Luare de mită (art. 254 cod penal). Decizia 129/2008. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
DOSAR NR- - art. 254. -
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA PENALĂ
INSTANȚA DE APEL
DECIZIA PENALĂ NR. 129
Ședința publică de la 07 Octombrie 2008
PREȘEDINTE: Liana Balaci JUDECĂTOR 2: Mircea Mugurel Șelea
- - - - judecător
Grefier - -
Ministerul Public reprezentat de procuror
.
Pe rol, pronunțarea asupra dezbaterilor consemnate prin încheierea de ședință din data de 07 octombrie 2008, încheiere ce face parte integrantă din prezenta decizie penală având ca obiect apelurile declarate de partea civilă AGENȚIA NAȚIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ - O și inculpatul G, împotriva sentinței penale nr. 96 din 14 mai 2007 pronunțată de Tribunalul O l t, în dosarul cu nr-.
Deliberând,
CURTEA:
Asupra apelurilor penale de față;
Constată că, prin sentința penală nr. 96 din 14 mai 2007 pronunțată de Tribunalul Olt în dosarul cu nr-, s-au dispus următoarele:
1.În baza art.254 alin.1, condamnarea inculpatului G - fiul lui și, născut la data de 17.08.1969 în comuna M, județul O, cu domiciliul în S,-,.19,.B,.14, județul O, studii liceul, de profesie conducător auto în cadrul SC U 95 S, fost administrator la SC SRL S, serviciul militar satisfăcut, căsătorit, un copil minor - la pedeapsa de 3 ani închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art.64 lit. a, b, c pe Cod Penal timp de 2 ani.
Dreptul de la litera c consta în dreptul de a mai fi administrator al societăților comerciale.
In baza art. 81 și 82, suspendarea condiționată a executării pedepsei pe timp de 5 ani.
S-au pus în vedere inculpatului dispozițiile art. 83
In baza art. 254 alin 3, confiscarea de la inculpat a sumei de 600 lei.
2.In baza art 334 C.P.P. schimbarea încadrării juridice a faptei reținute in sarcina inculpatului, fiul lui și, născut la data de 27.01.1979 în mun.S, cu același domiciliu,-,.25,.A,.2, județul O, studii 8 clase, administrator al AF C, serviciul militar nesatisfăcut, din infracțiunea prev de art 31 rap la art 37 din Legea 82/1991 rep. in infracțiunea prev de art 31 rap la art 37 din Legea 82/1991 rep. cu aplicarea art 41 alin 2 și art 13 și din infracțiunea prev de art 31 rap la art 11 lit b si e din Legea 87/1994 rep. In art 31 rap la art 11 lit b si e din Legea 87/1994 rep. cu aplicarea art 41 alin 2 și art 13
In baza art 31 rap la art 11 lit b si e din Legea 87/1994 rep. cu aplicarea art 41 alin 2 și art 13, condamnarea inculpatului la pedeapsa de 3 ani închisoare si 2 ani interzicerea drepturilor prev de art 64 lit a, b, c
Cod PenalIn baza art 31 rap la art 37 din Legea 82/1991 rep cu aplicarea art 41 alin 2 și art 13, condamnarea inculpatui la pedeapsa de 2 ani închisoare.
In baza art 33 lit a si 34 lit b Cod Penal, inculpatul rămas să execute pedeapsa cea mai grea, de 3 ani închisoare si 2 ani interzicerea drepturilor prevăzută de art. 64 lit. a, b, c
Cod PenalDreptul prevăzut de lit. c consta Cod Penal in dreptul de a fi asociat în asociații familiale și administrator al societăților comerciale.
In baza art.86/1 și 86/2, suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei pe timp de 5 ani, din care 3 ani reprezintă pedeapsa, iar 2 ani interval de timp.
In baza art.86/3 lit, a - d Cod Penal, pe durata termenului de încercare, s-a dispus ca inculpatul să se prezinte la datele fixate la Serviciul de Probațiune O, să comunice schimbarea domiciliului, locuinței, reședinței si orice deplasare ce depășește 8 zile, precum si întoarcerea, să comunice si sa justifice schimbarea locului de muncă, să comunice informații de natura a putea fi controlate mijloacele lui de existenta.
S-au pus in vedere inculpatului dispozițiile art. 86/4
A fost obligat inculpatul la 120.783 lei reprezentând debite si accesorii către DGFP O - Administrația Finanțelor Publice a Municipiului
S-a dispus anularea facturilor fiscale falsificate de cu nr -, -, - - -/2003, precum și comunicarea unei copii de pe sentința la. O, pentru a se face mențiunile necesare.
A fost obligat inculpatul G la 450 lei cheltuieli judiciare statului, iar inculpatul la 550 lei cheltuieli judiciare statului,din care 100 lei reprezintă onorariu avocat oficiu avansat din fondul Ministerului Justiției.
Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut că, prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Olt nr.740/P/2003 a fost trimis în judecată inculpatul G pentru săvârșirea infracțiunilor prev. și ped. de art.11 lit.b și e din Legea nr.87/1994-R, reținându-se că acesta a fost asociat în SC SRL cu numitul din mun.S, dar pentru că activitatea nu s-a desfășurat așa cum s-a prevăzut la înființarea societății cel de-al doilea asociat s-a retras, iar inculpatul a continuat activitatea, acesta ridicând de la Administrația Financiară S facturi și chitanțe.
În fapt, în luna iulie 2003, inculpatul l-a cunoscut pe numitul, administrator al AF cu sediul în comuna, județul O, care i-a solicitat facturi fiscale pe motiv că deține lingouri din aluminiu și nu are documente cu care să le poată livra.
Inculpatul a fost de acord să-i predea 11 facturi fiscale cu seriile cuprinse între --- care atestau faptul că societatea sa ar fi livrat lingouri de aluminiu asociației familiale.
Pentru acest serviciu inculpatul a primit de la suma de 6.000.000 lei și a recunoscut că a semnat în fals cinci dintre facturile de livrare.
În luna noiembrie 2003 AF a fost verificată de organele de control ale DGFP O, iar în timpul controlului i-a solicitat inculpatului să-și facă intrări pentru justificarea lingourilor din aluminiu livrate către el.
Întrucât G nu avusese lingouri aprovizionate și nici nu a livrat faptic către AF asemenea mărfuri i-a transmis lui că nu are facturi fiscale cu ajutorul cărora să-și facă intrări pentru mărfurile pretinse a fi livrate.
Martorul împreună nu numitul i-au adus inculpatului un număr de 9 facturi fiscale în alb care purtau ștampila SC SRL S ce au fost completate de inculpatul G iar la poziția delegat s-a menționat numele fictiv de și date false aferente unui act de identitate.
Documentele de aprovizionare de la SC SRL S cât și cele de livrare către AF nu au fost înregistrate în evidența contabilă pentru că nu reflectau realitatea.
Prin același rechizitoriu a fost trimis în judecată și inculpatul pentru săvârșirea infracțiunilor prev. și ped. de art.31 rap.Cod Penal la art.11 lit.b și e din legea nr.87/1994-R și art.31 rap.Cod Penal la art.37 din Legea nr.82/1991-R cu aplic.art.33 lit.a
Cod PenalPentru a se dispune în acest sens s-a reținut că reprezentanții Direcției Generale a Finanțelor Publice O au verificat activitatea desfășurată de AF C ocazie cu care s-a constatat că în perioada 5.09-12.10.2003 a cumpărat lingouri de aluminiu de la SC SRL S în baza a șase facturi fiscale în valoare de 2.164.378.290 lei.
au fost vândute către AF, SC SRL și SC SRL.
Verificându-se evidențele fiscale s-a constatat că SC SRL a cumpărat facturile fiscale emise către AF C cu seriile cuprinse între --- de la S în data de 22.10.2003, deci la o dată posterioară emiterii lor, ceea ce dovedește că la data la care s-a menționat că s-au efectuat lucrări facturile nu existau în gestiunea SC SRL ele atestând date false. În aceste condiții asociația familială nu avea dreptul să reducă TVA-ul.
S-a menționat că facturile au fost completate de martora, care a ținut evidența contabilă la AF C și AF, completarea în fals a facturilor făcându-se la rugămințile inculpatului.
Prin aceste operațiuni au fost denaturate rezultatele financiare ale asociației care s-au reflectat în bilanțul contabil.
S-a menționat că TVA-ul de plată este în sumă de 411.231.876 lei.
În urma administrării probatoriului, Judecătoria Slatina, prin sentința penală nr. 1692/2006 a dispus, în baza art. 334.C.P.P. schimbarea încadrării juridice a faptei privind pe inculpatul G din infracțiunea prev. de art.11 lit. B și e din Legea nr.87/1994 -R în infracțiunea prev. de art.254 Cod Penal, motiv pentru care potrivit art.42 alin.2 combinat C.P.P. cu art.27 pct.1 lit.a C.P.P. a declinat competența de soluționare a cauzei privind pe ambii inculpați în favoarea Tribunalului O l t, arătându-se că disjungerea nu este posibilă.
Pentru a se dispune în acest sens, s-a reținut că fapta inculpatului G - care, în calitate de asociat unic și administrator al unei societăți comerciale a primit suma de 6.000.000 lei în scopul de a completa în fals mai multe facturi fiscale pe care le-a predat numitului pentru a fi folosite în vederea producerii de consecințe juridice în favoarea acesteia - întrunește în drept elementele constitutive ale infracțiunii de luare de mită.
În vederea competenței soluționări a cauzei pe fond, dosarul a fost înregistrat la Tribunalului O l t, sub nr-.
Instanța de fond a procedat la interogarea inculpatului G, martorilor, și.
Inculpatul nu a putut fi audiat, avându-se în vedere că acesta s-a sustras de la cercetarea judecătorească.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța de fond a reținut că situația de fapt constatată prin actul de trimitere în judecată se confirmă, însă procurorul a dat o greșită încadrare juridică a faptei comisă de către inculpatul G, având în vedere că fapta sa de a completa în fals mai multe facturi fiscale, pe care le-a predat martorului cu scopul de a justifica proveniența lingourilor de aluminiu deținute și de la care a primit suma de 6 milioane lei, întrunește în drept elementele constitutive ale infracțiunii de luare de mită.
Susținerile martorului, potrivit cărora acesta nu a solicitat inculpatului să întocmească facturi false, cele întocmite reflectând realitatea și că nu i-a predat suma de 6 milioane lei, sunt combătute de celelalte mijloace de probă administrate în cauză.
S-a reținut că fapta de luare de mită comisă de către inculpat a fost pe deplin dovedită atât cu declarațiile martorilor audiați coroborate cu cele ale inculpatului, dar și cu expertiza grafică efectuată în cauză.
La individualizarea pedepsei ce a fost aplicată inculpatului, instanța de fonf a avut în vedere criteriile generale prevăzute de art. 52 și 72.Cod Penal, respectiv gradul de pericol social al faptei comise, împrejurările în care s-a realizat precum și circumstanțele personale ale inculpatului care este căsătorit, are un copil minor, se află la primul conflict cu legea penală, a recunoscut comiterea infracțiunii.
Funcție de aceste elemente, s-a apreciat că aplicarea unei pedepse cu închisoarea, orientată la minimul special prevăzut de legiuitor, este în măsură să contribuie la realizarea scopului preventiv, educativ și sancționator prevăzut de legiuitor.
S-a apreciat că funcțiile pedepsei pot fi realizate fără executarea efectivă a acesteia, în cauză fiind îndeplinite condițiile prev. de art. 81.
Cod PenalS-au pus în vedere inculpatului dispozițiile art. 83.Cod Penal, în sensul de aducere la cunoștința inculpatului a faptului că, dacă va comite o nouă faptă în perioada termenului de încercare, pedeapsa aplicată se va adăuga la pedeapsa ce se va aplica pentru noua infracțiune, ca efect al revocării suspendării executării pedepsei.
Ca pedeapsă complementară, potrivit art. 254 alin.1 Cod Penal, inculpatului i s-au interzis drepturile prevăzute de art. 64 lit. a, b șic pe Cod Penal timp de doi ani.
Interzicerea dreptului de la litera c, constă în interzicerea dreptului de "a mai fi administrator în societăți comerciale".
S-a precizat că nu s-au anulat facturile false, pentru că nu a existat o cerere de extindere a procesului penal pentru alte fapte, astfel cum prevăd dispozițiile art. 336.C.P.P.
Având în vedere obiectul juridic material al faptei comise de către inculpat, instanța de fond a constatat că acesta nu datorează despăgubiri O - Administrația Finanțelor Publice S, această unitate având posibilitatea să formuleze alte acțiuni în situația în care ar exista unele datorii ale societății administrate de inculpat.
Referitor la faptele comise de către inculpatul, instanța de fond a reținut că situația de fapt din rechizitoriu este conformă cu realitatea, pentru că inculpatul a determinat-o pe - persoană care a acționat fără vinovăție - să completeze facturile fiscale de aprovizionare de la SC SRL S unde, la rubrica privind "expediția", l-a trecut pe.
Aceste aspecte au fost recunoscute de martoră și confirmate și de expertiza grafică dispusă în cauză, precum și de declarațiile martorilor, și, dar și de procesul-verbal de control.
Activitatea inculpatului constituie instigarea la săvârșirea infracțiunilor prev. de art.11 lit.b și e din legea nr.87/1994-R cu aplic.art.41 alin.2 și Cod Penal art.31 rap.Cod Penal la art.37 din Legea nr.82/1991-R cu aplicarea art.41 alin.2
Cod PenalInstanța de fond a reținut aplicarea art. 41 alin.2 Cod Penal, ca efect al aplicării dispozițiilor art. 334.C.P.P. având în vedere că au fost falsificate mai multe facturi la date diferite în scopul realizării aceleiași rezoluții infracționale.
La individualizarea pedepsei ce a fost aplicată inculpatului, s-a ținut seama de condițiile în care faptele au fost săvârșite, de prejudiciul creat, precum și de atitudinea inculpatului care nu are antecedente penale, este căsătorit, însă s-a sustras atât urmăririi penale cât și judecății.
În raport de cele reținute, instanța de fond a apreciat că aplicarea unor pedepse cu închisoarea, orientate spre minimul special prevăzut de legiuitor, sunt în măsură să contribuie la realizarea scopului preventiv, educativ și sancționator prevăzut de legiuitor, dar și criteriilor de individualizare prev. de art.52, 72.
Cod PenalPedeapsa rezultantă fost suspendată sub supraveghere, întrucât s-au constatat incidente prevederile art. 86/1 Cod penal.
Pe durata termenului de încercare, s-a dispus ca inculpatul să se supună măsurilor de supraveghere prev. de art. 86/3 lit. a - d
Cod PenalInculpatului i-a fost aplicată și pedeapsa complimentară a interzicerii drepturilor prev. de art.64 lit. a, b și c Cod Penal, dreptul de la litera "c" constând în acela de a nu mai fi asociat în asociații familiale și administrator al societăților comerciale.
Inculpatul a fost obligat către O - Administrația Finanțelor Publice S, la plata sumei de 120.783 lei reprezentând debite și accesorii, acesta fiind prejudiciul creat prin fapta ilicită săvârșită, astfel cum reiese din adresa nr.18225/2007 emisă de partea civilă.
Împotriva acestei sentințe, a declarat apel, în termen, atât partea civilă Agenția Națională de Administrare Fiscală B - O, cât și inculpatul G.
În motivele de apel formulate în scris de partea civilă Agenția Națională de Administrare Fiscală B - O, criticând hotărârea ca nelegală și netemeinică, întrucât, în mod greșit s-a dispus schimbarea încadrării juridice numai în infracțiunea de luare de mită, în cauză fiind întrunite elementele constitutive și pentru infracțiunea prevăzută de art. 11 lit. b și e din Lg. 87/1994, astfel încât, a solicitat desființarea sentinței atât pe latură penală cât și pe latură civilă, în sensul schimbării încadrării juridice conform celor menționate mai sus și obligarea inculpatului - apelant la plata sumei de 1.174.278.815 lei, cu titlu de despăgubiri civile.
Inculpatul Gac riticat, de asemenea sentința pentru nelegalitate și netemeinicie, solicitând desființarea în totalitate și, pe fond achitarea sa pentru infracțiunea de luare de mită, întrucât fapta nu există, invocând în acest sens declarația martorului, care a arătat în faza de cercetare judecătorească că nu i-a dat mită inculpatului, astfel încât se apreciază că s-ar fi impus, eventual, și cercetarea denunțătorului pentru infracțiunea de dare de mită, solicitând însă în final achitarea, deoarece, din probele existente la dosar rezultă nevinovăția sa.
Apelurile sunt fondate.
Analizând hotărârea apelată prin prisma criticilor invocate și a tuturor actelor existente la dosar, se constată că este nelegală și netemeinică, fiind dată cu încălcarea dispozițiilor legale aplicabile în cauză.
Astfel, prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul O l t, a fost trimiși în judecată inculpatul G pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 11 lit. b și e din Lg. 87/1994 republicată, constând în aceea că, în perioada 05 septembrie 2003 - 12 octombrie 2003, societatea comercială " " S administrată de către inculpat s-a aprovizionat cu lingouri de aluminiu de la, "" S în baza a 9 facturi fiscale în valoare totală de 5.912.982.000 ROL plus TVA în sumă de 944.083.290 ROL, iar pentru marfa cuprinsă în cele 9 facturi s-au întocmit note de recepție neînregistrate în evidența contabilă a societății.
Această marfă a fost vândută către " ", aceasta fiind plătitoare de TVA începând cu luna septembrie 2003, iar din verificările documentelor fiscale a rezultat că facturile fiscale emise către " " pentru marfa cumpărată, au fost obținute de la. S în data de 22 octombrie 2003, deci la o dată posterioară emiterii lor.
Ca urmare, s-a stabilit că, în perioada martie - iulie 2003 când s-au emis facturile fiscale de la "" către " ", prima societate nu era plătitoare de TVA, însă a emis facturi cu TVA colectat, iar organele de control au stabilit că "" datorează bugetului de stat TVA în valoarea menționată mai sus și impozit pe venit în valoare de 74.553.365 lei.
S-a reținut de asemenea în sarcina apelantului - inculpat că, în luna iulie 2003, numitul i-a solicitat facturi fiscale pe motiv că deține lingouri din aluminiu și nu prezintă documente cu care să le poată livra, astfel că inculpatul a fost de acord să-i dea 11 facturi fiscale ce atestau faptul că societatea sa - " " - ar fi livrat către lingouri din aluminiu, pentru acest serviciu, inculpatul primind de la numitul suma de 600 RON.
În raport de această stare de fapt, Judecătoria Slatina - sesizată inițial cu soluționarea cauzei - a apreciat că se impune schimbarea încadrării juridice a faptelor reținute în sarcina inculpatului în infracțiunea de luare de mită prevăzută de art. 254 Cod penal, motiv pentru care a dispus declinarea competenței de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului O l t, ca instanță competentă.
Instanța de apel investită cu soluționarea apelurilor declarate de partea civilă O și inculpatul, a apreciat însă în raport de starea de fapt reținută prin actul de sesizare a instanței, respectiv rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul O l t, că se impune schimbarea încadrării juridice a faptelor reținute în sarcina inculpatului din infracțiunea prevăzută de art. 11 lit. b și e din Lg. 87/1994 republicată, în două infracțiuni, respectiv infracțiunea de luare de mită prevăzută de art. 254 alin. 1 Cod penal descrisă prin actul de sesizare menționat mai sus și în infracțiunea prevăzută de art. 11 lit. b și e din Lg. 87/1994 republicată, motiv pentru care, din oficiu, a pus în discuția părților această cerere, în ședința publică de la 11 iunie 2008 și, în vederea asigurării dreptului la apărare, a apreciat că se impune acordarea unui termen pentru ca părțile să-și pregătească apărarea în acest sens.
Susținerea reprezentantului Parchetului în sensul că o astfel de schimbare de încadrare juridică n-ar mai putea opera în această fază a procesului penal întrucât, existând numai apelul părții civile și inculpatului, s-ar crea acestuia din urmă o situație mai grea, este nefondată, deoarece chiar partea civilă prin O, prin apelul declarat în cauza de față a criticat sentința atât sub aspectul laturii civile, cât și sub aspectul laturii penale, respectiv în ceea ce privește chiar schimbarea încadrării juridice dispusă anterior în cauză cu privire la inculpatul G.
Menționăm că, în baza art. 362 alin. 1 lit. b Cod procedură penală, partea civilă poate face apel în cauză atât în ceea ce privește latura civilă, cât și în ceea ce privește latura penală, motiv pentru care, contrar celor susținute de reprezentantul Parchetului, în această fază a procesului penal se poate pune în discuție cererea privind schimbarea încadrării juridice.
În raport de actele și lucrările aflate la dosar, instanța de apel apreciază că sunt îndeplinite cerințele prevăzute de art. 334 Cod procedură penală, deoarece încadrarea juridică dată faptelor reținute în sarcina inculpatului prin actul de sesizare a instanței este nelegală, astfel încât, apreciind ca fondat apelul declarat de partea civilă cu privire la acest motiv de apel, va dispune schimbarea încadrării juridice dată faptelor reținute în sarcina inculpatului prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Olt nr. 740/P/10 mai 2005, din art. 11 lit. b și e din Legea nr. 87/1994 republicată, în infracțiunile prevăzute de art. 254 alin. 1.Cod Penal și art. 11 lit. b și e din Legea nr. 87/1994, republicat.
Hotărârea pronunțată de Judecătoria Slatina, prin care s-a dispus schimbarea încadrării juridice într-o singură infracțiune de mită, declinându-se competența de soluționare a cauzei, nu are autoritate de lucru judecat în ceea ce privește încadrarea juridică a faptelor și nu leagă instanța în ceea ce privește această încadrare juridică, avându-se în vedere, așa cum am arătat mai sus, încadrarea juridică dată faptelor prin actul de sesizare a instanței, așa cum prevăd și dispozițiilor art. 334 Cod procedură penală.
Cu privire la infracțiunea de luare de mită, astfel cum a fost descrisă prin actul de sesizare a instanței, instanța apreciază însă că hotărârea pronunțată de Tribunalul Olt este nelegală și netemeinică, cu încălcarea dispozițiilor legale care reglementează regulile de bază ale procesului penal.
Mai întâi, se impune efectuarea unor considerații de ordin teoretic referitoare la prezumția de nevinovăție, pornind de la faptul că, în Codul procedură penală, astfel cum a fost modificat, prezumția de nevinovăție este înscrisă între regulile de bază ale procesului penal, în art. 52Cod procedură penală statuându-se că "orice persoană este considerată nevinovată până la stabilirea vinovăției sale printr-o hotărâre penală definitivă".
Prin adoptarea prezumției nevinovăției ca principiu de bază, distinct de celelalte drepturi care garantează și ele libertatea persoanei, s-au produs o serie de restructurări ale procesului penal, acestea răspunzând unor serii de cerințe referitoare la faptul că, în prezent, vinovăția se stabilește în cadrul unui proces, cu respectarea garanțiilor procesuale, întrucât simpla învinuire nu înseamnă și stabilirea vinovăției, iar sarcina probei revine organelor judiciare, motiv pentru care interpretarea probelor se face în fiecare etapă a procesului penal, concluziile unui organ judiciar nefiind obligatorii și definitive pentru următoarea fază a procesului penal. Mai mult, hotărârea de condamnare trebuie să se bazeze pe probe certe de vinovăție, iar în caz de îndoială ce nu poate fi înlăturată prin probe, trebuie să se pronunțe o soluție de achitare.
Revenind la cauza de față, faptul că inculpatul Gaf ost inconsecvent în declarațiile date în fața organelor judiciare (în faza de urmărire penală a recunoscut săvârșirea infracțiunilor, însă în faza de cercetare judecătorească a revenit în parte asupra declarației, precizând că nu a primit nici o sumă de bani de la numitul ), este irelevant, întrucât conform art. 66 alin. 1 Cod procedură penală, inculpatul beneficiază de prezumția de nevinovăție și nu este obligat să-și dovedească nevinovăția, iar potrivit art. 69 Cod procedură penală, declarațiile inculpatului făcute în cursul procesului penal pot servi la aflarea adevărului, numai în măsura în care sunt coroborate cu fapte și împrejurări ce rezultă din ansamblul probelor existente în cauză.
Ori, susținerile inculpatului din faza de cercetare judecătorească au fost susținute chiar de numitul, care a relatat că nu i-a dat niciodată inculpatului suma de 600 RON, pentru mărfurile pentru care s-au desfășurat operațiuni comerciale fiind emise facturi și achitându-se prețul mărfii în numerar.
Având în vedere că la pronunțarea unei hotărâri de condamnare, instanța trebuie să-și întemeieze convingerea vinovăției inculpatului pe bază de probe certe, singure și întrucât, în cauza de față, probele în acuzare cu privire la infracțiunea de luare de mită nu au un caracter cert, lăsând loc unei nesinguranțe în privința vinovăției inculpatului, se impune a se da eficiență regulii potrivit căreia in dubio pro reo, cu consecința admiterii apelului declarat de inculpatul G, desființarea în parte a sentinței și, ca urmare a rejudecării cauzei, achitarea acestuia pentru infracțiunea de luare de mită în baza art. 11 pct. 1 lit. a Cod procedură penală raportat la art. 10 lit. a Cod procedură penală.
În ceea ce privește însă infracțiunea prevăzută de art. 11 lit. b și e din Lg. 87/1994 republicată, reținută în sarcina apelantului - inculpat, se apreciază însă că sunt întrunite elementele constitutive în raport de toate actele și lucrările aflate la dosarul cauzei, care au stabilit cu certitudine și au confirmat starea de fapt reținută prin actul de sesizare a instanței, în raport de care, inculpatul a înmânat numitului un număr de 11 facturi scrise de către acesta, așa cum rezultă și din concluziile raportului de expretiză grafică efectuat în cauză cu seria - și numere cuprinse între - - - ce atestau livrări de lingouri din aluminiu de la "" S, creându-se un prejudiciu părții civile ca urmare a nerespectării obligațiilor fiscale.
În raport de aceste considerente se apreciază, sub acest aspect, că este fondat apelul declarat de partea civilă ANAF - O și, prin urmare se va dispune condamnarea inculpatului G pentru infracțiunea prevăzută de art. 11 lit. b și e din Lg.- 87/1994, iar la individualizarea judiciară a pedepsei ce se va aplica pentru această infracțiune, se vor avea în vedere criteriile generale prevăzute de art. 72 Cod penal, care se referă atât la pericolul social al faptei săvârșite, cât și la circumstanțele personale ale inculpatului - care este infractor primar - motiv pentru care, o pedeapsă de 3 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-, lit. b Cod penal cu titlu de pedeapsă complementară, este considerată ca suficientă pentru atingerea scopului prevăzut de art. 52 Cod penal.
În raport de circumstanțele personale reținute în sarcina inculpatului și împrejurările în care a fost săvârșită fapta, se apreciază că scopul educativ al pedepsei și prevenția generală pot fi atinse și fără privarea de libertate a acestuia, în condițiile suspendării condiționate a executării pedepsei, conform art. 81 Cod penal, pe durata termenului de încercare prevăzut de art. 82 Cod penal, care se compune din durata pedepsei aplicate, la care se adaugă un interval prevăzut de lege, de 2 ani.
Se va atrage atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 Cod penal, privind revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei în cazul săvârșirii unei alte infracțiuni cu intenție, în cursul termenului de încercare.
Se apreciază, de asemenea, că se impune aplicarea cu titlu de pedeapsă accesorie, pe durata prevăzută de art. 71 Cod penal, a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a, lit. bc C od penal în sarcina apelantului inculpat (în conformitate cu practica, cu privire la art. 3 din Protocolul nr. 1 al Convenției se apreciază că nu se impune interzicerea dreptului de "a alege" în sarcina inculpatului, în raport de natura infracțiunii pentru care a fost condamnat, acesta fiind în măsură să-și exprime opinia cu privire la alegerea corpului legislativ).
În baza art. 71 alin. ultim Cod penal, se va dispune suspendarea executării pedepsei accesorii pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei închisorii.
Cu privire la latura civilă a cauzei, instanța apreciază că cererea formulată de apelanta - parte civilă ANAF prin O, este fondată în parte, respectiv cu privire la obligațiile datorate de societatea " " administrată de către inculpatul G la bugetul de stat, cu titlu de TVA în cuantum de 944.342.627 lei ROL, dobânzi TVA în cuantum de 101.859.437 lei ROL, penalități TVA conform nr.OG 26/2001 în cuantum de 34.093.050 lei ROL, impozit venit în cuantum de 74.553.365 lei ROL, dobânzi impozit venit 7.018.342 lei ROL și penalități impozit pe venit conform G 26/2001 în cuantum de 2.411.997 lei ROL, în total 1.164.276.816 ROL (respectiv suma de 116.427,6816 RON).
Instanța de apel apreciază că, în cauză sunt aplicabile dispozițiilor art. 998 cod civil, completate de art. 999 cod civil din care rezultă că, în astfel de cazuri, ca și în cel dedus judecății, principiul general este acela al reparării integrale a pagubei produsă prin fapta ilicită, respectiv autorul prejudiciului - în speță inculpatul - este obligat să acopere nu numai prejudiciul efectiv (damnum emergens) dar și beneficiul nereal (lucrum cesans) ca urmare a faptei ilicite cauzatoare de prejudicii - în speță infracțiunea de evaziune fiscală.
Ori, în cauză, se constată că inculpatul, conform textelor legale citate mai sus, trebuie să acopere atât prejudiciul efectiv, respectiv contravaloarea TVA- ului și a impozitului pe venit, cât și penalitățile și dobânzile datorate conform legii, reprezentând beneficiul nerealizat, mai puțin amenda de 1.000 RON (10.000.000 ROL) stabilită de organul de control financiar în sarcina " " ca urmare a neînregistrării în contabilitate a intrărilor de mprfuri și venituri realizate din vânzarea acestor mărfuri și care constituie o încălcare a Lg. 82/1991 republicată, această sancțiune contravențională având un alt regim juridic, iar modalitatea de recuperare a unor astfel de sume nu se poate realiza în cadrul unui proces penal.
În raport de aceste considerente, se apreciază - așa cum am arătat mai sus - că apelurile părții civile ANAF prin O și inculpatului G, sunt fondate, astfel încât, în baza art. 379 pct. 2 lit. a Cod procedură penală, se vor admite, desființând în parte hotărârea instanței de fond; În baza art. 334 Cod procedură penală; schimbând încadrarea juridică dată faptelor reținute în sarcina inculpatului G din art. 11 lit. b și e din Legea nr. 87/1994 republicată, în infracțiunile prevăzute de art. 254 alin. 1.Cod Penal și art. 11 lit. b și e din Legea nr. 87/1994, republicată, iar în baza art. 11 pct. 2 lit. a Cod procedură penală raportat la art. 10 lit. a Cod procedură penală, dispunând achitarea inculpatul pentru infracțiunea prevăzută de art. 254 alin. 1 Cod penal.
De asemenea, în baza art. 11 lit. b și e din Legea nr. 87/1994, republicată, va fi condamnat inculpatul G la pedeapsa de 3 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a, lit.b și c Cod penal, cu titlul de pedeapsă complementară, cu aplicarea art. 71 Cod penal, art. 64 lit. a teza a II-a, b, c Cod penal, iar potrivit art. 81 Cod penal, dispunând suspendarea condiționată a executării pedepsei pe durata termenului de încercare prevăzut de art. 82 Cod penal și atrage atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 Cod penal.
În baza art.71 alin ultim Cod penal, va fi suspendată executării pedepsei accesorii pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei închisorii.
Va fi obligat apelantul inculpat G la plata în parte a despăgubirilor civile solicitate de partea civilă - apelantă Agenția Națională de Administrare Fiscală B - O, respectiv suma de -,6816 RON.
Se vor menține celelalte dispoziții din sentința apelată.
În baza art. 192 alin. 3 Cod procedură penală, cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului, iar onorariile avocat oficiu pentru cei doi inculpați, vor fi suportate din fondurile Ministerului Justiției.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite apelurile declarate de partea civilă AGENȚIA NAȚIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ - O și inculpatul G, împotriva sentinței penale nr. 96 din 14 mai 2007 pronunțată de Tribunalul O l t, în dosarul cu nr-.
Desființează în parte sentința apelată.
În baza art. 334 Cod procedură penală;
Schimbă încadrarea juridică dată faptelor reținute în sarcina inculpatului G, din art. 11 lit. b și e din Legea nr. 87/1994 republicată, în infracțiunile prev. de art. 254 alin. 1.Cod Penal și art. 11 lit. b și e din Legea nr. 87/1994, republicată.
În baza art. 11 pct. 2 lit. a Cod procedură penală raportat la art. 10 lit. a Cod procedură penală;
Achită pe inculpatul G pentru infracțiunea prevăzută de art. 254 alin. 1 Cod penal.
În baza art. 11 lit. b și e din Legea nr. 87/1994, republicată;
Condamnă pe inculpatul G la pedeapsa de 3 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a, lit.b și c Cod penal, cu titlul de pedeapsă complementară.
Aplică art. 71 Cod penal, art. 64 lit. a teza a II-a, b, c Cod penal.
În baza art. 81 Cod penal;
Dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei pe durata termenului de încercare prevăzut de art. 82 Cod penal și atrage atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 Cod penal.
În baza art.71 alin ultim Cod penal;
Dispune suspendarea executării pedepsei accesorii pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei închisorii.
Obligă apelantul inculpat G la plata în parte a despăgubirilor civile solicitate de partea civilă - apelantă AGENȚIA NAȚIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ - O, respectiv suma de -,6816 RON.
Menține celelalte dispoziții din sentința apelată.
Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului, iar onorariile avocat oficiu pentru cei doi inculpați, vor fi suportate din fondurile Ministerului Justiției.
Cu drept de recurs.
Pronunțată în ședința publică de la 07 octombrie 2008.
Președinte, Judecător,
- - - - -
Grefier,
- -
red. jud.: -
jud. fond: C-tin
Dact. 3 ex./- 23 Octombrie 2008
Președinte:Liana BalaciJudecători:Liana Balaci, Mircea Mugurel Șelea
