Luare de mită (art. 254 cod penal). Decizia 136/2008. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ Nr. 136
Ședința publică de la 20 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Dan Anton
JUDECĂTOR 2: Tatiana Juverdeanu
Grefier - - -
Ministerul Public reprezentat prin procuror -
S-a luat spre examinare apelul declarat de inculpatul împotriva sentinței penale nr. 100 din data de 18 februarie 2008 Tribunalului Iași.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă inculpatul apelant, personal, asistat de av., apărător ales și martorul propus de inculpat -.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează cele indicate mai sus cu privire la prezența părților și modul de îndeplinire a procedurii de citare cât și cu privire la faptul că s-a depus la dosar, prin serviciul de registratură procesul verbal întocmit de organele de poliție privind punerea în executare a mandatului de aducere emis pe numele martorului. De asemenea se constată că s-a depus la dosar prin serviciul de registratură cererea de scutire de la plata amenzii aplicată prin încheierea de la termenul anterior, cerere formulată de av..
Instanța, față de cererea formulată de av., privind scutirea de la plata amenzii aplicate cât și motivele invocate în cererea formulată, în temeiul dispozițiilor art. 199 din Codul d e procedură penală dispune scutirea domnului av., de la plata amenzii în cuantum de 500 lei, aplicată prin încheierea din data de 23 octombrie 2008.
Sub prestare de jurământ este audiat martorul, propus de inculpat, declarația acestuia fiind consemnată într-un proces verbal atașat separat la dosarul cauzei.
Interpelat, inculpatul arată că nu mai are de formulat alte cereri.
Nemaifiind alte cereri de formulat instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri asupra apelului de față.
Av. pentru inculpatul apelant solicită admiterea apelului așa cum a fost formulat pentru următoarele motive:
Inculpatul a fost condamnat de către instanța de fond la o pedeapsă de 3 ani și 8 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de " luare de mită" iar în baza dispozițiilor art. 86 ind.1 Cod penal s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, stabilindu-se un termen de încercare de 5 ani și 8 luni închisoare.
S-a reținut, prin rechizitoriu, faptul că inculpatul, în calitatea sa de agent principal de poliție, ar fi pretins de la denunțătorul și ar fi primit de la acesta suma de 200 lei pentru a nu-și îndeplini și, respectiv pentru a-și îndeplini în mod necorespunzător atribuțiile de serviciu în sensul de a nu trimite la administrația financiară competentă să procedeze la executarea unui proces verbal de contravenție întocmit pe numele denunțătorului și pentru a propune o soluție de netrimitere în judecată într-un dosar în care denunțătorul era învinuit de comiterea a două infracțiuni.
Consideră că soluția dată de instanța de fond este nelegală și netemeinică iar din probatoriul administrat în cauză instanța de fond nu putea să-și formeze convingerea că inculpatul se face vinovat de săvârșirea infracțiunii pentru care a fost trimis în judecată.
infracțiune reținută în sarcina inculpatului este susținută doar de declarația denunțătorului care nu se coroborează cu celelalte probe administrate, respectiv procesele verbale privind transcrierea înregistrărilor convorbirilor telefonice între inculpat și denunțător. De asemenea arată că în declarația dată de denunțător se observă o serie de neconcordanțe.
Cât despre depozițiile martorilor audiați la instanța de fond, martori propuși de inculpat în apărare, aceștia au relatat că au cunoscut situația conflictuală dintre și denunțătorul și faptul că inculpatul a încercat împăcarea părților pentru a nu se mai ajunge în instanță. De asemenea au confirmat destinația banilor lăsați de denunțător la inculpat și anume aceea de a despăgubi partea vătămată, pentru ca aceasta să-și retragă plângerea formulată împotriva denunțătorului.
Apreciază că în cauză nu există probe care să ateste vinovăția inculpatului, iar martorul audiat la acest termen confirmă apărarea constantă a inculpatului.
În concluzie solicită admiterea apelului în sensul achitării inculpatului în temeiul dispozițiilor art. 11 alin.2 lit. a raportat la art. 10 lit. a Cod procedură penală.
În subsidiar solicită reducerea pedepsei aplicate și aplicarea dispozițiilor art. 81 Cod penal.
Reprezentantul Parchetului având cuvântul arată că declarația martorului audiat la acest termen nu aduce nici un element de noutate vis a vis de apărarea pe care și-a făcut-o inculpatul.
Instanța de fond în mod corect a înlăturat declarațiile martorilor propuși de inculpat, în apărare, pe motiv că nu se coroborează cu celelalte probe administrate în cauză.
De asemenea arată că atribuțiile pe care le avea inculpatul, în nici un caz nu includea o astfel manieră de a împăca victima cu pretinsul făptuitor.
Consideră că soluția dată de prima instanță este legală și temeinică motiv pentru care formulează concluzii de respingere a apelului declarat de inculpat ca nefondat.
Inculpatul având cuvântul își susține nevinovăția și achiesează la concluziile apărătorului său.
CURTEA DE APEL
Asupra apelului penal de față;
Prin sentința penală nr. -, a Tribunalului Iași, dată în dosarul nr. 7381/2007, s-a hotărât:
Condamnă pe inculpatul, fiul lui și, născut la data de 03.10.1970 în comuna, jud. I, cu domiciliul în comuna, jud. I, cetățenia română, CNP -, fără ocupație, căsătorit, 2 (doi) copii minori, fără antecedente penale, pentru săvârșirea infracțiunii de "luare de mită" prev. și ped. de art. 254 alin. 1 și 2 Cod penal raportat la art. 7 alin. 1 din Legea nr. 78/2000 republicată, la pedeapsa de 3 (trei) ani și 8 (opt) luni închisoare.
În baza art. 65 alin. 2 Cod penal aplică inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a și b Cod penal pentru o perioada de 3 ani care va fi executata în condițiile art. 66 Cod penal
Pe durata și în condițiile prevăzute de art. 71 Cod penal interzice inculpatului exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a și b Cod penal.
În baza disp. art. 86 ind.1 Cod penal dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei închisorii aplicată inculpatului prin prezenta hotărâre, stabilind termen de încercare, conform disp. art. 86 ind. 2 Cod penal, de 5 (cinci) ani și 8 (opt) luni.
În temeiul disp. art. 71 alin.5 Cod penal suspendă, pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei închisorii aplicate, executarea pedepsei accesorii.
În temeiul disp. art. 86 ind. 3 Cod penal pe durata termenului de încercare, inculpatul se va supune următoarelor măsuri de supraveghere:
- se va prezenta la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Iași, organ desemnat de instanță cu supravegherea inculpatului, la datele fixate de acesta;
- va anunța, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;
- va comunica și va justifica schimbarea locului de muncă;
- va comunica informații de natură a putea fi controlate mijloacele de existență.
Atrage atenția inculpatului asupra disp. art. 86 ind.4 Cod penal cu privire la posibilitatea revocării suspendării executării pedepsei sub supraveghere, în cazul săvârșirii de noi infracțiuni înlăuntrul termenului de încercare ori în ipoteza neîndeplinirii, cu rea credință, a măsurilor de supraveghere stabilite de instanță.
În baza art. 88 Cod penal compută din durata pedepsei aplicate prin prezenta hotărâre perioada reținerii și a arestului preventiv, respectiv perioada de la 02.08.2007, ora 21.45 până la 03.08.2007, ora 14.00.
Constată că suma de 200 lei primită de inculpatul a fost ridicată acestuia la data de 02.08.2007 (cu ocazia flagrantului) și restituită, ulterior, denunțătorului.
Pentru a hotărî astfel instanța de fond a reținut următoarea situație de fapt:
Inculpatul are vârsta de 38 de ani și domiciliază în comuna/sat, județul
Până în luna august 2007 inculpatul avut calitatea de agent principal de poliție în cadrul I, iar în perioada 01.06.2006 - 02.08.2007 îndeplinit funcția de "șef de post" la Postul de Poliție din comuna, județul
Între atribuțiile specifice funcției pe care îndeplinit- inculpatul s- aflat și aceea de constatare contravențiilor și infracțiunilor judiciare, economice și de altă natură, în conformitate cu competențele și în vigoare, precum și aceea de executare de activități de cercetare penală în zona de responsabilitate sau pentru soluționarea plângerilor repartizate.
și martorul locuiesc în satul, comuna, județul I, locuințele lor învecinându-se.
De mai mult timp între martorii și există o stare conflictuală generată de mici neînțelegeri ivite între cei doi ca urmare a faptului că sunt vecini.
Pe fondul acestei stări conflictuale, în ziua de 15.06.2007, între cei doi vecini avut loc un incident în urma căruia sesizat telefonic organele de poliție locale.
Mai concret, numitul apelat numărul de telefon de la sediul Postului de Poliție și vorbit cu lucrătorul de poliție căruia i- relatat că vecinul său aruncat cu pietre în direcția barului amplasat în curtea locuinței sale, deranjându-i astfel clienții aflați în acel moment în bar.
În urma sesizării primite agentul de poliție însoțit și de colegul său s- deplasat la locul unde fusese reclamat incidentul, adică la barul administrat de, bar care își are sediul în curtea locuinței administratorului.
În acea împrejurare, cei doi lucrători de poliție - și - au efectuat o serie de cercetări, întocmind inclusiv un proces-verbal de cercetare la fața locului (proces verbal aflat, în copie, la fila 164, dosar urmărire penală).
Cu aceeași ocazie, numitul formulat, în scris, o plângere penală, prin care reclama, între altele, săvârșirea la data de 15.06.2007, de către numitul a faptelor de "distrugere" prev. și ped. de art. 217 Cod penal (constând în spargerea unui geam de la bar urmarea aruncării cu pietre) și "amenințare" prev. și ped. de art. 193 Cod penal (constând în amenințarea sa cu moartea).
Plângerea penală formulată la data de 15.06.2007 de către numitul fost înregistrată la Postul de Poliție sub nr. -/18.06.2007 și, ulterior, fost înregistrată și la Parchetul de pe lângă Judecătoria Pașcani sub nr. 2727/P/2007. Obiectul cauzei îl constituia infracțiunile de "amenințare" și "distrugere", iar ca părți numitul avea calitatea de persoană vătămată și pe cea de făptuitor.
Potrivit declarațiilor pe care agenții de poliție și le-au dat în cauza de față, în calitate de martori, aceștia nu au sancționat contravențional pe vreuna dintre părțile implicate în incident - și - întrucât au apreciat că faptele reclamate intrau în sfera ilicitului penal.
Se impune arăta că, în perioada 01.06. - 02.07.2007, inculpatul s- aflat în concediu de odihnă, nefiind prezent la postul de poliție la data derulării evenimentelor sus redate.
La momentul revenirii din concediu de odihnă, inculpatul verificat registrul de evidențe a lucrărilor penale constatând înregistrată cauza penală care îi privea pe numiții și.
Susține inculpatul că în urma acestei constatări luat legătura cu numitul care i-ar fi spus că ". nu vrea să se judece cu Neche și că vrea doar să fie sancționat contravențional".
Fără mai efectua alte cercetări cu privire la incidentul din 15.06.2007, doar pe baza actelor întocmite anterior de colegii săi, la data de 27.07.2007, inculpatul a întocmit procesul verbal de contravenție seria - nr. - prin care i- aplicat numitului sancțiunea amenzii contravenționale în cuantum de 1000 lei pentru săvârșirea faptei prevăzută de art. 2 pct.26 din Legea nr. 61/1991 republicată, constând în aceea că la data de 15.06.2007, ora 15,30, provocat scandal în fața localului, adresând injurii și cuvinte jignitoare administratorului. Procesul verbal de contravenție fost întocmit în lipsa contravenientului, situație în care fost semnat, în calitate de martor, de numitul.
Audiat în prezenta cauză penală, numitul declarat că la sfârșitul lunii iulie 2007 fost invitat în Postul de Poliție de către inculpatul unde aceasta i- cerut să semneze un proces-verbal de contravenție, lucru pe care martorul l- făcut.
Același martor a mai relatat că, în momentul în care semnat procesul-verbal de contravenție, de față era și numitul.
Un exemplar al procesului verbal de contravenție sus menționat fost înmânat de inculpatul numitului lucru ce contravine metodologiei în domeniu care prevede că un exemplar se dă contravenientului, un altul se trimite la administrația financiară, iar cel de-al treilea rămâne la organul emitent. Mai mult, la data de 30.07.2007 inculpatul i- eliberat lui adresă prin care îi aducea la cunoștință faptul că fusese sancționat contravențional și că împotriva aceleiași persoane se efectuau cercetări sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de "distrugere" și "amenințare". (în acest sens, adresa aflată la fila 78 dosar urmărire penală).
Atât copia procesului verbal de contravenție seria - nr. - din 27.07.2007 cât și adresa emisă de Postul de Poliție, județul la 30.07.2007 documente ce i-au fost înmânate de către inculpatul, au fost depuse de numitul la Poliția Comunitară I, instituție în cadrul căreia își desfășoară activitatea, în calitate de agent de poliție comunitară, numitul . Trebuie menționat faptul că la data de 18.07.2007, numitul s- adresat conducerii Poliției Comunitare cu o sesizare în cuprinsul căreia reclama săvârșirea unor fapte antisociale de către agentul de poliție comunitară, solicitând totodată luarea măsurilor legale față de acesta.
Urmarea acestei sesizări, conducerea Poliției Comunitare I, a dispus efectuarea unor cercetări prealabile față de numitul.
În acest context, în sprijinul sesizării făcute împotriva numitului, depus la Poliția Comunitară I copia procesului verbal de contravenție și adresa din 30.07.2007 sus arătate.
De menționat este și faptul că la data de 17.07.2007 sub nr. - fost înregistrată la Postul de Poliție, județul plângerea penală formulată de numitul împotriva lui, prin care primul reclama săvârșirea de către cel de-al doilea, a infracțiunilor de "violare de domiciliu" și "lovire sau alte violențe".
În declarațiile date, numitul (bunicul lui susținut că plângerea penală formulată împotriva nepotului său făcut- la solicitarea insistentă a numitului care i- promis că dacă procedează în acest fel îl va scuti de datoriile pe care martorul le avea la barul .
Într-una din zilele de la sfârșitul lunii iulie 2007, denunțătorul ) fost informat de șefii săi ierarhici despre sancțiunea amenzii contravenționale cei fusese aplicată de inculpatul și despre existența cauzei penale în care avea calitatea de făptuitor și care avea ca obiect infracțiunile de "amenințare" și "distrugere".
Totodată martorul fost înștiințat că în ceea ce îl privește se efectua o cercetare prealabilă și că exista posibilitatea, în cazul în care faptele imputate se confirmau, să fie sancționat chiar cu desfacerea contractului de muncă.
Imediat ce aflat despre cercetarea sa prealabilă, martorul a mers la Postul de Poliție, județul I pentru solicita mai multe informații în legătură cu amenda contravențională aplicată și cu dosarul penal în care era implicat. Aici, martorul l- găsit pe inculpatul care i- înmânat o copie de pe procesul verbal de contravenție, aducându-i totodată la cunoștință că fusese sancționat cu amendă contravențională. În aceeași împrejurare, inculpatul i- pretins numitului suma de 200 lei, spunându- că în schimbul acestei sume nu va comunica un exemplar al procesului verbal prin care îl sancționase contravențional la administrația financiară în vederea executării, iar în dosarul penal ce avea ca obiect infracțiunile de "amenințare" și "distrugere" va propune soluție favorabilă, adică o soluție de netrimitere în judecată.
În ziua de 31.07.2007, martorul, din nou, mers la sediul Poliției unde luat legătura cu inculpatul care reiterat cererea de a- fi remisă suma de 200 lei cu titlu de contraechivalent al conduitei pe care promitea să o aibă.
În acest sens, martorul relatat că "în ziua de 31.07.2007 am purtat o discuție cu, ce fost înregistrată pe telefonul meu mobil, iar acesta mi-a reiterat din nou cererea de a- remite suma de 200 RON pentru finalizarea în favoarea mea dosarului penal cât și a netransmiterii în debit procesului verbal de sancționare contravențională". (declarația martorului aflată la filele 36 - 37 dosar urmărire penală).
În acest context, în ziua de 01.08.2007, martorul formulat un denunț prin care reclama faptul că inculpatul, în calitate de șef de post la Postul de Poliție, i- pretins o sumă de bani pentru a-și încălca atribuțiile de serviciu, denunț ce fost depus și înregistrat în aceeași zi - 01.08.2007 - la Parchetul de pe lângă Tribunalul Iași.
La data de 02.08.2007, în sprijinul denunțului făcut, martorul predat organelor de urmărire penală înregistrare audio făcută cu telefonul mobil personal (procesele verbale aflate la filele 29-31 dosar urmărire penală).
Ca urmare a denunțului primit, la data de 02.08.2007, organele de urmărire penală competente au organizat procedura flagrantă. Cu această ocazie, inculpatul fost surprins în flagrant în momentul în care primit de la denunțătorul suma de 200 lei, formată din 4 bancnote de câte 50 lei, în schimbul necomunicării unei copii procesului verbal de contravenție la administrația financiară și propunerii unei soluției de netrimitere în judecată în dosarul penal în care denunțătorul era implicat.
Cu ocazia constatării infracțiunii flagrante, întrucât inculpatul. a susținut că nu a primit de la denunțătorul vreo sumă de bani, s-a procedat la efectuarea unei percheziții corporale a inculpatului, împrejurare în care, în lenjeria intimă acestuia, au fost găsite trei bacnote de câte 50 lei, bacnote a căror serie coincidea cu seriile 3 dintre cele 4 bacnote ce fusese înseriate și înmânate denunțătorului pentru l-e folosi la flagrant.
Cea de patra bancnotă de 50 lei fost descoperită cu aceeași ocazie, în încăperea în care se afla inculpatul, pe podea, lângă calculator (și seria acelei bacnote corespundea seriei înscrise în procesul verbal de înscriere aflat la fila 20 dosar urmărire penală).
Se impune arăta că prin ordonanța procurorului din 02.08.2007 dată în dosarul nr. 489/P/2007, confirmată prin încheierea de ședință din 07.08.2007 a Tribunalului Iași, s-a dispus înregistrarea audio-video a convorbirilor și imaginilor din mediu ambiental dintre denunțătorul și pentru o perioadă de 48 de ore începând cu data de 02.08.2007, ora 1200. Astfel, convorbirea dintre denunțător și inculpat purtată la momentul remiterii sumei de bani a fost legal interceptată, fiind redată în procesul verbal aflat la fila 27, dosar urmărire penală.
Trebuie menționat și faptul că, în cursul urmăririi penale, organele de cercetare penală (delegate în acest sens de procuror) au procedat la verificarea registrului de contravenție al Postului de Poliție, verificare în urma căreia s-a constatat că în anul 2007 nu fost aplicată vreo sancțiune contravențională numitului.
Această constatare duce la concluzia că inculpatul nu înregistrat în registrul de contravenție procesul verbal de contravenție întocmit pe numele lui aceasta, probabil, în scopul de avea posibilitatea necomunicării lui către administrația financiară.
Audiat cu privire la învinuirea adusă, în condițiile în care, în prealabil, i-au fost aduse la cunoștință dispozițiile art. 70 alin.2 Cod procedură penală, inculpatul nu recunoscut săvârșirea faptei de luare de mită, negând faptul că ar fi pretins și apoi ar fi primit de la denunțătorul vreo sumă de bani pentru ca în schimb să nu comunice copia procesului verbal prin care acesta fusese amendat la administrația financiară și pentru ca, în calitatea sa de organ al poliției judiciare, să propună în dosarul penal în care era implicat denunțătorul o soluție de netrimitere în judecată acestuia. Cu privire la suma de bani găsită la data de 02.08.2007 în lenjeria sa intimă și pe podeaua biroului în care se afla, inculpatul susținut că aceasta i- fost lăsată de pentru ca el să-i fi înmânat ulterior persoanei vătămate pentru a- determina să se împace cu făptuitorul. A mai susținut inculpatul că în momentul în care organele de urmărire penală care au efectuat flagrantul se legitimau, el introdus bancnotele lăsate de în buzunarul pantalonilor, însă, întrucât acel buzunar era rupt în interior, bancnotele au avut posibilitatea să ajungă în lenjeria sa intimă.
Potrivit dispozițiilor art. 69 din Codul d procedură penală declarațiile învinuitului și ale inculpatului făcute în cursul procesului penal pot fi luate în considerare la soluționarea cauzei numai în măsura în care se coroborează cu fapte și împrejurări ce rezultă din ansamblul probator administrat în cauză.
în coroborare cu toate mijloacele de probă existente la dosar, instanța constată că declarațiile inculpatului nu numai că nu se coroborează cu nici o faptă sau împrejurare rezultată din probatoriul existent, ci sunt infirmate, în mod categoric, de probele ce au fost administrate în cauză.
Astfel, declarațiile martorului denunțător coroborate cu procesele verbale de redare convorbirilor purtate de denunțător și inculpat în zilele de 01 și 02.08.2007, cu procesul verbal de înscriere celor 4 bancnote câte 50 de lei care i-au fost predate denunțătorului pentru ca acesta să le remită inculpatului, cu mențiunile procesului verbal de constatare a infracțiunii flagrante din 02.08.2007 și cu declarația martorului, persoană care asistat la desfășurarea procedurii flagrante, dovedesc, fără echivoc, faptul că inculpatul pretins, iar în ziua de 02.08.2007 a primit de la numitul suma de 200 lei, compusă din patru bancnote de câte 50 lei. Împrejurarea că această sumă de bani fost pretinsă și primită ca un contraechivalent al conduitei pe care inculpatul se angajase față de să o aibă este dovedită de declarațiile denunțătorului, declarații care sunt confirmate de convorbirile legal interceptate și redate în procesele - verbale aflate la dosarul de urmărire penală.
Astfel, din cuprinsul discuției purtată de inculpat cu în ziua de 01.08.2007 (dialog redat în procesul verbal aflat la fila 30 dosar urmărire penală), rezultă că efectuase o serie de demersuri, inclusiv o vizită la locuința lui pentru a- determina pe acesta să-și retragă plângerea prealabilă formulată. În acest context, la un moment dat, inculpatul făcut afirmația ", tu ai înțeles? Eu nu vorbesc de o sută de ori, ți-am spus de la început că altfel nu primeam, asta-i mea".
Rezultă din această afirmație că inculpatul îi dădea asigurări lui că va primi o soluție favorabilă și că numai în această împrejurare el (inculpatul) "primea" suma de bani pretinsă.
De asemenea, în cadrul dialogului purtat între cei doi în ziua de 02.08.2007, anterior remiterii banilor, inculpatul i- spus lui: ", tu cu dosarul ți-am spus,cu dosarul ai terminatși cu cealaltă". În continuare l- întrebat pe inculpat: "S-a rezolvat? cu amenda se rezolvă? Nu?, răspunsul inculpatului fiind "Da".
În apărare, inculpatul solicitat proba cu martorii și - probă admisă și administrată de instanță.
În declarațiile date în cursul cercetării judecătorești, martorii și au sprijinit susținerile inculpatului referitoare la destinația banilor primiți de acesta în ziua de 02.08.2007 de la.
Declarațiile celor doi martori nu pot fi primite întrucât susținerile lor cum că inculpatul i-ar fi cerut lui să meargă la locuința lui să-i ceară "să vină să-și ia banii pe rațe care i-ar fi adus numitul ", sunt infirmate de celelalte mijloace de probă administrate în cauză și în mod special, de procesul verbal de constatare infracțiunii flagrante. Astfel, dacă inculpatul ar fi acționat în modalitatea relatată de cei doi martori, organele judiciare care au organizat flagrantul și care îl monitorizau pe inculpat ar fi putut observa împrejurarea că inculpatul s- deplasat la un geam, de unde ar fi purtat un dialog cu martorul .
De altfel, susținerile făcute de inculpat în apărarea sa cum că suma de bani găsită asupra sa cu ocazia flagrantului intenționa să i- înmâneze ulterior lui pentru ca acesta să se împace cu sunt infirmate chiar de martorul. Astfel, în declarațiile date, în mod constant, martorul susținut că nu a avut nicio discuție cu inculpatul în care să-și fi exprimat intenția de se împăca cu sau de a-și retrage plângerea prealabilă formulată împotriva acestuia și nici nu i- cerut inculpatului să pretindă și/sau să primească de la vreo sumă de bani în scopul împăcării sau al retragerii plângerii.
Mai mult, martorul relatat că nu avut niciodată vreo discuție cu inculpatul în cadrul căreia să- fi cerut acestuia să primească vreo sumă de bani, sub orice titlu, de la.
De altfel, în condițiile în care dispozițiile dreptului penal român - dispoziții pe care inculpatul, în calitatea sa de organ al poliției judiciare, se prezumă că le cunoștea - prevăd că împăcarea ca și retragerea plângerii penale, în cazurile în care legea prevede astfel de posibilități, trebuie să fie necondiționată, susținerile inculpatului privitoare la destinația banilor primiți de la, nu au suport legal.
Pentru considerentele sus redate, instanța, constatând că declarațiile inculpatului sunt singulare, necoroborându-se cu alte mijloace de probă dintre cele administrate în cauză, urmează să le înlăture, apreciind că ele nu reflectă adevărul.
La stabilirea vinovăției inculpatului nu poate fi ignorată nici conduita pe care acesta avut- mai înainte de momentul pretinderii și al primirii banilor, în sensul că l- sancționat contravențional pe numitul, în condițiile în care colegii săi care au cercetat nemijlocit faptele din data de 15.06.2007 au apreciat că acest lucru nu se impunea, apoi i- înmânat lui un exemplar al procesului verbal de contravenție, lucru care nu era permis de lege, după care întocmit și i- remis aceleiași persoane și adresa din 30.07.2007 în cuprinsul căreia arată că fusese sancționat contravențional și că era cercetat și pentru comiterea unor fapte de natură penală. Procedând în această manieră, inculpatul l- ajutat pe numitul în demersul său care determinat cercetarea prealabilă făcută de Poliția Comunitară față de numitul. Or, tocmai această din urmă situație fost avută în vedere de inculpat atunci când luat hotărârea infracțională.
Situația de fapt reținută de instanță este dovedită cu următoarele mijloace de probă: denunțul și declarațiile martorului, procesele verbale de redare a convorbirilor legal interceptate, procesul-verbal de predare înregistrării făcute de denunțător la data de 01.08.2007 și procesul verbal în care fost redată convorbirea înregistrată, proces-verbal de înseriere a bancnotelor, procesul verbal de constatare infracțiunii flagrante, copia procesului verbal de contravenție seria - nr. - din 27.07.2007, adresa nr. 2717/30.07.2007 Postului de Poliție, copii de pe o serie de acte aflate la Poliția Comunitară referitoare la cercetarea prealabilă a lui, adresele nr. 34380/12.09.2007 și nr. -/12.09.2007 a Poliției Orașului Hîrlău, procesele-verbale din 29.08.2007 întocmite cu ocazia verificării registrelor de evidență ale Postului de Poliție, județul I, copii de pe respectivele registre, copii de pe actele aflate în dosarele nr. 2717/P/2007 și 3163/P/2007, proces-verbal de redare a atribuțiilor de serviciu ale inculpatului, declarațiile martorilor, și - care coroborate între ele formează un ansamblu probator ce dovedește pe deplin vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunii de "luare de mită".
În drept:
- Fapta inculpatului care în calitatea sa de agent principal de poliție ce făcea parte inclusiv din poliția judiciară, în ultimele zile ale lunii iulie 2007 pretins de la numitul, iar în ziua de 02.08.2007 primit de la acesta suma de 200 lei pentru a nu-și îndeplini și respectiv pentru a-și îndeplini în mod necorespunzător atribuțiile de serviciu, adică pentru a nu transmite la administrația financiară competentă să procedeze la executare un exemplar de pe procesul-verbal de contravenție seria - nr. - din 27.07.2007 și pentru propune soluție de netrimitere în judecată într-un dosar în care denunțătorul era învinuit de comiterea două infracțiuni - amenințare și distrugere - întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de "luare de mită" prev. și ped. de art. 254 alin.1 și 2 Cod penal raportat la art. 7 alin.1 din Legea nr. 78/2000 republicată;
Se observă că inculpatul comis două dintre modalitățile prin care se poate realiza elementul material al laturii obiective a infracțiunii de luare de mită, respectiv acțiunea de pretindere și acțiunea de primire.
În condițiile în care cele patru modalități prin care poate fi realizată latura obiectivă luării de mită - pretindere, primire, acceptare de promisiuni și nerespingerea unei promisiuni - sunt prevăzute în textul de incriminare ca modalități alternative și, dat fiind că în speța de față pretinderea și primirea avut ca obiect una și aceeași sumă de bani, instanța reține că infracțiunea și- păstrat caracterul unitar, nefiind posibilă reținerea formei continuate.
Tot prin prisma încadrării juridice a faptei, mai exact îndeplinirii tuturor condițiilor necesare existenței laturii obiective infracțiunii de luare de mită se impune a arăta că, așa cum rezultă din procesul-verbal aflat la fila 182 dosar urmărire penală în care au fost redate o parte dintre atribuțiile de serviciu ale inculpatului, ambele acte - necomunicarea unui exemplar al procesului verbal de contravenție la administrația financiară și propunerea unei soluții într-un dosar penal, ca organ de cercetare penală - pentru căror îndeplinire necorespunzătoare fost pretinsă și primită suma de 200 lei, intrau în competența de serviciu inculpatului.
Pentru infracțiunea dovedit comisă, instanța va dispune condamnarea inculpatului.
La individualizarea judiciară pedepsei și modului ei de executare se va ține seama conform dispozițiilor art. 72 Cod penal atât de pericolul social concret al faptei comise, pericol care este într-un grad mai ridicat, de împrejurările și modalitatea concretă în care fost săvârșită fapta respectiv prin crearea unui context faptic care să- determine pe să accepte "cu ușurință" să-i remită banii pretinși, prin realizarea două dintre acțiunile alternative prevăzute de textul de incriminare, de urmarea produsă, cât și de circumstanțele personale ale inculpatului care se află la prima încălcare a legii penale, dar care adoptat o poziție procesuală greșită, de nerecunoaștere a faptei, în condițiile în care la dosar există probe certe de vinovăție.
Pentru aceste considerente, instanța va aplica inculpatului o pedeapsă cu închisoarea al cărei cuantum va fi stabilit peste minimul special prevăzut de lege în așa fel încât pedeapsa concret stabilită să fie proporțională cu gravitatea faptei comise și cu periculozitatea socială a inculpatului.
Totodată, în conformitate cu dispozițiile art. 65 alin.2 Cod penal, alături de pedeapsa principală închisorii se va aplica inculpatului și pedeapsa complementară interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. și Cod penal pentru o perioadă de 3 ani.
De menționat că prin dispoziția nr. 652 din 10.08.2007 dată de șeful Inspectoratului de Poliție Județean I, inculpatul i- fost aplicată sancțiunea destituirii din poliție, situație în raport de care nu se mai impune a- fi aplicată acestuia și pedeapsa interzicerii dreptului de a ocupa o funcție de natura aceleia de care s- folosit la săvârșirea infracțiunii, drept prevăzut la art. 64 lit. c Cod penal, întrucât această pedeapsă complementară nu-și mai are utilitatea.
Se va face aplicarea dispozițiilor art. 71 și art. 64 lit. și b Cod penal.
În ceea ce privește modalitatea de executare a pedepsei aplicate, având în vedere împrejurarea că inculpatul se află la primul contact cu legea penală, anterior având conduită bună în societate, faptul că are un grad de instruire mediu, că este căsătorit și are doi copii minori în întreținerea sa, instanța apreciază că pronunțarea unui condamnări va constitui un avertisment serios pentru inculpat de nu mai comite și alte fapte de natură penală.
Față de acestea, constatând îndeplinit și celelalte condiții înscrise la art. 86 ind. 1 Cod penal, instanța urmează să dispună suspendarea sub supraveghere executării pedepsei aplicate prin prezenta hotărâre, stabilind termen de încercare conform dispozițiilor art. 86 ind. 2 Cod penal.
Se va face aplicarea dispozițiilor art. 71 alin.5 Cod penal în sensul că pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei închisorii, se va suspenda și executarea pedepsei accesorii.
În conformitate cu dispozițiile art. 86 ind. 6 Cod penal se va stabili ca pe durata termenului de încercare, inculpatul să se supună măsurilor prevăzute în articolul anterior menționat, măsuri care vor fi arătate expres și în dispozitivul hotărârii de față, supravegherea urmând a fi încredințată Serviciului de Probațiune de pe lângă Tribunalul Iași.
Se va atrage atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 86 ind. 4 Cod penal.
Având în vedere că în cauza de față fost luată față de inculpatul măsura preventivă a reținerii, urmează se face aplicarea dispozițiilor art. 88 Cod penal (perioada reținerii fiind cuprinsă între 02.08.2007, ora 21.45 și 03.08.2007, ora 14.00).
În ceea ce privește suma de 200 lei ce format obiectul mitei se constată că aceasta fost ridicată de la inculpat la momentul surprinderii sale în flagrant, iar ulterior, în baza dovezii din 03.08.2007, fost restituită denunțătorului întrucât îi aparținea acestuia. În atare situație, nu pot fi aplicate dispozițiile art. 254 alin.3 Cod penal referitoare la confiscare.
În termen legal inculpatul a formulat apel împotriva acestei sentințe, criticând-o pentru nelegalitate si netemeinicie, susținând nevinovăția sa cu motivarea că nu există probe suficiente ca să dovedească fapta reținută în sarcina sa și, în subsidiar, solicită și redozarea pedepsei, cu motivarea că este prea mare pentru fapta comisă.
Examinând sentința atacată prin prisma motivelor invocate cât și sub toate aspectele de fapt și de drept, conform art. 371 alin. 2, Cod procedură penală instanța de apel constată că apelul este nefondat din următoarele motive:
În privința nevinovăției inculpatului, este de reținut că așa cum a motivat și instanța de fond, prezumția de nevinovăție a fost răsturnată de întreg materialul probator administrat în cauză.
Astfel, declarațiile martorului - denunțător -, se coroborează perfect cu declarațiile martorului care a asistat la flagrant și cu procesele verbale de redare a convorbirilor purtate între denunțător și inculpate, în zilele de 1 și 2.08.2007, precum și cu procesele verbale de înseriere a bancnotelor folosite la organizarea flagrantului.
În mod corect și legal au fost înlăturate apărările inculpatului de către instanța de fond.
În apel, la cererea inculpatului a fost audiat martorul, care a declarat că, intr-o zi din luna iulie 2007, a fost rugat de să meargă cu el la inculpat, căruia urma să îi predea o sumă de bani care avea destinația către, cu care avea un conflict și urma să se împace. Martorul nu a mers cu și nu știe ce s-a întâmplat pe mai departe.
Inculpatul a încercat să acrediteze ideea că banii respectivi erau destinați lui, pentru a se împăca cu denunțătorul. Această apărare nu rezistă deoarece, la momentul organizării flagrantului inculpatul a declarat că nu a primit nici o sumă de bani de la denunțător. Dacă ar fi fost așa el ar fi declarat de la început această situație și nu ar mai fi ascuns banii în lenjeria intimă a pantalonilor.
Și instanța de control judiciar, pe baza acestor probe administrate de prima instanță, își formează convingerea că inculpatul este autorul faptei de "luare de mită", așa cum a fost ea descrisă mai sus.
Cu privire la motivul redozării pedepsei este de reținut că:
Art. 72 Cod penal, stipulează că la stabilirea și aplicarea pedepselor se ține seama de dispozițiile părții generale a codului, de limitele de pedeapsă fixate în partea specială, de gradul de pericol social al faptei săvârșite, de persoana făptuitorului și de împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.
Dacă avem în vedere valorile sociale lezate prin infracțiunea comisă de inculpate, precum și faptul că el era cel care trebuia să respecte întocmai legea și întreaga ordine de drept, putem concluziona că nu se impune redozarea pedepsei aplicate de instanța de fond.
Această pedeapsă a fost judicios individualizată de prima instanță și este de natură să-și atingă scopul prevăzut de art. 52 Cod penal, privind reeducarea inculpatului și prevenirea săvârșirii de noi fapte penale.
Pentru cele ce preced apelul inculpatului va fi respins ca nefondat, conform art. 379 pct. 1 lit. b Cod procedură penală.
Văzând și dispozițiile art. 192 al. 2 Cod procedură penală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat apelul formulat de inculpatul împotriva sentinței penale nr. 100 din data de 18 februarie 2008 Tribunalului Iași, pe care o menține.
În baza art. 192 alin. 2 Cod procedură penală obligă apelantul să plătească statului suma de 50 lei cheltuieli judiciare.
Cu drept de recurs în termen de 10 zile de la pronunțare.
Pronunțată în ședință publică azi, 20 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, GREFIER,
Red.
Tehnored.
02 ex. / 08.12.2008
Tribunalul Iași - jud.
Președinte:Dan Anton
Judecători:Dan Anton, Tatiana Juverdeanu
