Luare de mită (art. 254 cod penal). Decizia 39/2009. Curtea de Apel Brasov

Jurisprudenţă şi speţe de drept penal (Jurindex)

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BRAȘOV

Secția penală și pentru cauze cu minori

DECIZIA PENALĂ NR. 39/AP DOSAR NR-

Ședința publică din 16 iunie 2009

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Elena Barbu judecător

- - - judecător

- - - grefier

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public - procuror - din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Brașov.

Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra apelului declarat de martorii de bună credință și împotriva sentinței penale nr. 92 din 26 februarie 2009 pronunțată de Tribunalul Brașov în dosarul penal nr-.

Dezbaterile în cauza penală de față au fost înregistrate în conformitate cu dispozițiile art. 304 Cod procedură penală.

La apelul nominal făcut în ședință publică, la pronunțare se constată lipsa părților.

Procedura îndeplinită.

Dezbaterile în cauza de față au avut loc în ședința publică din data de 10 iunie 2009 când părțile prezente au pus concluzii în sensul celor consemnate prin încheierea de ședință din acea dată, care face parte integrantă din prezenta decizie, iar instanța din lipsă de timp pentru deliberare, a amânat pronunțarea pentru data de astăzi, 16 iunie 2009.

E

Constată că, prin sentința penală nr. 92/S din 26 februarie 2009 pronunțată de Tribunalul Brașov, în baza art. 255 alin. 1 Cod penal, s-a dispus condamnarea inculpatului la pedeapsa de 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de dare de mită.

În baza art. 208, 209 lit. a, i Cod penal, l- condamnat pe același inculpat la pedeapsa de 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat.

În baza art. 33 lit. a, art. 34 lit. b Cod penal, s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea, respectiv pedeapsa de 3 ani închisoare.

S-a făcut aplicarea art. 71, 64 lit. a teza a II-a, lit. b Cod penal.

În baza art. 86/1 alin. 1, 2 Cod penal, s-a dispus suspendarea sub supraveghere pedepsei aplicate acestui inculpat.

În baza art. 71 al. 5 Cod penal, s-a dispus suspendarea executării pedepselor accesorii pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei închisorii.

În baza art. 86/2 Cod penal, a stabilit un termen de încercare de 6 ani.

În baza art. 86/3 alin. 1 Cod penal, a obligat pe inculpatul să respecte pe durata termenului de încercare următoarele măsuri de supraveghere:

- să se prezinte, la datele fixate, la Serviciul de probațiune de pe lângă Tribunalul Brașov;

- să anunțe în prealabil orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;

- să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă;

- să comunice informații de natură putea fi controlate mijloacele lui de existență;

S-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 86 /4 Cod penal privind revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere în cazul săvârșirii unei noi infracțiuni în cursul termenului de încercare sau în cazul neîndeplinirii, cu rea credință, a măsurilor de supraveghere stabilite de către instanță.

În baza art. 254 alin. 1 Cod penal, s-a dispus condamnarea inculpatului la pedeapsa de 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită.

În baza art. 65 alin. 1, 2 Cod penal, s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară constând în interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a II-a, lit. b, c Cod penal (dreptul de a ocupa funcția de agent de pază) pe durată de 3 ani după executarea pedepsei principale.

În baza art. 26 raportat la art. 208, 209 lit. a, i Cod penal, l-a condamnat pe același inculpat la pedeapsa de 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat în forma complicității.

În baza art. 33 lit. a, art. 34 lit. b, 35 alin. 1 Cod penal, s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea, respectiv pedeapsa de 3 ani închisoare, și pedeapsa complementară constând în interzicerea drepturilor prev. de art 64 lit. a teza a II-a, lit. b, c Cod penal (dreptul de a ocupa funcția de agent de pază) pe durată de 3 ani după executarea pedepsei principale.

S-a făcut aplicarea art. 71, 64 lit. a teza a II-a, lit. b, c Cod penal (dreptul de a ocupa funcția de agent de pază).

În baza art. 86/1 alin. 1, 2 Cod penal, s-a dispus suspendarea sub supraveghere pedepsei aplicate acestui inculpat.

În baza art. 71 al. 5 Cod penal, s-a dispus suspendarea executării pedepselor accesorii pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei închisorii.

În baza art. 86/2 Cod penal, s-a stabilit un termen de încercare de 6 ani.

În baza art. 86/3 alin. 1 Cod penal, a obligat pe inculpatul să respecte pe durata termenului de încercare următoarele măsuri de supraveghere:

- să se prezinte, la datele fixate, la Serviciul de probațiune de pe lângă Tribunalul Brașov;

-să anunțe în prealabil orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;

-să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă;

-să comunice informații de natură putea fi controlate mijloacele lui de existență;

S-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 86 /4 Cod penal privind revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere în cazul săvârșirii unei noi infracțiuni în cursul termenului de încercare sau în cazul neîndeplinirii, cu rea credință, a măsurilor de supraveghere stabilite de către instanță.

În baza art. 346 alin. 1 Cod procedură penală, a fost respinsă acțiunea civilă formulată de către partea civilă Făgăraș, prejudiciul fiind recuperat în totalitate.

În baza art. 346 alin. 1 Cod procedură penală raportat la art. 15 alin. 2 Cod procedură penală, au fost respinse acțiunile civile formulate de către martorii de bună credință și.

În baza art. 353 Cod procedură penală, s-a dispus ridicarea sechestrului asigurător instituit prin încheierea de ședință din data de 21.05.2008 asupra autoturismului marca 1310, capacitate cilindrică 1397, sere motor 83712, proprietatea părții responsabile civilmente Făgăraș.

În baza art. 254 alin. 3 Cod penal, s-a dispus confiscarea sumei de 925 lei ridicată de către organele de poliție la data de 10.04.2006 și a obligat pe inculpatul la plata sumei de 175 lei către stat, reprezentând diferența până la 1100 lei.

În baza art. 189 Cod procedură penală, onorariul din oficiu pentru inculpatul, în cuantum de 100 lei, se suportă din fondurile Ministerului Justiției și Libertăților.

În baza art. 191 alin. 1, 2 Cod procedură penală, a obligat pe inculpatul la plata sumei de 1000 lei către stat și pe inculpatul la plata sumei de 1100 lei către stat, reprezentând cheltuieli judiciare avansate de către stat.

Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reținut următoarele:

În data de 06.04.2006, în jurul orei 09:00, inculpatul însoțit de către numitul s-au deplasat la sediul din mun. Făgăraș, inculpatul, fost angajat al firmei de pază SC SRL care asigura paza la A, dorind să ducă câteva hârtii colegilor săi, inculpatul judecându-se anterior cu această firmă de pază.

Cu această ocazie, numitul a discutat cu inculpatul, angajat al SC SRL ca agent de pază și având în acel moment punct de lucru la Făgăraș, despre posibilitatea de a le permite să sustragă fier vechi.

A doua zi, în data de 07.04.1996, inculpatul și s-au deplasat la locuința inculpatului și, în urma discuțiilor purtate, au convenit că se poate intra în incinta SC SA Făgăraș pentru a sustrage fier vechi în data de 09.04.1996, când inculpatul era în serviciu de pază în a II-a iar în cazul declanșării alarmei acesta urma să-i anunțe telefonic pe inculpatul și pe, și au stabilit ca suma obținută din vânzarea bunurilor ce vor fi sustrase să fie împărțită în mod egal între cei trei.

Prin urmare, în data de 09.04.2006, în jurul orei 11:00. inculpatul și numitul s-au deplasat la sediul și au intrat în incinta acestei uzine, după care l-au sunat pe inculpatul, care asigura paza unității la poarta unității împreună cu martorul; inculpatul le-a spus că accesul este liber iar după puțin timp s-a deplasat și el la depozitul unde se aflau inculpatul și numitul, spunându-le să se grăbească fiindcă urma să vină un control.

Inculpatul și numitul au intrat în depozit prin dislocarea unor cărămizi dintr-un perete al depozitului, moment în care s-a declanșat alarma; după ce s-au ascuns, l-au sunat pe inculpatul, acesta spunându-le că la poarta unității nu se aude alarma, iar inculpatul a tăiat firele de alimentare cu tensiune a panoului de comandă al sistemului de pază al depozitului.

După aceasta, inculpatul și numitul au sustras din depozit mai multe bare de cupru și alamă, robinete și lingouri de aluminiu, bunuri pe care le-au transportat în afara incintei SA Făgăraș prin același loc pe unde au intrat, după care au pus la loc cărămizile scoase din peretele depozitului.

Numitul a sunat o persoană neidentificată care a venit cu un autoturism, au încărcat bunurile sustrase și s-au deplasat în comuna, județul S, unde au vândut bunurile sustrase martorei, concubina martorului care se ocupa cu valorificarea materialelor feroase, pentru suma de 35.000.000 ROL, după ce au cântărit aceste bunuri și au constatat că sunt 350 kg.

Inculpatul și numitul au revenit cu același autoturism în municipiul Făgăraș și i-au dat numitului suma de 11.000.000 ROL, la fiecare dintre cei trei revenind această sumă, după ce i-au dat șoferului suma de 1.000.000 ROL iar de 1.000.000 ROL au cumpărat bunuri alimentare.

Pentru a nu fi depistat cu această sumă de bani asupra sa, în aceeași zi inculpatul i-a dat suma de 10.000.000 ROL martorului G, fără să-i aducă la cunoștință proveniența acesteia.

După câteva zile, organele de poliție au ridicat din curtea martorilor și bunurile sustrase de către inculpați și le-au predat Făgăraș.

Împotriva acestei sentințe au declarat apel martorii de bună credință și, solicitând desființarea sentinței în ceea ce privește soluționarea acțiunii civile formulate, iar în urma rejudecării, admiterea acțiunii civile și obligarea inculpatului la suma de 6000 lei, reprezentând suma de bani plătită inculpatului pentru obiectele metalice vândute și a căror proveniență nu au cunoscut-

Examinând sentința atacată în raport de actele și lucrările dosarului, cât și prin prisma motivelor de apel formulate, curtea reține următoarele:

Apelul vizează numai modul de soluționarea a acțiunii civile formulată de către martorii și.

Tribunalul a dat eficiență art. 15 alin. 2 Cod procedură penală, evidențiind faptul că martorii de bună credință sus menționați s-au constituit părți civile în fața instanței, la termenul din data de 14.01.2009 ( 261), însă avocații inculpaților s-au opus acestei constituiri de parte civilă la acest moment procesual, întrucât citirea actului de sesizare avusese loc anterior.

Cu toate acestea, se poate observa din examinarea încheierilor de ședință că cei doi martori au fost citați în fața instanței abia de la termenul de judecată din data de 10.09.2008, iar citirea actului de sesizare a instanței a avut loc în data de 27.02.2008, astfel că nu se poate imputa martorilor că nu s-au constituit părți civile în termenul prevăzut de art. 15 alin. 2 Cod procedură penală.

Potrivit dispozițiilor art. 24 alin. 2 Cod procedură penală, poate avea calitatea de parte civilă orice persoană vătămată (direct sau indirect) care exercită acțiunea civilă în procesul penal. Practica judiciară a statuat că are calitatea de parte civilă dobânditorul de bună credință al unui lucru furat de inculpat, când, în cursul procesului penal, acest lucru a fost ridicat de la cumpărător și predat părții vătămate, acțiunea civilă având ca obiect în acest caz, restituirea prețului.

În cauză, în urma evaluării probelor administrate, prima instanță în mod întemeiat a reținut că inculpatul împreună cu numitul au încărcat bunurile sustrase de la Făgăraș, respectiv bare de cupru și alamă, robinete și lingouri de aluminiu, și s-au deplasat în comuna, județul S unde le-au vândut martorei, concubina martorului, care se ocupa de valorificarea materialelor feroase, pentru suma de 35.000.000 lei, după ce au cântărit aceste bunuri și au constatat că sunt 350 kg. După câteva zile, în cursul anchetei, aceste bunuri au fost ridicate de către organele de poliție și restituite părții vătămate A Făgăraș. Instanța a mai reținut că cei doi martori sunt de bună credință, în sensul că nu au știut de proveniența bunurilor cumpărate de la inculpatul și numitul. Acest fapt nu a fost contestat de nicio parte în cauză.

Declarațiile martorilor și atât din cursul urmăririi penale ( 47-48 bis), cât și din instanță ( 247-250) se coroborează cu declarațiile inculpatului ( 71-75, 82-86 și 110 dosar urmărire penală și 69-70 dosar tribunal) și relevă faptul că, în după amiaza zilei de 09.04.2006, în jurul orelor 17,00, inculpatul și numitul au vândut martorei, după ce, în prealabil au vorbit telefonic cu martorul, bunurile sustrase, fără a le spune acestora că sunt sustrase de la SA Făgăraș.

În atari condiții, pentru a înlesni exercitarea dreptului martorilor cumpărători de bună credință de a se constitui părți civile în cauză, în sensul solicitării de la inculpatul, față de care s-a stabilit tragerea la răspundere penală pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat, a restituirii prețului bunurilor cumpărate și care proveneau din săvârșirea infracțiunii de furt calificat, organele judiciare aveau obligația, conform dispozițiilor art. 76 alin. 2 Cod procedură penală, de a chema aceste persoane, vătămate indirect prin săvârșirea infracțiunii de furt calificat, arătându-le că se pot constitui părți civile și până în ce moment pot proceda în acest sens. Numai dacă s-a respectat această prevedere a legii, iar persoana vătămată nu și-a manifestat voința de a se constitui parte civilă în termenul legal, instanța de judecată poate refuza participarea martorului cumpărător de bună credință ca parte civilă în proces.

Or, în speță se poate observa că organele judiciare nu au procedat în acest mod. În cursul urmăririi penale declarațiile martorilor și din datele de 10.04.2006, 27.04.2006 și 28.04.2006 au fost scrise de către polițist și semnate de către cei doi martori, nefiind menționat decât aspectul cumpărării bunurilor și al predării lor către organele de anchetă, precum și al faptului că nu cunoșteau proveniența bunurilor.

Ulterior, în cursul judecării în primă instanță, martorii cumpărători de bună credință nu au fost citați de la începutul procesului, astfel încât aceștia să își poată exercita dreptul de a se constitui parți civilă conform art. 15 alin. 2 Cod procedură penală, ci după trecerea unei perioade considerabile de timp după citirea actului de sesizare, astfel încât aceștia nu pot fi sancționați, în sensul respingerii acțiunii civile conform art. 346 alin. 1 și art. 15 alin. 2 Cod procedură penală.

Față de aceste considerente, în temeiul art. 379 alin. 2 lit. a Cod procedură penală, curtea va admite apelurile martorilor de bună credință și, pe care o va desființa sub aspectul respingerii pretențiilor civile ale acestora.

Rejudecând cauza în aceste limite, în baza art. 346 alin. 1 și art. 14 Cod procedură penală, inculpatul va fi obligat să plătească martorilor de bună credință și suma de 3500 lei, reprezentând prețul plătit de către aceștia inculpatului și numitului, pentru bunurile sustrase de la Făgăraș. Mijloacele de probă administrate în cauză, astfel cum au fost menționate mai sus relevă faptul că acțiunea civilă exercitată de către cei doi martori nu poate fi îndreptată decât împotriva inculpatului, nu și a coinculpatului și nici a numitului. Inculpatul nu a participat la acțiunea de valorificare a bunurilor sustrase, iar față de numitul, tragerea la răspunderea penală nu a fost stabilită, față de acesta cauza fiind disjunsă prin rechizitoriu, în vederea continuării cercetărilor relativ la săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 208, 209 lit. a, i Cod penal și art. 26, raportat la art. 255 alin. 1 Cod penal.

Celelalte dispoziții ale sentinței atacate vor fi menținute ca fiind legale și temeinice.

Pentru aceste motive

În numele legii

Admite apelul declarat de apelanții martori de bună credință și împotriva sentinței penale nr. 92 din 26.02.2009 a Tribunalului Brașov, pe care o desființează sub aspectul respingerii pretențiilor civile ale acestora.

Rejudecând cauza în aceste limite, în baza art. 346 alin. 1 și art. 14 Cod procedură penală, obligă inculpatul să plătească martorilor de bună credință și suma de 3.500 lei.

Menține celelalte dispoziții ale sentinței atacate.

Cu drept de recurs în 10 zile de la pronunțare cu apelanții și de la comunicare cu celelalte părți.

Pronunțată în ședință publică azi, 16 iunie 2009.

PREȘEDINTE JUDECĂTOR

- - - -

GREFIER

pt. - - aflată în

concediu de odihnă semnează

Prim-grefier

-

Red.EB/06.07.2009

Tehnoredact.DS/07.07.2009/4 ex.

Jud.fond.

Președinte:Elena Barbu
Judecători:Elena Barbu, Manuela Filip, Mihaela Buznea

Vezi şi alte speţe de drept penal:

    Comentarii despre Luare de mită (art. 254 cod penal). Decizia 39/2009. Curtea de Apel Brasov