzatoare de moarte, prevăzută de art. 183 Cod penal;
2., fără antecedente penale, la pedeapsa de 5 ani și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de loviri sau vătămări cauzatoare de moarte, prevăzută de art. 183 Cod penal;
S-au aplicat dispozițiile art. 71 și 64 Cod penal;
Au fost obligați inculpații la plata cheltuielilor judiciare și a despăgubirilor civile.
Pentru a se pronunța în sensul celor de mai sus prima instanță a reținut:
La data de 23.12.2006, victima, consumat băuturi alcoolice, în cantități însemnate, împreună cu inculpatul și și cu numiții, - concubina sa și - la domiciliul său din I,-, județul
La un moment dat, inculpata observând o lovitură pe obrazul concubinei victimei, aceasta fiind sora sa, i-a propus acesteia să o părăsească pe victimă, propunere care a generat un întreg conflict între toți cei aflați la domiciliul victimei, aceasta nefiind de acord ca numita să îl părăsească.
. conflictului a fost perceput de către martora ca fiind în jurul orelor 16,30, aceasta relatând faptul că atât inculpata și, victima, și numitul, aflați în stare de ebrietate au ieșit afară în curte, înjurându-se și amenințându-se reciproc.
Cu privire la inițierea conflictului fizic care s- derulat, mai întâi, între inculpatul și victima, probele administrate în cauză nu au putut înlătura echivocul asupra persoanei care a exercitat prima agresiunea fizică, însă, existența agresiunii fizice în sine, exercitată asupra victimei de către inculpatul a fost fără îndoială dovedită, martorul ocular relatând în cuprinsul declarației sale date în cursul urmăririi penale, menținută și în fața instanței de judecată, modalitatea în care acest inculpat o lovise pe victimă, respectiv cu picioarele peste cap și abdomen, precizând în plus în cursul cercetării judecătorești, că același inculpat, în aceeași împrejurare a rupt un par dintr-un gard din apropierea locului unde se desfășura conflictul cu care l-a lovit pe inculpat.
Văzând conflictul care se derula între inculpatul și victimă, concubina inculpatului, coinculpata, văzând și prezența unui vecin de-al victimei care încurca să aplaneze conflictul, l-a lovit pe acesta, cu un par, cerându-i să se retragă din altercație după care inculpata s-a urcat peste victima, lovindu-l de mai multe ori cu parul peste cap, în timp ce aceasta în cerea să îl lase în, martora apreciind că inculpata i-a aplicat victimei cel puțin 10 lovituri cu parul.
exercitată de către inculpata asupra victimei a fost percepută și de către martorii, și, aceasta din urmă, alături de martora mama sa, asistând la conflict de la începutul lui și care l-a perceput mai întâi pe inculpatul ca fiind bărbatul care o însoțea pe coinculpata, dezbrăcat până la brâu și care îi aplica victimei, lovituri cu picioarele și cu pumnii.
Aceeași martoră relevă și numele vecinului care a încercat să aplaneze conflictul - numitul - și care a fost lovit de către inculpata, același par fiind folosit de către aceasta pentru aol ovi pe victimă.
Elocventă este și declarația martorului, vecinul victimei și cel care a încercat aplanarea conflictului, care, după agresarea sa de către inculpata, a cărei identitate nu a putut-o preciza în cuprinsul declarației sale dar care a fost relevantă de ceilalți martori audiați, a observat-o pe aceasta în timp ce lovea victima cu o scândură peste cap.
Rezultă astfel, fără echivoc din ansamblul materialului probator administrat în prezenta cauză, contribuția inculpatului și, prin exercitarea violențelor asupra victimei, pe fundul existenței chiar și a unor afecțiuni medicale anterioare ale acesteia, la producerea decesului victimei, concluziile IML - ului din adresa nr. S 11511 din 12.03.2008 coroborate cu toate celelalte acte medicale relevând faptul că loviturile exercitate de către cei doi inculpați asupra victimei, doar dacă prin ele însele nu ar fi avut în mod direct acțiune tanatogeneratoare, au contribuit la deces și că între leziunile provocate victimei și deces există o legătură imediată de cauzalitate.
Susținerile inculpaților - respectiv a inculpatului privind neparticiparea coinculpatei la conflictul derulat între el și victimă - dar și cea a inculpatei cu privire la nevinovăția sa s-au dovedit a fi, din perspectiva materialului probator administrat în cauză, nefondate declarațiile martorilor oculari, și relevând, fără echivoc, lovirea activă exercitată de către cei doi inculpați, asupra victimei, mai întâi de către inculpatul apoi și de către inculpata, loviturile acestora determinând producerea decesului victimei.
Forma de vinovăție sub care au acționat cei doi inculpați a fost cea praeterintenției, făptuitorii prevăzând rezultatul faptei lor pe care l-au urmărit sau l-au acceptat însă peste acest rezultat s-a produs un rezultat mai grav, respectiv moartea victimei, pe care deși nu l-au acceptat trebuiau și puteau să îl prevadă ca urmare a lovirii capului și abdomenului,.
Pentru aceste considerente, în drept, Tribunalul a reținut că fapta inculpaților și care, în seara zilei de 23.12.2006 au exercitat acte de violență asupra victimei, în urma cărora acesta a decedat întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de " lovirea cauzatoare de moarte" prev. și ped. de disp. art. 183 Cod penal.
La individualizarea judiciară a pedepselor, instanța a ținut seama, de dispozițiile părții generale a Codului penal, de limitele de pedeapsă prevăzute în cuprinsul art. 183 Cod penal și de gradul de pericol social al faptei săvârșite, de gradul de participare al fiecărui inculpat la producerea decesului victimei, apreciind că inculpata a avut o contribuție mai mare decât cea a coinculpatului la producerea decesului victimei, apreciere făcută pe baza modalității în care a acționat și a numărului mare de lovituri aplicate cu parul.
În raport cu importanța primordială a valorii sociale lezate prin activitatea infracțională întreprinsă de către cei doi inculpați - respectiv dreptul la viață - și a modalității prin care aceștia au acționat, s-a exclus aplicarea efectelor circumstanțelor personale facultative cu privire la cei doi inculpați.
În baza și pe durata prev. de art. 71 Cod penal a fost aplicată pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a,b, și e Cod penal, constând în interzicerea dreptului de a alege și de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice, de a ocupa o funcție publică implicând exercițiul autorității de stat sau dreptul de a fi tutore sau curatori, drepturi care sunt incompatibile cu persoana inculpaților care sunt incompatibile cu persoana inculpaților prin prisma conduitei infracționale cu privire au fost cercetați în prezenta cauză.
În latura civilă a cauzei instanța reține că mama victimei, numita, s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 10.000 lei, din care 4000 lei cu titlu de daune morale, restul de 6000 lei reprezentând despăgubiri materiale.
Examinând condițiile de admisibilitate ale acestei cereri s-a reținut ca fiind întrunite în totalitate toate elementele necesare antrenării răspunderii civile delictuale a inculpaților și, respectiv a "faptei ilicite" cauzatoare de prejudiciu, a prejudiciarului, a legăturii de cauzalitate între faptă și prejudiciu și a culpei delictuale.
Cu privire la prejudiciul moral cauzat părții civile, mama victimei, acesta se presupune ab initio și nu trebuie dovedit prin nici un mijloc de probă, pierderea fiului reprezentând pentru o mamă o traumă psihică care nu poate fi prețuită.
Față de caracterul modic al pretenției solicitate din această perspectivă instanța a dispus obligarea celor doi inculpați la plata întregii sume solicitate, respectiv de 4000 lei, cu titlu de daune morale, părții civile.
Față de cuantumul pretențiilor materiale solicitate de aceeași parte civilă în sumă de 6000 lei, constând în cheltuieli de înmormântare ale victimei și praznicele ulterioare, s-a constatat că acestea au fost dovedite până la concurența sumei de 4000 lei, potrivit declarațiilor martorilor și, inculpaților și urmând a fi obligați în solidar, la plata acestora.
În termen, hotărârea a fost apelată de inculpați, cu motivarea că inculpatul nu a săvârșit fapta prevăzută de art. 183 Cod penal, că față de împrejurările în care aceasta a acționat există starea de legitimă apărare, că în cazul inculpatei lipsește vinovăția sub forma praeterintenției în sensul că față de afecțiunile victimei, pe care nu le-a cunoscut, nu s-a prevăzut și nici nu putea să prevadă decesul victimei.
În subsidiar, inculpații și-au motivat apelul susținând că a existat o legitimă apărare ori cel puțin o stare de provocare din partea victimei, că pedepsele aplicate sunt prea mari față de circumstanțele reale și personale atenuante,
În latură civilă inculpații motivează apelul susținând că nu au fost dovedite cuantumul daunelor materiale, că daunele morale acordate nu sunt justificate față de relațiile existente între membrii familiei victimei.
Apelurile formulate sunt fondate sub aspectele criticii care privește cuantumul pedepselor aplicate.
Din probele administrate, declarația martorului și însăși declarația inculpatului, ca precizează că a ripostat la agresiunea exercitată de victimă, rezultă fără echivoc că și acesta exercitat acte de violență asupra victimei.
Din probele administrate nu rezultă că inculpații au săvârșit fapta sub puternică tulburare determinată de conduita victimei.
Faptul că între victimă și inculpata avut loc o discuție contradictorie nu reprezintă o stare de legitimă apărare în sensul art. 44 alin. 3 Cod penal, ori provocare în sensul art. 73 lit. b Cod penal, înjurăturile și amenințările reciproce pe fondul stării de ebrietate în care se aflau atât inculpații, cât și victima, nu putea crea pentru inculpați o stare de puternică tulburare sau emoție.
Necunoașterea de către inculpați a afecțiunilor victimei nu constituie cauză de înlăturare a răspunderii penale, fără exercitarea de către inculpați a actelor de violență, nu ar fi intervenit decesul victimei, chiar dacă afecțiunile erau grave.
Față de împrejurările în care s-a consumat fapta, starea de ebrietate atât a victimei, cât și a inculpaților, de faptul că loviturile exercitate de inculpați au avut doar o legătură mediată de cauzalitate, la survenirea decesului victimei contribuind în proporție semnificativă afecțiunile acesteia și starea de ebrietate în care se afla, de conduita bună avută de inculpați anterior săvârșirii faptei, de poziția lor procesuală, prezentarea în fața instanței și regretul manifestat, apreciem că reeducarea este posibilă prin aplicarea unor pedepse sub minimul special prevăzut de lege.
Daunele materiale au fost dovedite cu declarația martorului iar asupra cuantumului echivalentului bănesc al daunelor morale, instanța a făcut apreciere corectă, luând în considerație inclusiv relațiile de familie existente între victimă și partea civilă.
Pentru aceste considerente în baza art. 379 pct. 2 lit. a Cod procedură penală, apelurile vor fi admise și, desființând în parte hotărârea primei instanțe, în latura penală, pedepsele inculpaților vor fi coborâte sub minimul special prevăzut de lege, urmare a reținerii circumstanțelor reale și personale atenuante.
Se vor menține toate celelalte dispoziții.
Văz ând și dispozițiile art. 192 alin. 3 Cod procedură penală;
PENTRU ACESTE MOTIVE
N NUMELE LEGII
DECIDE
Admite apelurile formulate de inculpații și împotriva sentinței penale nr. 264/21.04.2008 a Tribunalului Iași, sentință pe care o desființează în parte în latură penală.
Rejudecând cauza:
Reduce de la 5 (cinci) ani la 3 (trei) ani închisoare pedeapsa aplicată inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii de loviri cauzatoare de moarte prev. de art. 183 Cod penal cu aplicarea art. 74 lit. a, c și art. 76 al. 2 Cod penal.
Reduce de la 5 (cinci) ani și 6 (șase) luni la 3 (trei) ani și 6 (șase) luni închisoare pedeapsa aplicată inculpatei pentru săvârșirea infracțiunii de loviri cauzatoare de moarte prev. de art. 183 Cod penal cu aplicarea art. 74 lit. a, c și art.76 al. 2 Cod penal.
Menține toate celelalte dispoziții ale sentinței.
Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.
Cu drept de recurs în 10 zile de la pronunțare și de la comunicare pentru părțile civile.
Pronunțată în ședință publică azi, 23 2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR, GREFIER,
Red.
Tehnored.
02 ex.
10.10.2008
Tribunalul Iași
Jud.
Președinte:Aurel DubleaJudecători:Aurel Dublea, Mihaela Chirilă
