Luare de mită (art. 254 cod penal). Decizia 37/2009. Curtea de Apel Bacau
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BACĂU
SECȚIA PENALĂ, CAUZE MINORI SI FAMILIE
DECIZIA PENALĂ NR.37
Ședința publică din 03 martie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Ștefan Nimineț
JUDECĂTOR 2: Bogdan Adrian
GREFIER: ---
**********
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de APEL BACĂUa fost reprezentat legal de - procuror.
Pe rol judecarea apelului declarat de inculpatul împotriva sentinței penale nr.586/D/10.11.2008 pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr-.
Dezbaterile în cauză s-au desfășurat în conformitate cu dispozițiile art.304 Cod proc.penală, în sensul că au fost înregistrate cu ajutorul calculatorului, pe suport magnetic.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă apelantul - inculpat, asistat de apărător ales, avocat.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Instanța întreabă inculpatul dacă dorește să dea declarații în fața instanței de apel.
Apelantul - inculpat arată că dorește să dea declarații la instanța de apel, procedându-se la ascultarea acestuia, începând cu ora 09.15 până la 09.20, declarație consemnată și atașată la dosar.
Nemaifiind alte cereri prealabile, Curtea constată apelul în stare de judecată și acordă cuvântul pe dezbateri.
Apărătorul apelantului - inculpat, avocat, arată că în prezenta cauză este vorba despre o eroare judiciară. Precizează că inculpatul și-a îndeplinit obligațiile de serviciu și nu poate fi trimis în judecată pentru niște probe mărunte, întrucât nu a reușit un flagrant. Susține că în rechizitoriu se spune că cel mai probabil învinuitul, după primirea banilor, urma să remită martorului exemplarul 2 al procesului verbal prin care se aplica o sancțiune ușoară. Deci se reține că a existat o înțelegere între inculpat și martor. Afirmă că acest lucru nu este posibili, verosimil. Arată că inculpatul s-a prezentat la întâlnire și nu avea asupra lui exemplarul 2 al procesului verbal, acest proces verbal fiind ridicat de procuror de la poliție. Precizează că în seara respectivă inculpatul nu avea asupra sa exemplarul nr.2, de unde rezultă afirmația că urma să se întâlnească cu martorul pentru a merge la poliție să-i înmâneze exemplarul 2. Afirmă că dacă un contravenient refuză să ia procesul verbal, este o reacție ce nu i se poate imputa iar dacă se întoarce și cere procesul verbal, polițistul i-l dă. Susține că nu este adevărat că a existat o negociere pentru a nu se întocmi proces verbal iar acest proces verbal a fost întocmit, deci nu exista motiv să dea martorul acea sumă. Învederează faptul că în baza probelor, nu poate exista acea înțelegere, nu poate fi demonstrată. Arată că din echipajul inculpatului mai făcea parte și numitul, pentru care s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală. Dacă acesta nu a fost trimis în judecată, nu se poate imputa nici inculpatului faptul că a părăsit zona. Precizează că instanța a reținut că nu poate lua în considerare faptul că a oferit contravenientul o sumă de bani. Afirmă că la fila 27 există o convorbire telefonică interpretată în defavoarea inculpatului, în care numitul spune că dimineață i-a dat banii și inculpatul i-a dat înapoi. Susține că a declarat contravenientul că avea la el 4 milioane lei, 2 pentru inculpat și 2 pentru, or dacă din dosar rezultă că nu a fost vinovat, de ce martorul dorea să-i dea bani și acestuia? Solicită să fie avute în vedere concluziile pe care le-a formulat la instanța de fond. Arată că inculpatul nu este vinovat. Precizează că numitul spune că nu au existat abuzuri, nu a citit procesul verbal. Nu a citit declarația, a semnat-o și a plecat. Solicită admiterea apelului, schimbarea soluției primei instanțe și achitarea inculpatului dat fiind că fapta nu există.
Reprezentantul Ministerului Public arată că hotărârea atacată este una legală și temeinică, pronunțată în urma unei corecte aprecieri a probelor. Precizează că vinovăția rezultă din denunțurile făcute, declarațiile martorilor și probele din care rezultă că inculpatul a părăsit zona de acțiune. Afirmă că și din convorbirile telefonice rezultă că flagrantul a eșuat întrucât inculpatul și-a dat seama. Pune concluzii de respingere a apelului ca nefondat și obligarea inculpatului la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat.
Apărătorul apelantului - inculpat arată că dacă organul de anchetă avea reprezentarea infracțiunii de luare de mită sub forma pretinderii, nu mai trebuia să organizeze flagrantul, deci la data organizării flagrantului nu existau condițiile pretinderii. Nu se poate reține că inculpatul este vinovat întrucât nu s-a realizat flagrantul.
Având ultimul cuvânt, apelantul - inculpat arată că numitul l-a reclamat întrucât cerea șefilor sume de bani sub pretextul că dă șpagă polițiștilor, iar șeful a făcut denunțul. Era vorba despre un cetățean recalcitrant, care a avut un discurs agresiv și nu se poate reține că s-a întâlnit cu el și i-a pretins ceva.
S-au declarat dezbaterile închise, trecându-se la deliberare.
CURTEA
- deliberând -
Prin sentința penală nr. 586/D din 10.11.2008 pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul - s-a dispus condamnarea inculpatului - fiul lui și, născut la data de 02.08.1976 în com., jud. B, cetățean român, studii superioare, agent principal în cadrul - Secția 1 Poliție B, domiciliat în B, str. - 9/A/15, fără antecedente penale, CNP - -, pentru săvârșirea următoarelor infracțiuni:
a) - luare de mită, prevăzută de art.254 alin.1, cu aplicarea art.74 lit.a și art.76 lit.c Cod penal, faptă din 27.07.2007, la pedeapsa de 1 (un) an și 6 (șase) luni închisoare;
b) - abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, prevăzută de art.246 cu aplicarea art.41 alin.2, art.74 lit.a și art.76 lit.e Cod penal, prin schimbarea încadrării juridice din două infracțiuni prevăzute de art.246, cu aplicarea art.33 lit.a Cod penal, faptă din 27.07.2007, la pedeapsa de 4 (patru) luni închisoare.
În baza art.33 lit.a cu art.34 lit.b Cod penal, au fost contopite pedepsele de mai sus, aplicate inculpatului în pedeapsa cea mai grea de 1 (un) an și 6 (șase) luni închisoare.
PEDEAPSĂ DE: 1 (un) an și 6 (șase) luni închisoare.
S-a interzis inculpatului exercițiul drepturilor prevăzute de art.64 alin.1 lit.a teza a -II- a și lit.b, pe durata și în condițiile art.71 alin.2 Cod penal.
În baza art.81 Cod penal, s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate.
În temeiul art.82 Cod penal, a fost stabilit termen de încercare de 3 ani și 6 luni, ce se calculează începând cu data rămânerii definitive a hotărârii.
S-a atras atenția inculpatului asupra consecințelor ce decurg din nerespectarea condițiilor suspendării, prevăzute de art.83 Cod penal.
În baza art.71 alin.5 Cod penal, pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei închisorii s-a suspendat și executarea pedepsei accesorii.
În temeiul art.109 alin.1 Cod pr. penală, s-a dispus păstrarea mijloacelor materiale de probă, respectiv a plicului ce conține carnetul cu procesele-verbale de contravenție ridicate la urmărirea penală și aflate la camera de corpuri delicte a Tribunalului Bacău.
S-a constatat că inculpatul la urmărirea penală și la instanță a fost asistat de un apărător angajat.
În baza art.191 alin.1 Cod pr. penală, a fost obligat inculpatul la plata sumei de 900 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a pronunța aceasta sentința instanța de fond a avut in vedere următoarea situație de fapt:
Inculpatul, la data când se reține comiterea faptelor, ocupa postul de agent principal în cadrul Secției 1 Poliție din cadrul B și conform fișei postului îndeplinea în principal atribuții privind cunoașterea populației și a teritoriului, controlul respectării drepturilor legale, sprijinirea autorităților pentru aplicarea prevederilor legale, organizarea de acțiuni specifice cu caracter preventiv, intervenția în caz de necesitate. In această calitate și în baza atribuțiilor de serviciu, în perioada anterioară datei de 28.07.2007, inculpatul a fost desemnat să efectueze activități de patrulare în echipaj, cu autoturismul de serviciu în scopul controlului traficului rutier și constatarea eventualelor încălcări ale legii circulației. In acest sens, traseul obligatoriu de patrulare era stabilit de conducerea unității, pentru fiecare echipaj, părăsirea acestuia neputându-se realiza decât după înștiințarea și acordul șefului de secție. De asemenea, agenților care alcătuiau echipajele de patrulare li s-a predat câte un carnet de procese-verbale în format tipizat, fiecare dintre acestea conținând câte 3 file (originalul + 2 copii).
In noaptea de 26/27.07.2008, inculpatul, care a format echipajul de patrulare, împreună cu martorul, a părăsit traseul obligatoriu, încălcând astfel atribuțiile de serviciu, cu scopul de a intimida participanții la trafic pentru ca aceștia să remită sume de bani sau alte valori. Se reține că inculpatul a intrat în serviciul de patrulare în schimbul III (de noapte), începând cu 26.07.2007 orele 22,00 și până la 27.07.2007, orele 6,00, urmând a se deplasa împreună cu colegul său cu autoturismul de serviciu B-52-, pe traseul stabilit în condițiile arătate mai sus, zona de acoperire fiind str.- - - str.- - str.- - str.-
In jurul orelor 3,00, inculpatul a anunțat șeful de schimb, agent șef pr. de necesitatea părăsirii itinerariului de patrulare pentru a se deplasa la sediul poliției.
După revenirea în teren, inculpatul, deși a părăsit traseul impus, nu a mai comunicat acest lucru șefului de schimb. Astfel, în jurul orelor 3,50, inculpatul, deși trebuia să acopere zona str.-, str.- - - str.- - str.- - - Sud, s-a deplasat în cartierul -, în apropierea stației, pentru a proceda la intimidarea participanților la trafic, în această zonă, în scopul precizat mai sus.
Inculpatul a optat pentru acest traseu, deoarece în perioada respectivă, traficul era mai intens, circulația autovehiculelor spre zona de nord a țării fiind dirijată prin cartierul - ca urmare a închiderii podului peste râul B, pod amplasat în apropierea Inculpatul, a oprit în zona menționată, pe martorul, aflat la volanul unui autoturism marca Cielo -, căruia i-a adus la cunoștință faptul că a depășit limita legală de viteză în interiorul localității, cu toate că autoturismul de serviciu din dotarea inculpatului nu avea mijloace de detectare tip. Din declarația martorului (filele 46-47 ds.urm.penală, fila 56 ds.instanță), și procesul-verbal de reconstituire a traseului fl.48-49 ds.urm.penală), se reține că a fost oprit în trafic de inculpat, în apropierea zonei ( din cartierul -) și i s-a adus la cunoștință faptul că a depășit viteza legală stabilită pentru localități. Nu i s-a spus concret care a fost și viteza cu care circula ci doar că "a depășit un BMW care avea 74 km/oră", astfel că martorul a fost de acord să i se aplice amenda și să o achite ulterior. A mai relatat martorul că a semnat procesul verbal fără a-l lectura și fără a primi un exemplar. In realitate, inculpatul a întocmit acestuia procesul-verbal seria - nr.- în care a consemnat aspecte ce nu corespund realității, respectiv că martorul a condus autoturismul pe str.-, iar la intersecția cu str.- nu a semnalizat schimbarea direcției de mers spre stânga, sancțiunea aplicată fiind amenda în cuantum de 78 lei.
Se mai reține că deși inculpatul era obligat să predea martorului 1 (un) exemplar al procesului verbal, care fusese semnat de acesta, nu l-a predat, încălcând atribuțiile de serviciu și sub acest aspect.
de poliție alcătuit din inculpat și, au rămas în aceeași zonă situată în afara perimetrului de patrulare, până în jurul orelor 4,50, când din nou, inculpatul a oprit în trafic o altă persoană, pe martorul. Acesta se afla la volanul autodubei marca Ford cu nr. de înmatriculare B-88-. Inculpatul care a adoptat o atitudine severă față de conducătorul auto, cu scopul de a -l intimida, i-a imputat acestuia că nu a oprit la trecerea peste calea ferată și că a depășit un autovehicul în momentul trecerii peste calea ferată, aducându-i la cunoștință că această contravenție conduce și la ridicarea permisului și la aplicarea unei amenzi de 600 lei. In cursul discuțiilor care au avut loc (purtate doar în prezența inculpatului), inculpatul i-a dat de înțeles martorului că "dacă se va simți", îi va aplica doar o amendă și 6 puncte de penalizare. Martorul a precizat că are la el o sumă de doar 25 de lei, inculpatul solicitându-i să-i arate portofelul. Acesta i-a mai precizat că suma nu este suficientă, după care l-a determinat pe martor să semneze procesul-verbal "în alb", dându-i și două numere de telefon mobil, spunându-i că îl cheamă "" și că așteaptă să îl contacteze în cursul serii de 27.07.2007, când martorul se întorcea din cursă.
Astfel, martorul a semnat procesul - verbal, care nu era completat integral, inculpatul spunându-i acestuia că sancțiunea o va aplica când se vor întâlni.
Imediat după plecarea sa, martorul l- contactat telefonic pe - directorul societății la care lucra, care, la rândul său a denunțat fapta organelor de anchetă.
Pentru realizarea unei acțiuni flagrante, s-a luat măsura interceptării convorbirilor telefonice, a celor ambientale și s-a procedat la pregătirea unei sume (400 lei) ce urma să formeze obiectul flagrantului prin înregistrarea și marcarea seriilor, suma fiind remisă ulterior martorului.
In jurul orelor 21,30, martorul l-a contactat telefonic pe inculpat, conform înțelegerii confirmând existența sumei de bani, acesta din urmă stabilind locul de întâlnire, respectiv podul de fier de la ieșirea din oraș spre
Inculpatul a sosit la locul de întâlnire și, urcându-se pe pod a observat echipele care asigurau supravegherea, astfel că acesta, realizând consecințele, și-a schimbat atitudinea refuzând întâlnirea cu martorul. In aceste condiții, constatarea infracțiunii flagrante nu a mai avut loc, fapta de luare de mită, consumându-se în forma "pretinderii" unei sume de bani.
In ceea ce privește procesul penal încheiat pentru acest martor, inculpatul a consemnat aspecte nereale, care atrag sancțiuni mai mici decât cele imputate martorului. Astfel, în procesul verbal seria - nr.- s-a menționat că martorul (conducătorul auto) a fost oprit pe str.- datorită faptului că plăcuța de înmatriculare din față era murdară, făcând imposibilă identificarea numărului de înmatriculare. De asemenea, se reține că procesul-verbal deși semnat de martor, nu a fost predat acestuia, conform obligațiilor de serviciu.
Situația de fapt reținută mai sus, a fost probată cu: denunțurile înregistrate în cauză formulate de și, redarea în formă scrisă a interceptărilor convorbirilor telefonice purtate între inculpat și denunțător (filele 21-27), procesele verbale de verificare a unor documente existente la Secția l Poliție B, adresa nr.-/23.08.2007, emisă de B - Secția l Poliție, privind atribuțiile de serviciu ale inculpatului, copia fișei postului privind pe inculpat, depozițiile martorului, procesul verbal de reconstituire a traseului întocmit în prezența acestui martor, declarațiile martorilor, -,.
Inculpatul, atât la urmărirea penală cât și la instanță a negat săvârșirea faptelor pentru care a fost cercetat, invocând împrejurarea că a procedat legal în legătură cu oprirea în trafic a persoanelor menționate. Astfel, susține inculpatul, probele existente la dosar nu conduc la concluzia că ar fi comis fapte penale, cu atât mai mult cu cât, în cauză, s-a dispus o soluție de netrimitere în judecată al celuilalt membru al echipajului, respectiv a numitului.
Susținerile inculpatului au fost înlăturate de instanță, ca nesincere și de circumstanță, având drept scop înlăturarea sau diminuarea răspunderii penale.
Declarațiile martorilor și analizate în raport de consemnările din procesele-verbale confirmă faptul că acestea nu corespund realității, reprezentând dovezi ale încălcării atribuțiilor de serviciu de către inculpat. Cele reținute mai sus se coroborează cu declarațiile martorilor și. Acesta din urmă relatează că și nu ar fi așteptat să primească procesele-verbale întrucât, după ce au fost semnate de martori, inculpatul mai avea de completat în conținutul lor, încadrarea juridică a contravenției, iar martorii se grăbeau, aspecte ce nu au fost confirmate de martorii audiați care au arătat fie că nu a primit procesul-verbal pe care l-a semnat și nu l-a citit ( ), fie că l-a semnat în alb ( ).
In plus față de cele reținute, martorul a confirmat împrejurarea că inculpatul i-a dat martorului numărul de telefon pentru a-l contacta ulterior, deși nu procedează în același mod cu toate persoanele care nu își ridică "pe loc" procesul verbal. De altfel, martorul a intrat în posesia numărului său de telefon, aspect ce conduce, încă o dată la concluzia că inculpatul a fost nesincer în declarațiile date.
A mai susținut inculpatul (precum și martorul ) că denunțătorul ar fi încercat să-i ofere bani în momentul în care i s-a întocmit procesul - verbal și chiar a insistat în acest sens, apropiindu-se de mașina poliției în timp ce ținea în mână mai multe bancnote.
In aceste condiții, dacă s-ar admite și această ipoteză, inculpatul, care avea calitatea de agent de poliție, cunoscând consecințele unei astfel de propuneri și aspectul penal pe care îl poate îmbrăca o atare atitudine din partea unui contravenient, avea obligația să sesizeze organele abilitate, pentru eventualele cercetări pentru dare de mită, ceea ce în cauză, nu s-a întâmplat. De altfel, acest incident, dacă ar fi avut loc, ar fi trebuit să rezulte și din raportul întocmit de echipaj, după ieșirea din serviciu.
In drept, faptele inculpatului, realizează conținutul infracțiunii de luare de mită, prevăzută de art.254 alin.l Cod penal și de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, prevăzute de art.246 Cod penal. Cu privire la această infracțiune de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor s-a reținut că prin actul de sesizare s-a dispus trimiterea în judecată pentru două fapte, aflate în concurs.
Instanța, pe baza probelor administrate, a apreciat că faptele au fost săvârșite în baza aceleiași rezoluții infracționale, în cauză fiind incidente dispozițiile art.41 alin.2 Cod penal.
Față de calificarea juridică dată faptelor prin actul de sesizare - art.246 cu aplicarea art.33 lit.a Cod penal - și considerentele expuse mai sus, instanța a dispus conform art.334 Cod pr.penală schimbarea încadrării juridice în mod corespunzător.
La individualizarea pedepselor, instanța a avut în vedere gradul de pericol social al faptelor, împrejurările concrete în care au fost săvârșite dar și datele ce caracterizează persoana inculpatului.
Chiar dacă acesta nu a recunoscut săvârșirea faptelor, s-a reținut că nu posedă antecedente penale și până la data de 27.07.2008, s-a bucurat de aprecierea colegilor de serviciu și a conducerii instituției, în raport de conduita sa profesională.
Față de aceste date, instanța a apreciat că în favoarea inculpatului poate fi reținută circumstanța atenuantă prevăzută de art.74 lit.a Cod penal, cu efecte în ceea ce privește cuantumul pedepselor ce poate fi coborât sub limitele minime prevăzute de textele de lege încriminatoare.
S-a aplicat inculpatului pe lângă pedeapsa principală - rezultat al contopirii celor două pedepse aplicate în cauză - și pedeapsa accesorie constând în interzicerea drepturilor prevăzute de arzt.64 alin.l lit.a teza II. și lit.b Cod penal. La stabilirea pedepsei accesorii, instanța a ținut seama că gravitatea faptei și persoana inculpatului nu justifică interzicerea și a dreptului la vot, urmând a dispune în consecință.
S-a constatat că în cauză sunt îndeplinite condițiile pentru aplicarea dispozițiilor art.81 Cod penal - privind suspendarea condiționată a executării pedepsei - reeducarea inculpatului putând fi realizată și fără executarea efectivă a sancțiunii penale.
S-a stabilit termen de încercare conform art.82 Cod penal și s-a atras atenția inculpatului asupra art.83 Cod penal.
S-a făcut și aplicarea art.71 alin.5 Cod penal, privind suspendarea executării pedepsei accesorii.
În temeiul art.109 alin.1 Cod pr. penală, s-a dispus păstrarea mijloacelor materiale de probă, respectiv a carnetului conținând copiile proceselor-verbale de contravenție ridicate în cursul urmăririi penale și aflate la camera de corpuri delicte a Tribunalului Bacău.
S-a constatat că la instanță inculpatul a fost asistat de un apărător angajat.
Împotriva deciziei penale mai sus menționate a declarat apel în termen legal inculpatul.
În motivarea apelului, inculpatul a solicitat desființarea sentinței penale de condamnare pronunțată de prima instanță, susținând că din ansamblul materialului probator administrat în cauză nu se poate releva cu certitudine vinovăția sa. În acest sens, inculpatul prin apărătorul ales, reiterează apărările invocate în fața instanței de fond, arătând că și-a îndeplinit corect atribuțiile de serviciu la momentul pretinselor fapte, ce au constat în controlarea traficului rutier și constatarea eventualelor fapte ilicite săvârșite de participanții la acest trafic.
În raport de aceste apărări, inculpatul consideră că soluția ce se impune a se pronunța în cauză este achitarea de către instanța de apel în temeiul dispozițiilor art.10 lit. a proc. pen.
Curtea examinând actele si lucrările dosarului prin prisma motivelor invocate cat si din oficiu sub toate aspectele de fapt si de drept, constată că apelul declarat în cauză este nefondat.
Starea de fapt reținută de instanța de fond este corectă, fiind rezultatul evaluării probelor administrate în cursul cercetării judecătorești și în faza de urmărire penală. În mod judicios, Tribunalul Bacău în urma analizării ansamblului probator administrat în cauzapendinte, a reținut situație de fapt identică cu cea avută în vedere de procuror la momentul trimiterii în judecată a inculpatului.Astfel în mod just instanța de fond a reținut că la data de 27.07.2007, inculpatul în calitate de agent de poliție, aflându-se în exercitarea atribuțiilor de serviciu a întocmit martorilor și procese verbale de contravenție în care a consemnat aspecte nereale.
De asemenea corect Tribunalul Bacăua reținut că inculpatul a pretins sumă de bani martorului pentru a nu-i aplica o sancțiune mai severă.
Situația de fapt reținută este relevată în principal de elementele de fapt ce rezultă din declarațiile martorilor și cărora inculpatul a întocmit două procese verbale de contravenție cu încălcarea modalității de aplicare a sancțiunii și în care a consemnat o situație faptică necorespunzătoare realității. De asemenea martorul în declarațiile date în cele două faze procesuale, a arătat că inculpatul i-a pretins direct o sumă de bani pentru a- aplica o sancțiune mai ușoară, motiv pentru care a amânat întocmirea integrală a procesului verbal de contravenție cu reținerea unei situații mai favorabile, până la momentul încasării efective a sumei de bani pretinse de la martorul menționat, ce urma a fi "plătită" în cursul serii zilei de 27.07.2007, cu ocazia unei întâlniri planificate telefonic.
Curtea observă de asemenea că existența faptelor și vinovăția inculpatului rezultă și din probele indirecte administrate în cauză - declarațiile martorilor care confirmă situația faptică relatată de martorul, și coroborate cu înscrisurile existente la dosarul cauzei și cu declarațiile de nerecunoaștere ale inculpatului.
Relevante la stabilirea corectă a situației de fapt, reprezintă și interceptările convorbirilor telefonice purtate între inculpat și martorul care sunt redate în formă scrisă la dosarul cauzei. Aceste mijloace de probă prezintă o importanță deosebită la aflarea adevărului judiciar, contribuind alături de celelalte probe în acuzare administrate în cauză, la dovedirea învinuirii de luare de mită reținută în sarcina inculpatului.
Nesinceritatea inculpatului este reliefată și de conținutul declarațiilor martorului, polițist la Secția nr.1 Poliție, care în calitatea sa de șef de schimb, a arătat că inculpatul în dimineața zilei de 27.07.2007 nu a predat nici un proces verbal de contravenție întocmit de acesta în cursul nopții în care s-a reținut săvârșirea faptelor.
Curtea observă că situația expusă de acest martor este în totală contradicție cu declarațiile inculpatului potrivit cărora a întocmit două procese verbale de contravenție martorilor și pe care le-a predat șefului de schimb la ora 6 dimineața.
De asemenea Curtea reține că apărarea inculpatului potrivit căreia doar a dorit sa-l ajute pe martorul, oferindu-i numărul său de telefon pentru a-i remite ulterior procesul verbal de contravenție este lipsită de credibilitate, fiind înlăturată în mod just de prima instanță. Situația expusă de inculpat este contrazisă flagrant de elementele de fapt ce rezultă din declarațiile martorului, care se coroborează cu conținutul interceptărilor convorbirilor telefonice purtate între inculpat și martorul menționat.
În considerarea celor expuse, constatând că hotărârea apelată este legală și temeinică, Curtea va respinge ca nefondat apelul inculpatului.
- constata că recurentul inculpat a avut apărător ales.
Văzând și dispozițiile art. 192 alin.2 pr. pen.;
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELEL LEGII
DECIDE
În baza art.379 pct.1 lit.b Cod procedură penală, respinge ca nefondat apelul declarat de inculpatul împotriva sentinței penale nr.586/D din 10.11.2008 pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr-.
Constată că apelantul - inculpat a fost asistat de apărător ales.
În baza art.192 al.2 Cod procedură penală, obligă apelantul - inculpat să plătească statului suma de 150 lei cu titlu de cheltuieli judiciare.
Cu drept de recurs în 10 zile de la pronunțare.
Pronunțată în ședință publică azi 03.03.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR
- - - -
GREFIER
- - -
Red.sent.pen.
Red.
Tehnored.
Ex.2
10.03.2009
Președinte:Ștefan NiminețJudecători:Ștefan Nimineț, Bogdan Adrian
