Luare de mită (art. 254 cod penal). Decizia 12/2009. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ Nr. 12
Ședința publică de la 17 Februarie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Maria Cenușă
JUDECĂTOR 2: Otilia Susanu
Grefier - - -
Ministerul Public reprezentat prin procuror -
S-au luat spre examinare apelurile declarate de Ministerul Public - A - Serviciul Teritorial Iași și inculpatul împotriva sentinței penale nr. 50 din data de 28 ianuarie 2008 pronunțată de Tribunalul Iași în dosarul cu nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă inculpatul apelant, personal, asistat de av., apărător ales și martorul, propus de inculpat.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează cele indicate mai sus cu privire la prezența părților și modul de îndeplinire a procedurii de citare.
Reprezentantul Parchetului solicită ca instanța să verifice dacă sunt îndeplinite dispozițiile art. 79 al.2 din Codul d e procedură penală, față de calitatea de avocat a martorului, acesta fiind și unul din apărătorii inculpatului, la momentul când inculpatul a fost trimis în judecată.
Av. pentru inculpatul apelant arată că nu este nici un impediment din care să rezulte că martorul nu poate fi audiat. Martorul a fost unul din avocații pe care inculpatul i-a avut în perioada audierii sale și poate să depună mărturie în prezenta cauză.
Instanța pune în vedere inculpatului să indice teza probatorie pentru martorul.
Av. pentru inculpatul apelant arată că s-a pretins că au fost încălcate dispozițiile legale pe timpul desfășurării urmăririi penale, aspecte pe care martorul le cunoaște, în mod direct, aspecte ce trebuie percepute și de către instanță.
Proba testimonială cu martorul a fost admisă de către instanță.
Reprezentantul Parchetului având cuvântul arată că dacă martorul ar fi fost propus în circumstanțiere, nu s-ar opune cu privire la audierea lui, dar atât timp cât teza probatorie este cea indicată și atât timp cât martorul a semnat, în calitate de avocat declarațiile date la urmărirea penală de către inculpat, apreciază că în cauză sunt aplicabile dispozițiile art. 97 al.2 din Codul d e procedură penală. De asemenea învederează faptul că inculpatul sau apărătorul acestuia aveau posibilitatea, dacă se considera că nu au fost respectate dispozițiile legale, să formuleze o plângere la procurorul ierarhic superior.
Av. pentru inculpatul apelant arată că teza probatorie vizează și situația de fapt din dosar și nu aspecte legate de o anumită atitudine ce ar necesita formularea unei plângeri la procurorul ierarhic superior.
Instanța, în contextul de față apreciază ca fiind utilă și concludentă proba testimonială cu martorul, de altfel această probă a fost admisă la un termen anterior.
Sub prestare de jurământ este audiat martorul, declarația acestuia fiind consemnată într-un proces verbal atașat separat la dosarul cauzei.
În timpul audierii martorului, la momentul în care instanța a acordat posibilitatea părților de a adresa întrebări martorului, av., pentru inculpatul apelant solicită a fi întrebat martorul dacă are cunoștință de controlul din data de 20 aprilie 2005?
Reprezentantul Parchetului având cuvântul se opune la întrebarea formulată de apărătorul inculpatului întrucât este evident faptul că acesta are cunoștință de acest aspect din declarațiile date de inculpat, nu percepute în mod direct.
Instanța pune în vedere apărătorului inculpatului apelant să reformuleze întrebarea adresată martorului.
Av. pentru inculpatul apelant solicită a fi întrebat martorul " Dacă inculpatul avea vreo legătură cu această societate, dacă are cunoștință de implicarea inculpatului?"
Instanța admite întrebarea și acordă posibilitatea martorului de a răspunde.
Reprezentantul Parchetului solicită cenzurarea declarațiilor date de inculpat întrucât este evident faptul că martorul nu cunoaște aspecte legate de situația de fapt ci doar aspecte legate de procedura privind desfășurarea urmăririi penale.
După audierea martorului instanța interpelează inculpatul și reprezentantul Ministerului Public dacă mai sunt de formulat alte cereri.
Inculpatul, prin intermediul apărătorului său arată că nu mai are de formulat alte cereri.
Nemaifiind alte cereri de formulat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul părților, în dezbateri cu privire la apelul de față.
Reprezentantul Parchetului având cuvântul arată că inculpatul a fost condamnat de către Tribunalul Iași, prin sentința penală nr. 50 din data de 28 ianuarie 2008.
Consideră sentința pronunțată de Tribunalul Iași ca fiind nelegală și netemeinică pentru următoarele motive:
Față de gravitatea și numărul M al infracțiunilor comise de către inculpat - o infracțiune de "luare de mită" cu 7 acte materiale în perioada 30 martie 2004 - 17 decembrie 2004 și o infracțiune de "luare de mită" comisă la data de 26 iunie 2003 cât și împrejurările concrete ale comiterii faptelor, a impactului social negativ cauzat în societate, apreciază că s-ar fi impus aplicarea unei pedepse cu închisoarea, în cuantum mai ridicat și cu executarea în regim de detenție.
Cât privește confiscarea specială a sumei de bani, apreciază că trebuia să se dispună în temeiul art. 19 din Legea 78/2000 și nu în baza disp. art. 254 al.3 din Codul penal.
De asemenea consideră că au fost încălcate dispozițiile art. 72 al.2 și dispozițiile art. 80 al.2 din Codul penal, cu privire la cazurile de agravare.
Inculpatul a comis infracțiuni grave de corupție, în împrejurări care conturează un grad de pericol social ridicat și care dovedesc o mentalitate puternic antisocială. A comis un abuz de putere în scopul obținerii de avantaje materiale și a săvârșit acte contrare legii și îndatoririlor de serviciu, generând o stare de neîncredere a societății în reprezentanții instituției publice, din care face parte și care sunt chemați să vegheze la respectarea și aplicarea legii.
Mai mult, inculpatul, pe tot cursul procesului penal, a dat dovadă de o conduită necorespunzătoare, în fața organelor judiciare.
În susținerea opiniei că pedeapsa aplicată inculpatului este prea blândă, face trimitere la practica judiciară în materie și precizează că pentru fapte similare și săvârșite în împrejurări similare s-au aplicat pedepse mult mai aspre și depune la dosar în acest sens, copia unei sentințe penale pronunțată de Tribunalul Satu Mare.
Consideră că pedeapsa de 2 ani și 10 luni aplicată inculpatului este insuficientă pentru reeducarea acestuia.
În concluzie, solicită admiterea apelului așa cum a fost formulat, și dezvoltat pe larg, în nota depusă la dosar, desființarea sentinței penale nr. 50 din data de 28 ianuarie 2008, pronunțată de Tribunalul Iași urmând ca instanța de apel să pronunțe o hotărâre legală și temeinică.
Av. pentru inculpatul apelant arată că acuzarea, pe de o parte, reține un anumit punct de vedere, iar apărarea, pe de altă parte, susține un alt punct de vedere. Față de situația prezentată, în fața instanței, de către reprezentantul Ministerului Public, cu o paletă largă de sancțiuni, care de altfel sunt înscrise în limitele prevăzute de lege, nu înțelege ce anume se dorește a se demonstra. Că inculpatului ar trebui să i se aplice o pedeapsă, alta decât cea prevăzută de legea penală?
Nu este lipsit de importanță faptul că inculpatul este licențiat în drept, că a avut calitatea de comisar de Garda Financiară și că devenise, cu certitudine, chiar dacă nu a reușit să demonstreze, "incomod" în fața autorităților locale.
Inculpatul, în calitatea pe care a avut-o a făcut deplasări în interes de serviciu și niciodată nu mergea în teritoriu, singur, fiind întotdeauna însoțit.
Dacă se va avea în vedere numai declarațiile celor ce denunță o faptă de corupție, atunci ar fi un pericol imens pentru modul în care se face cercetarea penală.
Fiecare din punctele de acuzare, nu sunt însoțite de nici un alt element care să confirme săvârșirea infracțiunii, fiind bazate doar pe declarațiilor administratorilor societăților respective, însă simplele declarații ale acestora nu sunt suficiente, dar ca organele de urmărire penală să întărească acuzările, au fost audiați și alți martori, respectiv soțiile administratorilor, o parte din personalul societăților, persoane care nu au perceput lucrurile, în mod nemijlocit.
Solicită a se avea în vedere atitudinea inculpatului care a declarat, constant, că este nevinovat, iar declarațiile sale sunt bazate pe probele administrate în dosar. Inculpatul este foarte bolnav, are o boală cardiacă destul de gravă, iar de la momentul când s-a dispus începerea urmăririi penale împotriva sa, trăiește o dramă, pentru că, în opinia sa, cineva dorește neapărat să-l acuze pe nedrept. Revolta pe care și-o manifestă inculpatul față de actul de inculpare și sentința penală pronunțată de instanța de fond este urmare a faptului că știe exact că nu a săvârșit niciuna din faptele reținute în sarcina sa, că cele șapte infracțiuni sunt niște"construcții", ce nu au bază materială fundamentată în probe, nu există martori asistenți la eventuale discuții.
Concluzionând, apreciază apelul inculpatului ca fiind fondat, motiv pentru care solicită admiterea apelului așa cum a fost formulat de inculpat.
În ceea ce privește apelul declarat de Ministerul Public, solicită respingerea apelului.
Inculpatul având cuvântul cu privire la apelul parchetului arată că parchetul nu a reușit să demonstreze dacă luarea de mită ține de abuzul în serviciu și nu a demonstrat și argumentat vinovăția sa. Nu s-a argumentat ce anume din atribuțiile sale de serviciu nu a îndeplinit.
Solicită respingerea apelului declarat de parchet, ca nefondat.
În ceea ce privește apelul său solicită admiterea apelului, susține nevinovăția sași consideră că prin probele administrare a demonstrat că este nevinovat.
CURTEA DE APEL
Deliberând asupra apelului penal de față;
Prin sentința penală nr. 50/28.01.2008 a Tribunalului Iașis -a dispus în baza dispozițiilor art. 334 Cod procedură penală schimbarea încadrării juridice dată faptelor prin actul de sesizare a instanței din infracțiunea de "luare de mită" prev. și ped. de art. 254 alin. 2 Cod penal, cu aplicarea dispozițiilor art. 41 alin.2 Cod penal cu referire la art. 1 lit. a, art. 6 și art. 7 alin.1, 3 din Legea nr. 78/2000 în infracțiunile de "luare de mită" prev. și ped. de art. 254 alin.1 și 2 Cod penal cu referire la art. 1 lit. a, art. 6 și art. 7 alin.1 din Legea nr. 78/2000 și "luare de mită" prev. și ped. de art. 254 alin.1 și 2 Cod penal, cu aplicarea dispozițiilor art. 41 alin.2 Cod penal cu referire la art. 1 lit. a, art. 6 și art. 7 alin.1 din Legea nr. 78/2000, ambele cu aplicarea dispozițiilor art. 33 lit. Cod penal.
A fost condamnat inculpatul, fiul lui G și, născut la data de 12.03.1961, în oraș I, jud. A, cu domiciliul în M,-, bloc 2,.6,.61, jud. S M, cetățenia română, studii superioare, pensionar, căsătorit, stagiul militar satisfăcut, fără antecedente penale, pentru săvârșirea infracțiunilor de: - "luare de mită" prev. și ped. de art. 254 alin.1 și 2 Cod penal, cu referire la art. 1 lit. a, art. 6 și art. 7 alin.1 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea dispozițiilor art. 74 lit. Cod penal, raportat la art. 76 lit. Cod penal, la pedeapsa de 2(doi) ani închisoare;
În baza dispozițiilor art. 65 alin.2 Cod penal s-a aplicat inculpatului și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. și Cod penal pentru o perioadă de 1(un) an calculată conform dispozițiilor art. 66 Cod penal.
- "luare de mită" prev. și ped. de art. 254 alin.1 și 2 Cod penal, cu aplicarea disp.art. 41 alin.2 Cod penal, cu referire la art. 1 lit. a, art. 6 și art. 7 alin.1 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea disp.art. 74 lit. Cod penal rap. la art. 76 lit. Cod penal, la pedeapsa de 2(doi) ani și 10(zece) luni închisoare.
În baza disp. art. 65 alin.2 Cod penal s-a aplicat inculpatului și pedeapsa complementară interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. și Cod penal pentru o perioadă de 2(doi) ani calculată conform dispozițiilor art. 66 Cod penal.
În temeiul dispozițiilor art. 33 lit. și art. 34 lit. Cod penal au fost contopite cele două pedepse cu închisoarea stabilite prin prezenta hotărâre, inculpatul urmând să execute pedeapsa cea mai grea de2(doi) ani și 10 (zece) luni închisoare.
Pe durata și în condițiile prevăzute de art. 71 Cod penal s-a interzis inculpatului exercițiul drepturilor prevăzute la art. 64 lit. și b Cod penal.
În baza dispozițiilor art. 35 Cod penal s-a aplicat inculpatului, alături de pedeapsa principală închisorii, și pedeapsa complementară interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. și b Cod penal pentru o perioadă de 2 (doi) ani calculată conform dispozițiilor art. 66 Cod penal.
În baza dispozițiilor art. 86 ind. 1 Cod penal s-a dispus suspendarea sub supraveghere executării pedepsei de 2 ani și 10 luni închisoare aplicată inculpatului prin sentința penală de față stabilind termen de încercare, conform dispozițiilor art. 86 ind. 2 Cod penal de 5 ani.
În temeiul dispozițiilor art. 71 alin.5 Cod penal s- dispune, pe durata suspendării sub supraveghere executării pedepsei închisorii, suspendarea executării pedepsei accesorii aplicată prin prezenta sentință penală.
În baza dispozițiilor art. 86 ind. 3 Cod penal, pe durata termenului de încercare, inculpatul se va supune următoarelor măsuri de supraveghere:
- se va prezenta la Inspectoratul Județean de Poliție S M, organ desemnat de instanță cu supravegherea inculpatului, la datele fixate de acesta;
- va anunța, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;
- să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă;
- să comunice informații de natură putea fi controlate mijloacele lui de existență.
S-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 86 ind. 4 Cod penal referitoare la cazurile de revocare a suspendării sub supraveghere.
În temeiul dispozițiilor art. 254 alin.3 Cod penal s-a dispus confiscarea de la inculpatul a sumei de 2.100 lei (21.000.000 lei vechi) și sumei de 200 euro, reprezentând banii care au făcut obiectul luării de mită.
În baza dispozițiilor art. 191 Cod procedură penală a fost obligat inculpatul să plătească statului suma de 8.000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare.
Pentru a se pronunța astfel, instanța de fond a reținut în esență următoarele:
Prin rechizitoriul din 30.05.2005 dat în dosarul nr. 48/P/2004 de Parchetul Național Anticorupție - Serviciul Teritorial Anticorupție O, Biroul S M, înregistrat pe rolul Tribunalului Iași la data de 12.05.2006 sub nr. 7574/2006, s-a dispus punerea în mișcare acțiunii penale și trimiterea în judecată inculpatului, fiul lui G și, născut la data de 12.03.1961 în oraș I, județul A, cu domiciliul în S M, str. - nr. 2, Bloc 2,.6,.61, jud. S M, fără antecedente penale, pentru săvârșirea infracțiunii de "luare de mită" prev. și ped. de art. 254 alin. 2 Cod penal cu aplicarea dispozițiilor art. 41 alin.2 Cod penal cu referire la art. 1 lit. a, art. 6, art. 7 alin.1 și 3 din Legea nr. 78/2000.
Se impune arăta că rechizitoriul sus menționat a fost înaintat pentru competentă soluționare la Tribunalul Satu Mare, însă, prin încheierea nr. 2601 din 19.04.2006 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția Penală în dosarul nr- s- dispus strămutarea judecării cauzei la Tribunalul Iași, urmarea admiterii cererii formulate în acest sens de inculpatul .
Din analiza actelor și lucrărilor dosarului instanța reține următoarele:
Inculpatul domiciliază în municipiul S M, județul S M și, începând din anul 1992 acesta a lucrat, în calitate de comisar, în cadrul Gărzii Financiare Secția S
De-a lungul timpului inculpatul a parcurs ierarhic toate gradele profesionale; în anul 1997 fiind numit comisar superior, categoria A, clasa A, grupul IA, funcția pe care a ocupat-o și în perioada 2003 - 2004.
Conform fișei postului nr. 302 Gărzii Financiare SMs emnată la data de 10.02.2003 de inculpatul, scopul principal al postului ocupat de acesta era acela de efectuare a controalelor operative și inopinante curente și ulterioare în legătură cu aplicarea și executarea legilor fiscale, a reglementărilor vamale și a celor privind disciplina contabilă și financiară, respectarea normelor de comerț și a celor privind jocurile de noroc.
Printre atribuțiile stabilite în fișa postului ocupat de inculpatul se aflau și acelea de efectuare de acțiuni de control în conformitate cu prevederile actelor normative și a celorlalte reglementări legale care privesc activitatea Gărzii Financiare și domeniul supus controlului, precum și încheierea de acte scrise cu privire la constatările rezultate din verificările efectuate și luarea măsurilor de valorificare a acestora în conformitate cu legislația în vigoare.
În fișa postului inculpatului se mai prevede și că funcția de comisar ocupată de acesta este o funcție publică de execuție.
Întregul complex probator administrat în cauză dovedește că, în cursul anilor 2003 - 2004, inculpatul, în îndeplinirea îndatoririlor sale de serviciu, a încălcat relațiile sociale referitoare la buna desfășurare a activității de serviciu, comițând mai multe fapte de luare de mită care vor fi descrise în continuare.
1. În ziua de 26.06.2003, inculpatul formând echipă cu martorul - care, la acea dată, îndeplinea funcția de comisar al Gărzii Financiare S M, s-a deplasat în zona Pieții Mici din municipiul SMp entru a efectua controale specifice la societățile comerciale situate în zona respectivă.
În acest context, inculpatul s-a prezentat la magazinul aparținând "" S M, amplasat pe-, magazin în care se comercializau lacuri, vopsele și alte materiale de construcții. În incinta magazinului, inculpatul l-a găsit pe martorul care, la acea dată, era vânzător. După ce s-a legitimat, inculpatul i-a cerut martorului să-i prezinte notele de recepție pentru mărfurile primite în gestiune în acea zi, lucru pe care martorul l-a făcut. În timp ce verifica documentele ce i-au fost prezentate, inculpatul l-a întrebat pe martorul dacă are în casa de marcat suma de 1.000.000 lei vechi, după care i-a pretins această sumă spunându-i că în schimbul ei nu va efectua un control amănunțit al tuturor actelor, nu va aplica o amendă într-un cuantum mai M și că va întocmi un proces verbal de contravenție prin care va aplica sancțiunea amenzii de numai 2.000.000 lei vechi.
Potrivit declarațiilor martorului, acesta, la solicitarea expresă a inculpatului, a scos din casa de marcat suma de 1.000.000 lei vechi pe care i-a dat-o comisarului.
Din analiza coroborată a declarației martorului cu declarația martorului -, rezultă că acesta din urmă, pe perioada derulării împrejurărilor de fapt anterior arătate, nu s-a aflat în incinta magazinului aparținând "" SMî ntrucât, la rândul său, a efectuat controale la alte societăți comerciale aflate în aceeași zonă.
În aceste condiții martorul nu a avut posibilitatea să perceapă, în mod direct, momentul pretinderii și al primirii banilor de către inculpatul.
După ce a primit suma de 1 milion lei de la martorul, inculpatul a întocmit procesul verbal de contravenție seria D nr. -, datat 28.06.2003, prin care i-a aplicat martorului sancțiunea amenzii contravenționale în cuantum de 2.000.000 lei. S-a reținut în acel proces verbal că martorul nu ar fi înmânat unor clienți - persoane fizice bonul fiscal, faptă ce constituie contravenție potrivit disp. art. 10 lit. d din nr.OG 28/1998.
În legătură cu fapta contravențională reținută în sarcina sa, martorul a relatat că "deși nu este adevărată împrejurarea că nu aș fi eliberat bon de casă pentru un client, eu am acceptat propunerea comisarului și am scos din casa de marcat suma de 1 milion lei pe care am pus-o personal în mapa pe care acesta o avea asupra sa".
Procesul verbal de contravenție a fost semnat și de martorul care nu a participat la efectuarea controlului la "", însă, dat fiind faptul că cei doi comisari ai Gărzii Financiare, lucrau în echipă, actele de constatare erau întocmite și semnate de toți membrii echipei de control. Cu privire la acest aspect, martorul a declarat că "procesul verbal de contravenție a fost completat de colegul care a constatat contravenția și a aplicat amenda, eu fiind de acord cu conținutul lui". Rezultă astfel că martorul nu a participat efectiv la efectuarea controlului la magazinul aparținând "", ci doar a semnat procesul verbal de contravenție întocmit de inculpatul.
Ulterior încheierii controlului, martorul l-a înștiințat pe administratorul "" S M, pe numitul, despre control și despre faptul că inculpatul, pentru a nu-și îndeplini atribuțiile de serviciu, i-a pretins și a primit suma de 1 milion lei, bani pe care el i-a luat din casă. Aflând despre acestea, administratorul, din banii personali, pentru a completa lipsa, a pus în casă suma de 1.000.000 lei, după care a achitat și amenda de 2.000.000 lei.
Audiat cu privire la fapta de luare de mită imputat că fost comisă cu ocazia controlului efectuat la data de 26.06.2003 la magazinul aparținând "", inculpatul a negat săvârșirea acesteia. A susținut inculpatul că, într-adevăr, la data respectivă - 26.06.2003 - a efectuat un control la un punct de lucru ce aparținea "" S M, ocazie în care a constatat că vânzătorul nu a eliberat bon fiscal unui client, faptă pentru care l-a sancționat contravențional; a negat inculpatul faptul pretinderii și al primirii vreunei sume de bani de la pentru a nu-și îndeplini corespunzător atribuțiile de serviciu.
În cauza de față, susținerile martorului cum că inculpatul, pentru a nu efectua un control amănunțit al documentelor societății comerciale și a nu aplica o amendă într-un cuantum M, i-a pretins și a primit suma de 1.000.000 lei, sunt confirmate pe deplin de declarațiile martorului. Totodată, declarațiile celor doi martori - și - infirmă categoric declarațiile inculpatului, situație în care acestea din urmă rămân singulare.
În ceea ce îl privește pe martorul, mai întâi, se impune a remarca faptul că, așa cum rezultă din declarațiile sale (declarații confirmate de martorul ), acesta nu s-a aflat în incinta magazinului în momentul în care inculpatul a pretins și a primit de la vânzătorul suma de 1.000.000 lei.
În aceste condiții, declarațiile martorului nu relevă aspecte de fapt pe baza cărora să se poată lămuri împrejurarea existenței sau inexistenței faptei de luare de mită.
În al doilea rând, se remarcă că, în cele două faze distincte ale procesului penal - urmărirea penală și judecata în primă instanță - martorul, în ceea ce privește împrejurările concrete în care a fost întocmit procesul verbal de contravenție, a relatat aspecte de fapt diferite. Astfel, dacă în cursul urmăririi penale martorul a relatat că doar a semnat procesul verbal de contravenție, fără a participa la efectuarea controlului și la constatarea existența faptei contavenționale, în declarația dată în fața instanței acesta a susținut că a perceput, nemijlocit, săvârșirea faptei pentru care a fost sancționat contravențional vânzătorul.
Având în vedere că declarația din cursul umăririi penale a fost făcută la un interval de timp mai scurt față de data de 26.06.2003 (dată când a fost efectuat controlul) în raport cu cea făcută în faza judecății, moment în care martorul avea mai "proaspăt" în memorie ceea ce s-a întâmplat la controlul efectuat la "", văzând că martorul nu și-a justificat în nici un fel revenirea asupra declarației inițiale și, ținând seama, mai ales, de faptul că declarația din prima fază a procesului penal se coroborează cu declarația martorului, instanța va acorda valoare probantă doar declarației pe care martorul a făcut-o în cursul urmăririi penale, înlăturând-o pe cea din faza cercetării judecătorești.
2. La data de 30.03.2004, inculpatul împreună cu colegul său, a efectuat un control la " 2000" S M, societate care își are sediul social în municipiul S M,-,. 2. Administrator al " 2000" era la data acelui control numita, persoană în a cărei prezență a fost efectuat controlul de către cei doi comisari ai Gărzii Financiare.
Întrucât de administrarea în fapt a societății se ocupa și soțul administratorei, numitul, și acesta din urmă a fost prezent M parte din perioada de timp cât s-a efectuat controlul.
Cu ocazia controlului, inculpatului a constatat că societatea nu avea casă de marcat fiscalizată, fapta ce constituia contravenție și care era sancționată cu amendă de minim 20.000.000 lei vechi, aspect pe care l-a adus la cunoștință soților. Pe parcursul controlului, inculpatul a constatat și alte încălcări ale legislației în vigoare, astfel că a adus la cunoștință martorilor și că urmează să aplice sancțiunea amenzii în cuantum total de 40.000.000 lei vechi. Inculpatul le-a sugerat celor doi martori că ar putea aplica o amendă într-un cuantum mai mic dacă, în schimb, îi vor da și lui o sumă de bani.
Martorul i-a propus inculpatului să-i dea suma de 6.000.000 lei pentru ca, în schimb, acesta să aplice o amendă în același cuantum de 6.000.000 lei. Această propunere a fost acceptată de inculpatul, motiv pentru care martorul s-a deplasat la un magazin pe care societatea îl avea în apropriere și, de la vânzătorul, a luat încasările făcute până la acel moment, respectiv suma de 6.000.000 lei.
Această sumă la care martorul a mai adăugat alte 6.000.000 lei din banii personali a fost dată inculpatului. J din suma astfel primită a fost încasată cu titlu de amendă aplicată martorei, ca reprezentant al " 2000" S M, prin procesul verbal de contravenție seria D nr. - (aflat la fila 112, vol. I dosar urmărire penală), iar cealaltă Jaf ost însușită de inculpatul.
Audiat cu privire la învinuirea adusă, inculpatul a negat faptul acceptării promisiunii făcută de și a primirii sumei de 6.000.000 lei pentru ca, în schimb, să-și încalce atribuțiile sale de serviciu. A relatat inculpatul că la controlul efectuat la " 2000" a constatat mai multe încălcări alte legislației în vigoare între care și lipsa unei case de marcat fiscalizate, întocmind un proces - verbal de contravenție prin care a aplicat amenda de 6.000.000 lei. Lipsa casei de marcat fiscalizată nu a fost reținută în procesul verbal de contravenție, Inculpatul a recunoscut că, deși a constatat existența unei fapte contravenționale nu a reținut-o prin procesul verbal de contravenție întocmit și nu a sancționat-o, fapt ce echivalează cu o îndeplinire necorespunzătoare a atribuțiilor sale de serviciu.
Relevante pentru stabilirea vinovăției inculpatului sunt susținerile martorului, persoană care o perioadă de mai M de timp a format echipa de control cu inculpatul, cum că ". mi s-a părut că inculpatul are o atitudine care din punctul meu de vedere este contrară deontologiei profesionale, respectiv prin modul de a purta discuțiile și comportament mi se părea că este mai apropriat de persoanele controlate, decât ar fi fost normal".
3. În ziua de 31.03.2004, împreună cu un coleg, comisarul, inculpatul s-a deplasat în localitatea Cămin din județul SMp entru a efectua controale operative și inopinate la societăți care își aveau sediul în acea localitate. La un moment dat, inculpatul a intrat în barul "" ce aparține "Indepedent " unde a găsit pe barmana Timea. După ce s-a legitimat, inculpatul a adus la cunoștință martorei Timea că are posibilitatea de a alege între efectuarea unui control propriu-zis și plata unei "amenzi" de 4 milioane lei fără efectuarea vreunui control. Martora a ales varianta care nu presupunea efectuarea controlului, motiv pentru care a mers la locuința sa de unde a luat suma de 4 milioane lei, bani pe care i-a înmânat inculpatului fără ca acesta să-i elibereze vreun document care să probeze încasarea respectivei sume bănești.
Inculpatul nu a consemnat prezența sa în registrul unic de control al societății.
Martora Timea l- descris și l- recunoscut pe inculpatul ca fiind comisarul din cadrul Gărzii Financiare care la data de 31.03.2004 i- pretins și căruia i- dat suma de 4.000.000 lei pentru ca acesta să nu-și îndeplinească atribuțiile de serviciu.
Audiat cu privire la fapta sus descrisă, inculpatul negat săvârșirea acesteia.
Aceste susțineri ale inculpatului sunt infirmate atât de declarațiile martorilor Timea și care au susținut prezența inculpatul în localitatea Cămin în data de 31.03.2004, cât și de adresa nr.-/14.07.2005 întocmită de Garda Financiară S în cuprinsul căruia se arată că în ziua de 31.03.2004 au fost planificați comisarii și să desfășoare activități de control la o serie de agenți economici cu sediu social în localitatea Cămin, județul
4. La data de 29.06.2004, inculpatul, împreună cu colegul său, comisarul, au efectuat un control la punctul de lucru (restaurant) situat în Stația S al " - Press" S M, societate administrată de martorul
Urmare a verificării actelor primare a societății și a casei de marcat existente la punctul de lucru, cei doi comisari au constatat mai multe nereguli motiv pentru care martorul Gaa fișat un comportament agitat. Sesizând această stare, inculpatul a încercat să-l liniștească pe martor, făcând afirmații de genul "nu se taie capul", "oameni suntem și noi și trebuie să trăim cumva", afirmații din cuprinsul cărora Gaî nțeles că inculpatul ar accepta o sumă de bani pentru a nu-și îndeplini, în mod corespunzător, atribuțiile de serviciu. Astfel, în condițiile în care de față nu se mai afla nicio altă persoană, martorul i-a înmânat inculpatului o bacnotă de 100 euro, bani pe care și i-a însușit.
Ulterior primirii de către inculpatul a celor 100 de euro, a fost întocmit procesul verbal de contravenție seria D nr. - prin care martorul G, în calitatea sa de administrator al " Press", a fost amendat cu 3.000.000 lei pentru neîntocmirea registrului de casă și a raportului de gestiune în perioada 24 - 29.06.2004.
Trebuie arătat că, potrivit declarațiilor martorului, atunci când acesta forma echipă cu inculpatul, inculpatul avea calitatea de șef al echipei întrucât îndeplinea o funcție superioară față de cea a martorului.
Împrejurarea că la controlul efectuat la data de 29.06.2004 la " Press", inculpatul nu și-a îndeplinit în mod corespunzător atribuțiile de serviciu rezultă și din faptul că, în urma unui alt control efectuat în cursul lunii octombrie 2004, de către comisarii și, s-a constatat că la respectiva societate comercială se conducea o contabilitate dublă, lucru care a dus la sustragerea de la plata obligațiilor fiscale către stat în cuantum de 1.028.010.051 lei.
Inculpatul a negat comiterea faptei. Mai exact, inculpatul a negat faptul că la data de 29.06.2004, cu ocazia controlului efectuat la " Press", ar fi privit suma de 100 euro de la martorul G pentru a nu reține existența unor fapte contravenționale de o gravitate mai M, precum și a unor fapte de natură penală. A recunoscut inculpatul că, după controlul efectuat în luna octombrie 2004 la " Press", a fost contactat pe telefonul său mobil, de martorul G, care i-a cerut ajutorul.
Această împrejurare vine să confirme susținerile martorului G în sensul că după controlul efectuat la data de 29.06.2004 a rămas într-o relație mai apropiată cu inculpatul, context în care acesta i-a lăsat o carte de vizită.
Martorul care referindu-se la controlul efectuat la " Press" a relatat că ". e posibil ca în timpul acelui control partenerul meu de echipă, comisarul, să fi făcut afirmația "oameni suntem, nu tăiem capul" deoarece acesta avea obiceiul să facă fel de fel de afirmații în timpul controalelor pe care eu le apreciau ca fiind deplasate" (declarațiile martorului aflată la filele 119 - 125 vol. I dosar urmărire penală).
În condițiile în care inculpatul nu a probat lipsa de temeinicie a probelor care îi dovedesc vinovăția, instanța acordă valoare probantă probelor de vinovăție și reține în sarcina lui săvârșirea faptei de luare de mită descrisă la pct. 4 din considerente.
5. La data de 28.09.2004, inculpatul împreună cu martorul, a efectuat un control la " Serv" S M, societate administrată tot de martorul
În baza relației apropiate pe care cei doi - inculpatul și administratorul societății controlate - o aveau, martorului G i-a înmânat lui suma de 50 de euro, bani pe care acesta din urmă i-a primit. De menționat că, și de această dată, în momentul primirii de către inculpat a sumei de bani de la martorul G, de față nu s-a mai aflat nicio altă persoană. După ce a primit banii, inculpatul a efectuat un control "superficial" în urma căruia, prin procesul verbal de contravenție seria E nr. -, a constatat existența unei fapte contravenționale de o gravitate redusă constând în aceea că "societatea nu conduce fișa documentelor cu regim special", faptă pentru a cărei săvârșire a aplicat amenda de 3.000.000 lei.
Sancțiunea astfel aplicată a fost achitată integral, la aceeași dată, de către martorul G.
Audiat cu privire la fapta anterior descrisă, inculpatul a negat săvârșirea ei.
Declarația inculpatului nu poate fi primită întrucât ea este contrazisă de faptele și împrejurările ce rezultă din declarațiile martorilor G, și.
Relevante sunt susținerile martorului referitoare la faptul că după ce s-a încheiat controlul făcut în luna octombrie 2004 de către o altă echipă de comisari ai Gărzii Financiare la " Press" ". comisarul m-a solicitat să verific în registrul de evidență a constatărilor acelei echipe rezultatul controlului.". O justificare "licită" nu există nici pentru interesul pe care inculpatul l-a manifestat în privința constatărilor făcute de colegii săi - comisarii și - în urma controlului efectuat la " Press" S în cursul lunii octombrie 2004.
6. La data de 28.07.2004, inculpatul, împreună cu colegul său, au efectuat un control la "" S M, societate administrată de martorul.
Acel control s-a efectuat la sediul societății situat în municipiul S M,-, în prezența administratorului și a contabilei societății, martora.
Pe parcursul efectuării controlului, inculpatul a adus la cunoștința celor două persoane care reprezentau societatea că au fost încălcate mai multe dispoziții legale în vigoare, încălcări pentru care societatea comercială putea fi sancționată cu o amendă contravențională în valoare totală de 93.000.000 lei.
În acest context, inculpatul i-a spus martorului că îi poate aplica o amendă într-un cuantum mai redus, cu condiția să-i dea și lui o sumă de bani. Mai mult, întrucât martorul nu a fost de acord, inculpatul a insistat și i-a spus că îi va aplica o amendă de 2.000.000 lei, pretinzând pentru el altă suma de 4.000.000 lei.
de atitudinea inculpatului, martorul a cerut să i-a legătura telefonic cu comisarul șef al Gărzii Financiare S M, martorul, lucru care s-a și întâmplat.
Din coroborarea declarațiilor martorilor, și rezultă că în cadrul discuției telefonice purtate între și, primul i-a relatat celui din urmă faptul că "., în timpul controlului pe care îl efectua ar fi avut un comportament necorespunzător. (în acest sens, declarația martorului la filele 147-151, vol. I dosar urmărire penală).
În condițiile în care martorul a refuzat remiterea vreunei sume de bani către inculpatul, "" SMa fost sancționat contravențional cu suma de 8.000.000 lei pentru faptul că au fost descoperite facturi fiscale care nu aveau completate toate rubricile. Sancțiunea contravențională a fost aplicată prin procesul verbal de contravenție seria nr. - întocmit la data de 28.07.2004 (proces verbal aflat la fila 100, vol. I, dosar urmărire penală).
În declarațiile date atât în cursul urmăririi penale cât și în faza cercetării judecătorești, inculpatul a negat faptul că, cu ocazia controlului efectuat la data de 28.07.2004 la "" S M, ar fi pretins administratorului vreo sumă de bani pentru ca, în schimb, să-i aplice o amendă contravențională într-un cuantum redus.
în contextul întregului material probator administrat cu privire la fapta comisă la data de 28.07.2004, instanța constată că declarația inculpatului nu se coroborează cu niciunul dintre mijloacele de probă existente la dosar și care se referă la fapta mai sus descrisă.
Existența faptei de luare de mită este dovedită de declarațiile martorilor și, aceasta din urmă percepând direct acțiunea de pretindere a unor sume de bani comisă de inculpatul Astfel, martora declarat că inculpatul a făcut un total al sancțiunilor pe care susținea că le poate aplica pentru încălcările constatate, total care era de 93.000.000 lei și că după aceea a auzit discuții între cei doi - inculpat și administrator - în sensul că "amenda de 2 milioane pe proces verbal și încă o sumă de 4 milioane fără să-i înțeleg sensul".
Împrejurarea că inculpatul adus la cunoștința lui faptul că i-ar putea aplica o amendă într-un cuantum foarte este confirmată și de martorul care a declarat că "s-a stabilit și o posibilă amendă de 100 milioane lei".
Aducerea la cunoștința administratorului societății comerciale controlate posibilității aplicării unei amenzi într-un cuantum atât de M, în condițiile în care astfel de posibilitate nu era reală deoarece nu s-au constatat încălcări grave ale legislației în vigoare (dovadă în acest sens fiind procesul verbal de contravenție încheiat), nu poate fi justificată decât prin aceea că inculpatul urmărit să- determine astfel pe martorul să remită ceea ce el i-a pretins.
În sprijinul declarațiilor martorului este și declarația martorului care a confirmat faptul că pe timpul efectuării controlului la "" M, luat legătura telefonic cu el și i-a comunicat că inculpatul "are un comportament necorespunzător".
Martorul declarat că, în calitatea sa de comisar șef al Gărzii Financiare S M, i se adusese la cunoștință că inculpatul "vorbește urât cu agenții economici controlați șiface prostii".
7. În ziua de 13.12.2004, inculpatul și martorul s-au prezentat la sediul " " Carei situat în municipiul Carei, str. - nr. 4 pentru efectua un control specific. Aici, cei doi comisari l-au găsit pe administratorul societății, pe martorul A, față de care s-au legitimat și i-au arătat scopul prezenței lor în acel loc.
Pentru efectuarea controlului, inculpatul și martorul i-au solicitat administratorului " " să le prezinte actele de evidență contabilă, martorul răspunzând că nu toate actele solicitate sunt la sediu, ci o altă parte sunt la contabilul societății.
Totodată, martorul le- spus celor doi comisari că, în scurt timp, poate să aducă și restul de acte contabile. În continuare inculpatul i- spus martorului A că lipsa actelor de la sediu societății constituie contravenție, pentru cărei săvârșire îi poate aplica o amendă de cel puțin 5.000.000 lei.
În acest context inculpatul i-a propus administratorului să accepte plata unei amenzi de 5.000.000 lei, fără efectuarea unui control minuțios, pretinzând totodată pentru sine suma de 5.000.000 lei.
Această propunere făcută de inculpat fost acceptată, în principiu, de martorul
Ulterior, la sediul social al societății au fost aduse documentele contabile, iar în urma verificării acestora echipa de control a identificat factura fiscală nr. -/27.10.2004 prin care " " Carei vândut către " Serv" S tâmplărie din în valoare totală de 73.800.002 lei, sumă ce fusese încasată prin trei chitanțe diferite În acel moment, în prezența martorilor și, inculpatul i- spus administratorului A, că modul de încasare acelei facturi, prin fracționarea sumei în trei chitanțe, ar constitui contravenție pentru care sancțiunea prevăzută de lege este amenda cuprinsă între 50.000.000 și 100.000.000 lei vechi.
În urma acestei constatări, inculpatul, la rugămințile martorului de a nu- sancționa cu astfel de amendă, acceptat să nu aplice sancțiunea, pretinzând ca suma care urma să-i fie dată de martor, în schimbul nesancționării acelei fapte, să fie de 10.000.000 lei și nu de 5.000.000 lei cât solicitase inițial.
În timp ce echipa de control purta discuția pe tema încadrării juridice abaterii de nerespectare a plafonului de încasări în numerar, martorul s- deplasat la cunoștință de sa, la martorul, căruia i-a solicitat cu titlu de împrumut suma de 10.000.000 lei, împrumut care i- fost dat. În acea împrejurare, pentru justifica necesitatea împrumutului, i-a spus lui că "are un control de la Garda Financiară".
Cu banii luați de la martorul, revenit la sediul societății sale și pus cele 10.000.000 lei pe masă, în fața inculpatului, care i- luat și i- pus în geanta sa. Inculpatul negat faptul că, în cadrul controlului efectuat la data de 13.12.2004 la " ", ar fi pretins și primit de la suma de 10.000.000 lei, pentru nu reține și sancționa două fapte contravenționale căror existență o constatase.
Declarația inculpatului este infirmată de depoziția martorului A, depoziție care se coroborează pe deplin cu declarațiile martorilor, și.
8. În ziua de 17.12.2004, inculpatul însoțit de colegul său, s-a prezentat la sediul "" M în vederea efectuării unui control specific funcției pe care o ocupă. La sediul societății, cei doi comisari l-au găsit pe administratorul căruia i-au solicitat să le prezinte actele societății. Martorul le- spus că toate actele societății sunt la contabil care, la acea dată, nu era în localitate. În aceste împrejurări, inculpatul i- spus martorului că îi va lăsa invitație pentru se prezenta ulterior la Garda Financiară S M, cu toate actele societății, în vederea efectuării unui control retroactiv. Aflând despre această intenție, administratorul l-a întrebat pe inculpat dacă nu există o altă posibilitate pentru nu se efectua un control retroactiv. Totodată martorul i- dat de înțeles inculpatului că în ipoteza în care societatea sa nu va mai fi controlată îi va da o sumă de bani. Ofertă făcută de martorul fost acceptată de inculpatul care, în acel context, primit de la martor suma de 50 de euro. În momentul primirii banilor, inculpatul i-a spus martorului că, deși nu va mai fi efectuat un control, va trebui să- aplice totuși o amendă minimă.
Astfel fost întocmit procesul-verbal de contravenție seria E nr. - din 17.12.2004 prin care "" S fost sancționată cu 3.000.000 lei amendă contravențională pentru faptul că în perioada 05 - 17.12.2004 nu ar fi fost întocmit registrul de casă, deși în perioada respectivă fuseseră efectuate plăți în numerar.
În condițiile în care echipa de control formată din inculpatul și martorul nu avut posibilitatea de verifica actele "" AR. existența contravenției reținută prin procesul verbal de contravenție sus menționat, nu avut un suport real.
Tocmai de aceea, având în vedere că semnat acel proces-verbal în calitate de organ care a aplicat sancțiunea, martorul avut o poziție oscilantă atunci când a făcut declarații cu privire la controlul efectuat la "" Astfel, în cursul urmăririi penale martorul susținut că nu își amintește de controlul efectuat la "", în condițiile în care de la data controlului și până la momentul audierii martorului nu trecuseră decât aproximativ 5 luni. În declarațiile date în faza cercetării judecătorești, declarații care au fost făcute mult mai târziu (după circa 1 an și 3 luni și respectiv 2 ani și 10 luni) martorul "și- amintit" cu amănunte chiar, împrejurările în care fost efectuat respectivul control și a relatat aspecte de fapt favorabile apărării.
Față de această "evoluție" declarațiilor pe care martorul le- făcut cu privire la controlul efectuat la "", reținând că martorul avut interesul de a nu spune adevărul întrucât își încălcase propriile atribuții de serviciu, instanța va înlătura susținerile pe care acest martor le- făcut în declarațiile din faza judecății cu privire la fapta supusă analizei de față.
În declarațiile date pe parcursul procesului penal, inculpatul negat comiterea, la data de 17.12.2004, faptei de luare de mită.
Declarațiile inculpatului sunt infirmate în totalitate de martorul care, în mod constant, susținut că pentru nu- face un control retroactiv la societatea pe care o administra i- oferit și apoi i- dat inculpatului suma de 50 de euro.
În ceea ce privește încadrarea juridică dată faptelor prin actul de sesizare al instanței, respectiv o singură infracțiune de "luare de mită" în formă continuată care cuprinde în conținutul său toate cele 8 acte materiale dovedit că au fost comise de inculpatul, instanța apreciază ca fiind greșită motivat de următoarele considerente: Pentru existența infracțiunii continuate trebuie îndeplinite cumulativ următoarele patru condiții:
- acțiunile sau inacțiunile să fie săvârșite de aceeași persoană;
- să existe o pluralitate de acte de executare (acțiuni sau inacțiuni) săvârșite la intervale de timp, nici prea scurte, nici prea lungi;
- să existe o singură rezoluție infracțională pentru toate actele de executare;
- actele de executare de același fel trebuie să prezinte fiecare în parte conținutul aceleiași infracțiuni.
În speța de față, instanța reține că în ceea ce privesc faptele de luare de mită dovedit că au fost comise de inculpatul în cursul anului 2004 sunt îndeplinite toate cele 4 condiții necesare pentru existența infracțiunii continuate. Însă, în ceea ce privește fapta de luare de mită dovedit că fost comisă de același inculpat la data de 28.06.2003 (cu ocazia controlului efectuat la "" S M), dat fiind intervalul de timp M scurs de la data comiterii acestei fapte - iunie 2003 - și până la momentul comiterii următoarei fapte - martie 2004 - un interval de aproximativ 9 luni, timp în care, probatoriul administrat în cauză nu dovedește comiterea și altor acte de executare, instanța apreciază că nu este îndeplinită condiția referitoare la unicitatea rezoluției infracționale.
În conformitate cu dispozițiile art. 334 Cod procedură penală se dispune schimbarea încadrării juridice dată faptei prin rechizitoriu, în sensul că se reține în sarcina inculpatului două infracțiuni de "luare de mită" prev. și ped. de art. 254 alin.1 și 2 Cod penal, cu referire la art. 1 lit. a, art. 6 și art. 7 alin.1 din Legea nr. 78/2000 dintre care una - comisă la 26.06.2003 - în formă simplă, iar cea de doua - comisă în intervalul 30.03. - 17.12.2004 - în formă continuată.
La individualizarea judiciară pedepsei se va ține seama conform dispozițiilor art. 72 Cod penal atât de gradul de pericol social concret al fiecărei fapte comise, de împrejurările și modalitatea concretă în care fost comisă fiecare faptă - de cele mai multe ori inițiativa aparținându- inculpatului care pretins sume de bani, în unele cazuri prin comiterea mai multora dintre acțiunile care realizează elementul material al laturii obiective (pretindere și apoi primirea unor sume de bani sau acceptarea promisiunii de bani și apoi primirea de bani), uneori prin "negocierea" avantajului patrimonial pretins și/sau primit - de întinderea activității infracționale desfășurate, de urmările produse, cât și de circumstanțele personale ale inculpatului care pe parcursul procesului penale adoptat o poziție procesuală nesinceră, dar care anterior săvârșirii faptelor avut o conduită bună în societate, aflându-se la prima încălcare legii penale.
Pentru aceste din urmă aspecte, ținând seama și de gradul de instruire ridicat al inculpatului, instanța reține în favoarea sa circumstanța atenuantă judiciară prevăzută la art. 74 lit. Cod penal, urmând face aplicarea dispozițiilor legale care reglementează efectele circumstanțelor atenuante.
În conformitate cu dispozițiile art. 65 alin.2 Cod penal, alături de pedeapsa principală închisorii, pentru fiecare infracțiune, va fi aplicată și pedeapsa complementară interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a și Cod penal pentru o perioadă de 1 ani și respectiv 2 ani.
În condițiile în care inculpatul, nu mai ocupă funcția de comisar în cadrul Gărzii Financiare, fiind pensionar, aplicarea pedepsei complementare interzicerii ocupării unei funcții de natura celei care s-a folosit inculpatul pentru săvârșirea infracțiunii, este lipsită de eficacitate practică.
În ceea ce privește modalitatea de executare pedepsei închisorii aplicate, având în vedere gravitatea și natura faptelor comise, precum și circumstanțele personale ale inculpatului care anterior comiterii faptei avut o conduită bună în societate, este absolvent al unei instituții de învățământ superior, are o familie, fost cooperant cu organele judiciare în sensul că s- prezentat în fața acestora ori de câte ori fost chemat, instanța apreciază că pronunțarea condamnării constituie un avertisment clar pentru inculpat de nu mai comite și alte fapte penale.
Față de acestea, constatând îndeplinite și celelalte condiții prevăzute la art. 86 ind. 1 Cod penal, instanța dispune suspendarea sub supraveghere executării pedepsei închisorii aplicate prin prezenta hotărâre și va stabili termen de încercare conform dispozițiilor art. 86 ind. 2 Cod penal.
În conformitate cu art. 71 alin.5 Cod penal se dispune și suspendarea pedepsei accesorii, pe durata suspendării sub supraveghere executării pedepsei principale închisorii.
În conformitate cu dispozițiile art. 86 ind. 3 Cod penal se va dispune ca pe durata termenului de încercare inculpatul să se supună măsurilor de supraveghere prevăzute în articolul anterior arătat, măsuri care vor fi arătate expres și în dispozitivul sentinței penale de față.
Se atrage atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 86 ind. 4 Cod penal care prevăd cazurile în care se poate revoca suspendarea sub supraveghere.
În conformitate cu dispozițiile art. 254 alin.3 Cod penal se va dispune confiscarea de la inculpatul a sumelor de bani pe care acesta le- primit cu titlu de "mită".
În termenul prevăzut de art. 363 alin. 1 Cod procedură penală, hotărârea a fost apelată de Parchetul de pe lângă Tribunalul Iași și de inculpatul.
Motivele de apel ale Parchetului vizează două aspecte:
1. Pedeapsa aplicată este prea mică și în reaprecierea criteriilor prevăzute de art. 72 Cod penal se impune o pedeapsă mai M, cu executare în regim de detenție.
2. Confiscarea specială a sumei de bani trebuia să se dispună în baza art. 19 din Legea nr. 78/2008 și nu în baza art. 254 alin. 3 Cod penal.
Inculpatul solicită reaprecierea probatoriului și achitarea sa, invocând aceleași apărări ca la instanța de fond. În acest context inculpatul susține că acuzarea s- bazat doar pe declarațiile administratorilor societății verificate, iar martorii audiați sunt persoane care nu au perceput în mod nemijlocit situațiile încriminate.
Curtea, examinând actele și lucrările dosarului și hotărârea apelată, prin prisma criticilor formulate, dar și din oficiu, în limitele prevăzute de art. 371 alin. 2 Cod procedură penală, constată că numai apelul Parchetului este fondat doar pentru un singur motiv din cele invocate de acest apelant.
În speță, instanța de fond a procedat la administrarea unui probatoriu complet, ce a fost just apreciat, potrivit art. 63 Cod procedură penală.
Coroborând declarațiile martorilor denunțători: A, G, notele de redare convorbirilor telefonice înregistrate în baza autorizațiilor Tribunalului Satu - M, procesul verbal de consemnare denunțătorilor, înscrisurile de la dosarul cauzei, declarațiile martorilor audiați în faza urmăririi penale, dar și a cercetării judecătorești, declarațiile inculpatului, rezultă fără dubiu că inculpatul, în calitatea sa de comisar superior în cadrul Gărzii Financiare - Secția S - M, la data de 26.02.2003 și apoi în perioada ianuarie - decembrie 2004, în baza unei unice rezoluții infracționale, a pretins și primit diferite sume de bani cu ocazia controalelor efectuate la un număr de 8 societăți comerciale pentru a nu-și îndeplini atribuțiile de serviciu ce rezultau din fișa postului.
În apel, la cererea inculpatului a fost audiat martorul, care nu a oferit date de natură a confirma apărările inculpatului.
Instanța de fond a analizat detaliat toate susținerile inculpatului, a administrat un probatoriu complet și a avut în vedere toate înscrisurile și declarațiile martorilor atât a celor de la urmărirea penală, cât și a celor propuși de inculpat. (, -, ).
Declarațiile inculpatului prin care săvârșirea tuturor celor 8 acte de luare de mită sunt contrazise de depozițiile martorilor, Timea, G, A, procesele verbale de contravenție întocmite de inculpat, adresele și înscrisurile emise de Garda Financiară S - M la data de 14.07.2005, cu privire la programul de lucru al inculpatului din 31.03.2004, notele de redare a convorbirilor telefonice interceptate legal.
Cu aceste probe a fost răsturnată prezumția de nevinovăție iar inculpatul nu a reușit să probeze lipsa de temeinicie acestor probe.
În ce priește încadrarea juridică a faptelor comise de inculpat, în mod legal instanța de fond a reținut rezoluții infracționale distincte între infracțiunea de luare de mită săvârșită de inculpat la data de 26.06.2003 și cea comisă în intervalul 30.03 - 17.12.2004 numai actele materiale vizate de această perioadă având o rezoluție infracțională unică.
Este evident că pluralitatea infracțională sub forma concursului real este operantă pentru cele două infracțiuni de luare de mită săvârșite de inculpat - prima la data de 26.03.2003, iar cea de a doua în intervalul 30.03-17.12.2004, pentru această infracțiune fiind incidente dispozițiile art. 42 alin. 2 Cod penal.
Individualizarea pedepsei s- făcut cu respectarea criteriilor prevăzute de art. 72 Cod penal, apreciindu-se în mod just atât asupra cuantumului pedepsei, cât și a modalității de executare a acesteia.
Inculpatul este la primul impact cu legea penală, este bine caracterizat, are grave probleme de sănătate și necesită terapie continuă, a regretat implicarea sa judiciară.
Circumstanțele reale și cu precădere cele personale justifică reținerea circumstanței atenuante prevăzute de art. 74 lit. a Cod penal și pedeapsa aplicată inculpatului, pedeapsă care este în măsură să conducă la realizarea scopului acesteia, astfel cum este prevăzut în art. 52 Cod penal.
Dispunând confiscarea sumelor pronunțate de inculpat cu titlu de "mită", instanța de fond avut ca temei dispozițiile art. 254 alin. 3 Cod penal și a omis să facă referire la dispozițiile art. 19 din Legea nr. 78/2008, aspect invocat de Parchet în motivele de apel.
Așa fiind, pentru acest motiv în temeiul art. 379 pct. 2 lit. a Cod procedură penală va fi admis apelul Parchetului și se va completa temeiul juridic al confiscării cu dispozițiile din Legea specială, respectiv Legea 78/2000.
Pentru considerentele mai sus-expuse, în baza dispozițiilor art. 379 pct. 1 lit. Cod procedură penală, va fi respins ca nefondat apelul inculpatului, care va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite apelul declarat de Ministerul Public - Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial Iași, împotriva sentinței penale nr. 50 din 28 ianuarie 2008 Tribunalului Iași, hotărâre pe care o desființează, în parte, în latură penală.
Rejudecând cauza:
Completează temeiul juridic al confiscării sumelor de 2.100 lei și 200 euro, de la inculpatul și cu referire la disp. art. 19 din Legea nr. 78/2000.
Menține toate celelalte dispoziții ale sentinței penale apelate.
II. Respinge ca nefondat apelul declarat de inculpatul împotriva aceleiași sentințe penale.
Obligă pe inculpatul să plătească statului suma de 200 lei, reprezentând cheltuieli judiciare.
Cu drept de recurs în termen de 10 zile de la pronunțare.
Pronunțată în ședință publică azi, 17 februarie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, GREFIER,
Red.
Tehnored.
02 ex.
11.03.2009
Tribunalul Iași
Jud.
Președinte:Maria CenușăJudecători:Maria Cenușă, Otilia Susanu
