Luare de mită (art. 254 cod penal). Sentința 52/2008. Curtea de Apel Bacau
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BACĂU
SECȚIA PENALĂ, CAUZE MINORI SI FAMILIE
SENTINȚA PENALĂ NR. 52
Ședința publică de la 28 Martie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Adrian Bogdan judecător
- -- grefier
************
Ministerul Public - DIRECȚIA NAȚIONALĂ ANTICORUPȚIE- SERVICIUL TERITORIAL BACĂU - a fost reprezentat prin
procuror
La ordine a venit spre pronunțare cauza penală privind pe inculpații și, trimiși în judecată prin rechizitoriul nr. 35/P/2006 din 14 septembrie 2006 al Direcției Naționale Anticorupție - Serviciul Teritorial Cluj, astfel: inculpata - pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită în formă continuată, prevăzută și pedepsită de art.254 al.l și 2 Cod penal raportat la art.7 al. din Legea nr. 78/2000(cu modificările și completările ulterioare) cu aplicarea art.41 al.2 Cod penal; inculpatul - pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la luare de mită în formă continuată, prevăzută și pedepsită de art.26 Cod penal raportat la art.254 al.l și 2 Cod penal, raportat la art.7 al.l din Legea nr.78/2000(modificată și completată) cu aplicarea art.41 al.2 Cod penal.
Dezbaterile în cauza de față s-au desfășurat în ședința publică din data de 27 martie 2008, în conformitate cu dispozițiile art. 304 Cod procedură penală, în
sensul că au fost înregistrate cu ajutorul calculatorului, pe suport magnetic, susținerile fiind consemnate în încheierea din acea zi.
CURTEA
-deliberând-
Prin rechizitoriul nr.35/P/2006 întocmit la data de 14.09.2006 de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Serviciul Teritoral C s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaților:
-, fiica lui loan și, născută la data de 27.09.1950 în., jud. M, cetățean român, studii superioare, prim procuror al Parchetul de pe lângă Judecătoria Dragomirești, (în prezent suspendată din funcție), căsătorită, fără antecedente penale, domiciliată în Vișeu de,-, jud. M, cu reședința în M, str. - -, -4,.2, jud. M, posesoare CI. seria - nr. -, CNP -, pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită în formă continuată, prev. și ped. de art. 254 al.l și 2 Cp, rap. la art.7 al.l din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 41 al.2 Cp.
Inculpata este acuzată pentru săvârșirea unei infracțiuni de corupție, reținându-se că în calitate de prim procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Dragomirești,în perioada iulie 2003- aprilie 2006, în mod repetat, în baza aceleiași rezoluții infracționale a pretins și primit diverse sume de bani(între 500-1000 euro) de la opt persoane care s-au autodenunțat, G, loan, și ),pe care le cerceta penal pentru infracțiuni de trecere frauduloasă a frontierei, la regimul circulației pe drumurile publice sau de uz de fals promițându-le că în schimbul banilor va pronunța soluții favorabile de netrimitere în judecată.
-, fiul lui loan și, născut la data de 25.04.1955 în loc.Vișeul de, jud. M, cetățean român, studii superioare, fără ocupație, căsătorit, fără antecedente penale, domiciliată în Vișeu de,- A, jud M, cu reședința în M, str. - -, -4,.2, jud. M, posesor CI. seria - nr. -, CNP -, pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la luare de mită în formă continuată, prev. și ped. de art.26 rap.la art. 254 al.l și 2 Cp, rap. la art.7 al.l din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 41 al.2 Cp.
Prin actul de sesizare al instanței, inculpatului i se reproșează că în perioada aprilie 2004-aprilie 2006, în mod repetat,în baza aceleiași rezoluții infracționale,în calitate de soț al inculpatei, prim procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Dragomirești, cu intenție ajutat-o pe aceasta să ia mită de la denunțătorii (500 euro) și (500 euro), intermediind preluarea banilor pretinși de inculpată, sub pretextul soluționării prin netrimitere în judecată a dosarelor în care aceștia erau cercetați pentru trecerea frauduloasă a frontierei, respectiv uz de fals.
Dosarul cauzei s-a înregistrat la Curtea de Apel Cluj, sub numărul -.
Prin încheierea nr.2390/3.05.2007 pronunțată de ICCJ, s-a dispus strămutarea judecării cauzei la Curtea de APEL BACĂU. In baza încheierii menționate Curtea de Apel Cluja dispus scoaterea de pe rol a cauzei trimițând-o la Curtea de APEL BACĂU.
Examinând actele si lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Din anul 2000, inculpata ocupă funcția de, prim procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Dragomirești, jud.M, calitate în care conducea și coordona activitatea de cercetare penală a Poliției orașului Coroborând probele administrate în cursul urmăririi penale, cu cele administrate nemijlocit în cursul judecății, instanța constată că situația faptică avută în vedere de procuror la momentul trimiterii în judecată a inculpaților este confirmată de către acestea, relevând cu certitudine vinovăția celor doi inculpați față de faptele de corupție pentru care sunt acuzați.
Elementele de fapt ce rezultă din mijloacele de probă administrate în cauză conduc la concluzia certă că inculpata, prin ocuparea unei funcții publice înalte (magistrat procuror), a folosit abuziv puterea publică, în scopul satisfacerii unor interese personale, afectând puternic interesele colective ale societății prin eludarea normelor morale și legale.
Astfel, inculpata folosindu-se de funcția sa de organ investit prin lege cu trimiterea în judecată a persoanelor care au săvârșit infracțiuni, a desfășurat activități ilegale de luare de mită în scopul obținerii unor avantaje materiale.
În mod evident acțiunile ilicite comise de inculpată sunt deosebit de grave,întrucât au produs ca principal efect, slăbirea autorității statului datorită ineficientei instituțiilor acestuia.
Revenind la realitatea obiectivă ce se conturează din economia dosarului de față, instanța reține că inculpata în perioada iulie 2003-aprilie 2006 pretins și primit diferite sume de bani în valută,în sumă totală de 3900 euro și 350 lire sterline de la 8 persoane pe care le cerceta penal și care s-au autodenunțat(, G, și loan), promițându-le ca în schimbul banilor va adopta soluții de netrimitere în judecată.
Ca urmare a încasării sumelor de bani,inculpata a adoptat soluții favorabile față de persoanele cercetate evidețiate mai, pronunțând soluții de scoatere de sub urmărire penală cu aplicarea unor amenzi administrative iar, în cazul lui, Judecătoria Dragomireștia pronunțat soluție de condamnare a acestuia la amendă penală.
Materialul probator administrat în cauză, relevă și participarea infracțională a inculpatului, soțul inculpatei, care în doua cazuri
intermediat preluarea sumelor de bani pretinse de aceasta din urmă de la denunțătorii și.
In continuare, instanța în raport de probele administrate în cauză va prezenta în detaliu activitatea infracțională a inculpaților și, ce constă în comiterea unor acte de executare de luare mită în formă continuată, respectiv complicitate la această infracțiune.
In luna aprilie 2003,martorul ce lucra în străinătate a revenit în țară. Acest martor a fost depistat în trafic de către un echipaj de poliție conducând un autoturism fără a avea permis de conducere.
o anchetă penală având ca obiect fapta de natură penală imputată lui, de conducere a unui autoturism fără a avea permis de conducere, acesta a fost citat la organul de urmărire penală în vederea efectuării actelor de urmărire penală specifice.
Nefiind în țară la momentul primirii citațiilor, mama martorului menționat, a mers în audiență la inculpata pentru a se interesa de situația dosarului penal în care fiul său era cercetat.
Inculpata i-a pretins numitei suma de 1000 de euro pentru a adopta în cauză o soluție de netrimitere în judecată a fiului ei. Deși nu a fost de acord cu plata sumei de bani pe care o aprecia prea mare în raport de posibilitățile sale materiale,inculpata nu a fost de acord să reducă pretențiile, informând martora că în caz contrar fiul său va fi trimis în judecată și condamnat la pedeapsa închisorii.
-se telefonic cu fiul său, acesta a fost de acord să remită incupatei suma pretinsă de către aceasta. In consecință s-a reîntors la biroul inculpatei și a predat banii unui rămas neidentificat, trimis de către aceasta. După circa 30 de minute martora a fost chemată din nou la biroul de inculpatei, care a asigurat-o că își va ține promisiunea.
Prin ordonanța din 15.07.2003, în dosarul 132/ al Parchetului de pe lângă Judecătoria Dragomirești, inculpata a dispus scoaterea de sub urmărire penală a lui, cu aplicarea unei amenzi adminstrative de 7.000.000 lei Rol, pentru infracțiunea prev. de aart.78 al.l din OUG nr. 195/2002.
Martorii și s-au autodenunțat că au dat mită inculpatei,solicitând restituirea banilor ce au făcut obiectul mitei, beneficiind astfel de cauza de nepedepsire prev. de art.255 al.3 Cp.
2. În cursul lunii aprilie 2004 împotriva lui loan s-au declanșat cercetările pentru infracțiunea de trecere frauduloasă a frontierei dintre Franța și Anglia.Ca urmare a începerii urmăririi penale, martorul loan a fost citat la Parchetului de pe lângă Judecătoria Dragomirești în vederea audierii acestuia. întrucât la acel moment loan nu se afla la domiciliu, mama acestuia, ,în urma unei discuții telefonice cu inculpata,pe care cunoștea de mai mult timp, s-a prezentat la sediul parchetului. Inculpata a prezentat martorei, situația nefavorabilă în care se afla fiului său, pretinzând acesteia suma de 500 euro pentru a determina evitarea angajării răspunderii penale contra lui loan.
-se cu fiul său loan, care a fost de acord să remită inculpatei suma pretinsă, a predat banii inculpatei prin intermediul soțului acesteia. Inculpatul s-a deplasat cu mașina la domiciliul martorilor loan și, potrivit unei înțelegeri prealabile intervenite între inculpata și aceștia din urmă, iar suma de 500 euro ce se afla într-un plic, a fost remisă inculpatului prin geamul de la mașină.
În final, inculpata a dispus trimiterea în judecată a lui loan prin rechizitoriul din 27.07.2004,în dosar nr. 190/P/2004 pentru infracțiunea de trecere frauduloasă a frontierei și fals privind identitatea, acesta fiind condamnat la amenda penală.
Martorii și fiind nemulțumiți de faptul că inculpata nu și-a respectat promisiunea, deși au oferit bani, s-au plâns cu privire la acest aspect martorilor și loan, cu care se cunoșteau fiind vecini.
Martorii și s-au autodenunțat că au dat mită inculpatei prin intermediul soțului ei, solicitând restituirea banilor ce au făcut obiectul mitei, beneficiind astfel de cauza de nepedepsire prevăzută de art.255 al.3 Cp.
3. În anului 2004 împotriva numitului s-au declanșat cercetările penale pentru infracțiunea de trecere frauduloasă a frontierei dintre Franța și Anglia. In vara anului 2004,1a câteva săptămâni după revenirea în țară, a fost citat la organul de urmărire penală pentru a da declarație. în conformitate cu dispozițiile procedurale referitoare la faza de urmărire penală, martorul a fost chemat pentru audieri de inculpata care 1-a încunoștiințat cu acea ocazie despre faptul ca va fi trimis în judecată și va fi condamndat la pedepsa închisorii cu suspendarea condiționată a pedepsei. Inculpata i-a pretins martorului menționat suma de 500 euro pentru a dispune o soluție de netrimitere în judecată față de acesta. și-a exprimat dezacordul cu privire la cuantumul sumei pretinse de inculpată oferindu-i 200 de euro, însă aceasta refuzat. In cele din urmă martorul i-a remis inculpatei suma de 400 euro cu care aceasta a fost de acord.
Ca urmare a mitei oferite in condițiile arătate,prin ordonanța din 25.08.2004 din dosar 255/P/2004, inculpata a dispus scoaterea de sub urmărire penală a martorului și aplicarea unei amenzi administrative de 5.000.000 lei Rol.
s-a autodenunțat că a dat mită inculpatei, solicitând restituirea banilor ce au făcut obiectul mitei, beneficiind astfel de cauza de nepedepsire prev. de art.255 al.3 Cp.
4. n cursul lunii august 2004, martorului a trecut fraudulos frontiera de stat dintre Franța și Anglia,fiind returnat de autoritățile engleze în luna august 2004.Pentru fapta săvârșită i s-a întocmit dosar penal,iar urmărirea penală a fost efectuată de Poliția de Frontieră Martorul a fost citat telefonic de inculpata care 1-
încunoștiințat cu acea ocazie despre faptul ca dosarul penal va fi soluționat de
către aceasta după ce îl va primi de la Poliția de Frontieră
Cu acea ocazie inculpata a pretins martorului suma de 700 euro, în vederea pronunțării unei soluții de netrimitere în judecată.
Ulterior a fost contactat din nou de către inculpată care a reiterat cererea de a i se oferi suma de 700 euro. Martorul a acceptat propunerea inculpatei, motiv pentru care, conform unei înțelegeri avute cu inculpata, acesta i-a remis de 700 euro în incinta Casei de Cultură S
s-a autodenunțat că a dat mită inculpatei, solicitând restituirea banilor ce au făcut obiectul mitei, beneficiind astfel de cauza de nepedepsire prev. de art.255 al.3 Cp.
5. În cursul lunii august 2004, martorului a trecut
fraudulos frontiera de stat dintre Franța și Anglia,fiind returnat de autoritățile
engleze în luna iunie 2004. Pentru fapta săvârșită i s-a întocmit dosar penal,iar
urmărirea penală a fost efectuată sub supravegherea procurorului
ce își desfășura activitatea în acea vreme la Parchetul de pe lângă JUDECĂTORI: Adrian Bogdan, Patriche Gabriela
La data de 23.08.2004 i s-a prezentat materialul de urmărire
penală.
După un timp, martorul, a primit un apel telefonic de la o persoană necunoscută care 1-a înștiințat că pentru fapta comisă riscă să fie închis, propunându-i să se prezinte la Parchetul D cu suma de 500 de euro la procurorul pentru a evita trimiterea sa în judecată.
La momentul convenit, s-a prezentat la sediul unității de parchet, fiind primit în birou de inculpata, remițându-i suma de 300 de lire sterline. După ce a numărat banii, inculpata a atras atenția martorului ca suma e insuficientă cerându-i sa-i mai remită încă 50 de lire sterline pentru a se ajunge la echivalentul sumei pretinse de 500 euro.
Acceptând pretențiile inculpatei, a revenit în scurt timp cu diferența de suma pretinsă. După remiterea acestei sume inculpata 1-a asigurat pe martor că față de acesta va dispune aplicarea unei sancțiuni cu caracter administrativ.
Prin ordonanța din 16.11.2004 din dosarul 277/P/2004, a fost scos de sub urmărire penală și i-a fost aplicată o sancțiune administrativă în cuantum de 10.000.000 lei Rol.
s-a autodenunțat că a dat mită inculpatei, solicitând restituirea banilor ce au făcut obiectul mitei, beneficiind astfel de cauza de nepedepsire prev. de art.255 al.3 Cp.
6. În luna septembrie 2004, martorul a fost depistat în trafic conducând un autoturism în timp ce avea în sânge o îmbibație alcoolică peste limita legală. Pentru această faptă martorului i s-a întocmit dosar penal de către Poliția La doua zile după demararea cercetărilor, a părăsit România, întorcându-se în Italia unde avea locul de muncă. Cu ocazia sărbătorilor de iarnă a revenit în țară, ocazie cu care a aflat că a fost citat de organele de urmărire penală,motiv pentru care s-a prezentat la postul de poliție Lucrătorii poliției D i-au indicat martorului să se prezinte la parchet pentru a lua legătura cu inculpata. -o pe inculpată la sediul unității de parchet, a contactat-o telefonic,stabilind astfel o întâlnire la reședința sa din La locuința inculpatei, aceasta i-a prezentat martorului situația nefavorabilă în care se află acesta,arătându-i totodată ca există riscul de a fi condamnat la pedeapsa închisorii și sa-i fie anulat permisul de conducere.
În continuarea discuției, inculpata a pretins martorului, suma de 500 euro pentru a dispune o soluție de netrimitere în judecată. Deși inițial martorul a refuzat remiterea sumei de 500 euro pe care o considera prea mare, în urma refuzului inculpatei de a reduce această sumă,acesta a acceptat plata sumei pretinse.
Astfel, prin ordonanța din 21.12.2004, din dos.323/P/2004 inculpata a dispus scoaterea de sub urmărire penală și aplicarea unei amenzi față de pentru infracțiunea prev. de art.79 al. din OUG 195/2002.
s-a autodenunțat că a dat mită inculpatei, solicitând restituirea banilor ce au fiicut obiectul mitei, arătând totodată anchetatorilor, apartamentul unde acesta a remis cei 500 de euro.
7. Martorilor G și soția sa li s-au întocmit dosar penal fiind cercetați pentru infracțiunea de trecere frauduloasă a frontierei, dosarul cauzei fiind înregistrat la Poliția Orașului Astfel lucrătorii de poliție i-au condus pe cei doi martori la biroul inculpatei în vederea audierii acestora. Cu acea ocazie inculpata a informat cele doua persoane cercetate că pedeapsa prevăzută de lege pentru faptele comise de aceștia, este închisoarea.
După un timp martorul a fost rechemat la biroul inculpatei care i-a pretins suma de 500 euro pentru a dispune o soluție de netrimitere în judecată. a primit propunerea inculpatei, oferind acesteia suma de 300 euro pe care inculpata a acceptat-o în cele din urmă.
Prin ordonanța din 13 inie 2005,din dosarul nr.l78/P/2005, inculpata a dispus scoaterea de sub urmărire penală a soților, aplicând fiecăruia o amendă administrativă în sumă de 2.000.000 lei Rol.
Ulterior G s-a autodenunțat că a dat mită inculpatei, solicitând restituirea banilor. După formularea autodenuțului, martorul menționat a părăsit țara la data de 16.06.2006.
8.Martorului i s-a întocmit dosar penal fiind cercetat pentru săvârșirea unei infracțiuni de uz fals, fiind acuzat ca la data de 25.03.2006, fiind oprit în trafic pe raza localității D, a prezentat polițiștilor o poliță de asigurare internațională "Carte " despre care exista suspiciunea că ar fi falsă. La data de 18.04.2006 s-a început urmărirea penală față de pentru infracțiunea mai menționată,confirmată în aceeași zi de către inculpata cu toate ca nu existau indicii temeinice cu privire la neautenticitatea poliței de asigurare deținută de învinuit.
La data de 18.04.2006 martorul a fost audiat la Poliția Orașului D de către, agent de poliție care în aceeași zi a prezentat dosarul și condus martorul la Parchetul Inculpata,i-a prezentat lui, situația nefavorabilă în care se află, atrăgându-i atenția că riscă să fie condamnat la pedeapsa închisorii și să-i fie anulat permisul de conducere. Fiind șofer profesionist, aspectele prezentate de inculpată martorului, l-au alarmat.
Instanța mai reține faptul că martorul, în calitatea de subinspector cu atribuții de cercetare în cadrul poliției D, cunoștea situația din dosarul penal nr.85/P/2006 în care era învinuit. Sesizând că probele în învinuire administrate în dosarul menționat sunt insuficiente,martorul luga, s-a prezentat la biroul inculpatei pentru a dispune cu privire la măsurile care se impun a fi luate în dosarul de urmărire penală ce-1 privește pe.
Inculpata, prin intermediul subinspectorului de poliție ,a pretins de la martorul suma de 500 euro în vederea adoptării unei soluții de netrimitere în judecată. întrucât martorului,suma de 500 euro i s-a părut prea mare,inculpata a fost de acord să reducă pretențiile la suma de 300 euro cu condiția predării banilor în termen scurt.
Prin intermediul martorului, inculpata a transmis martorului că va dispune o soluție de netrimitere în judecată față de acesta dacă în termen de 2 ore îi va remite suma de 300 euro. De asemenea i-a cerut să-i comunice lui, faptul că o să-1 trimită pe soțul său pentru a prelua banii, întrucât ea trebuia să plece la serviciu.
În continuare,martorul a relatat lui conținutul discuției purtate cu inculpata, motiv pentru care a luat legătura cu martorul Fonta pentru a-i împrumuta suma de 300 euro pretinși de inculpată, urmând să se întâlnească cu acesta în orașul. Pe traseu Fonta a fost implicat într-un accident rutier, împrejurare care a împiedicat predarea banilor cu titlu de împrumut către.
Neputând procura suma de bani în termenul impus de inculpata, i-a dat telefon martorului pe care 1-a rugat să o înștiințeze pe inculpată despre această situație, promițând că va remite acesteia suma de bani, după sărbătorile de Paști. a fost transmis inculpatei prin soțul său, care s-a prezentat în ziua stabilită pentru a ridica personal banii.
De menționat este faptul că martorul l-a anunțat pe șeful său despre "înțelegerea" intervenită între inculpata și martorul,însă acesta nu a luat nici o măsură legală, rămânând pasiv,mai mult chiar l-a sfătuit martor, să nu se amestece în activitatea profesională a inculpatei.
La data de 25.04.2006, s-a autodenunțat, astfel că la data de 26.04.2006, pe când acesta urma sa remită banii inculpatei la sediul Parchetului de pe lângă Judecătoria Dragomirești, s-a organizat o acțiune de prindere în flagrant a inculpatei. Întrucât în acea zi, inculpata urma să participe la o ședință de judecată, s-a stabilit ca banii sa fie preluați de inculpatul care a fost pus în legătură cu prin intermediul polițistului. În aceste condiții a predat suma de 500 euro inculpatului.
Acțiunile de primire la banilor de către inculpatul și discuțiile purtate între acesta și sunt evidențiate prin intermediul înregistrărilor video și audio efectuate cu acea ocazie conform dispozițiilor legale procedurale.
Față de, procurorul a dispus scoaterea sa de sub urmărire penală pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la infracțiunea de luare de mită, considerând că acționat fără vinovăție, respectiv sub imperiul unei constrângeri morale exercitate de inculpata care s-a folosit de ascendentul profesional care îl avea asupra acestuia.
Situația faptică reținută de instanță rezultă cu certitudine prin coroborarea următoarele mijloace de probă: declarațiile martorilor care s-au autodenunțat că au dat mită inculpatei, iar în cazul a două din acestea prin intermediul lui ( declarațiile martorilor, G, ), copii după actele din dosarele Parchetului de pe lângă Judecătoria Dragomirești din care reiese că toți cei opt denunțători au fost cercetați de către inculpată, declarațiile martorilor, Fonta, relevante atât sub aspectul confirmării acuzațiilor de corupție la adresa celor doi inculpați cât și în ceea ce privește presiunile exercitate de inculpata pentru intimidarea denunțătorilor și a martorilor; procesul verbal de constatare a infracțiunii flagrante din data de 26 aprilie 2006, împreună cu procesul verbal de marcare și planșele fotografice; dialogurile interceptate ambiental, purtate între inculpatul și denunțătorul, din care reiese indubitabil că inculpatul știa despre ce este vorba și a cerut să-i înmâneze lui banii destinați soției sale, informațiile cuprinse în notele de redare a înregistrărilor telefonice și ambientale a căror valoare probatorie și legalitate a fost confirmată de către instanță; declarațiile martorului ce relatează atât implicarea ambilor inculpați în actele de corupție cât și presiunile care au fost exercitate asupra sa de către inculpata; înscrisul conținând declarația scrisă a martorului la dictarea inculpatei, procesul verbal de sesizare din oficiu cu privire la plângerile penale conținând denunțuri calomnioase formulate de la adresa martorilor sau a făptuitorilor care au dat declarații împotriva sa, raportul de expertiză criminalistică nr.241 din 5.11.2007 efectuat la INEC B care atestă autenticitatea înregistrărilor audio-video efectuată în cauză, raportul expertiză medico legală psihiatrică emis de INML " Minovici" B, care atestă existența discernământului inculpatului în momentul comiterii faptelor pentru care este acuzat.
În tot cursul procesului penal inculpații au negat constant săvârșirea faptelor pentru care sunt acuzați, considerându-se nevinovați.
În cursul urmării penale, inculpata a încercat să se disculpe, prin întreprinderea unor acțiuni ilicite de influențare a martorilor care cunoșteau fapte și împrejurări în acuzarea sa.
Datele dosarului cauzei relevă încercarea inculpatei de a încerca să zădărnicească aflarea adevărului prin exercitarea de presiuni directe sau indirecte, asupra unor denunțători, precum și a unor persoane față de care avea autoritate (martorul ), în scopul schimbării declarațiilor acestora, cu altele mincinoase. De asemenea inculpata s-a folosit de calitatea sa profesională, cerând polițistului, comandantul Poliției D, să ia legătura cu denunțătorii pentru a-i determina să-și schimbe declarațiile în scopul exonerării sale de răspunderea penală.
Inculpatul invocă în apărarea sa, o situație cu care încearcă să demonstreze lipsa de temeinicie a acuzațiilor, susținând că banii primiți de la, au reprezentat costul cazării acestuia la pensiunea sa turistică din Vișeul de conform unei înțelegeri anterioare. Apărarea sa este lipsită de credibilitate,fiind contrazisă de declarațiile martorului care îl incriminează direct, coroborate cu înregistrările audio-video efectuate în cursul urmăririi penale, care confirmă susținerile acestui martor.
Inculpatul a mai invocat și lipsa discernământului în momentul preluării sumelor de bani cu titlu de mită, ce erau destinate inculpatei.
În virtutea garantării dreptului la apărare, instanța la termenul de judecată 7.06.2007 a încuviințat efectuarea unei noi expertize medico-legale psihiatrice care să stabilească dacă inculpatul a păstrat discernământul în momentul săvârșirii faptelor reținute în sarcina acestuia. Astfel,în cursul judecății s-a efectuat de către INML " Minovici" Bon oua expertiză medico-legală psihiatrică avizată de Comisia Superioară de Medicină Legală, care a concluzionat că inculpatul a păstrat capacitatea psihică de apreciere critică asupra conținutului și consecințelor negative ale faptelor pentru care este judecat. În raport de concluziile lucrării medico-legale amintite, instanța constată că susținerile inculpatului referitoare la lipsa capacității sale de reprezentare a realității obiective a faptelor comise, sunt lipsite de suport real.
Inculpații prin apărătorul ales, au criticat constant lipsa de legalitate și temeinicie a probelor în acuzare administrate în cursul urmăririi penale, apreciind că au fost administrate de procuror cu încălcarea dispozițiilor procedurale, fiind lipsite astfel de valoare probantă.
Inculpații invocă încălcarea dispozițiilor art. 68.C.P.P. potrivit cărora este interzis a se întrebuința violențe, amenințări, ori alte mijloace de constrângere, precum și promisiuni ori îndemnuri în scopul de a obține probe. Inculpații susțin că procurorul care a efectuat urmărirea penală în cauză, a nesocotit dispozițiile art.68 C.P.P. determinând prin amenințări, îndemnuri și intimidări, persoanele despre care se susține că au oferit mită inculpatei și care ulterior s-au autodenunțat, să dea declarații împotriva acestora.
Pe de altă parte inculpații prin apărător invocă nulitatea flagrantului organizat cu ocazia oferirii mitei inculpatei de către denunțătorul, apreciind ca nu are valoare probantă în procesul penal, întrucât a fost efectuat cu o zi înainte de începerea urmăririi penale față de inculpați, constituind doar un act premergător.
Sub un alt aspect, inculpații prin apărătorul ales invocă nelegalitatea înregistrărilor autorizate provizoriu de procuror la data de 26.04.2006, motivat de faptul că ordonanța procurorului a fost emisă anterior începerii urmăririi penale, astfel încât înregistrările efectuate în baza ordonanței procurorului nu pot fi folosite ca probă. Se mai invocă de către inculpatul și nelegalitatea înregistrărilor audio și video privitoare la conversația dintre acesta și martorul, întrucât nu s-a emis autorizație în acest sens.
Analizând criticile invocate de inculpați referitoare la nelegalitatea administrării probelor in cursul urmăririi penale, instanța constată că reproșurile aduse sunt lipsite de temei.
Evaluând modalitatea în care au fost ascultate persoanele care au oferit sume de bani cu titlu de mită inculpatei în cursul urmăririi penale, instanța observă că acestea au fost audiate cu respectarea tuturor dispozițiilor legale, iar elementele de fapt ce rezultă din conținutul acestor declarații reprezintă expresia voinței libere a acestora, neexistând indicii cu privire la exercitarea vreunei forme de constrângere asupra denunțătorilor de către procurorul anchetator.
Mai mult, denunțătorii au fost ascultați nemijlocit și în instanță (cu excepția martorului ), neconstatându-se contradicții în conținutul declarațiilor date de aceștia în cele două faze procesuale.
În ce privește valoarea probantă a flagrantului organizat la 26.04.2006 de către procurorul care a efectuat urmărirea penală în cauză, contestată de către inculpați, instanța consideră că informațiile culese cu acea ocazie au deplină forță probantă de a contribui la aflarea adevărului.
Este adevărat că procesul verbal de constatare a infracțiunii flagrante (vol.1, fila 262-265 dup) a fost încheiat la data de 26.04.2006, cu o zi înainte de începerea urmăririi penale față de inculpați, însă această împrejurare nu determină ineficacitatea probantă a acestui act de procedură, putând contribui la aflarea adevărului în măsura în care se coroborează cu celelalte fapte sau împrejurări ce rezultă din ansamblul probelor existente în cauză.
Actele premergătoare,deși sunt acte extraprocesuale (procesul penal începe odată cu pornirea urmăririi penale) ele sunt acte procedurale penale, realizate de organele de cercetare penală și se efectuează în aceleași condiții în care se efectuează orice act de urmărire penală, adică cu respectarea dispozițiilor legale.
Potrivit dispozițiilor art. art.224 al.C.P.P.3 C.P.P. procesul verbal prin care se constată efectuarea unor acte premergătoare, poate constitui mijloc de probă. În consecință instanța va lua în considerare la stabilirea corectă a situației de fapt, datele existente în procesul verbal de constatare a infracțiunii flagrante, care poate constitui un mijloc de probă, în conformitate cu reglementarea legală menționată.
Cât privește nelegalitatea înregistrărilor autorizate provizoriu de procuror la data de 26.04.2006, motivat de faptul că ordonanța procurorului a fost emisă anterior începerii urmăririi penale,instanța nu poate primi nici aceste critici.
Interpretând dispozițiile procedurale prev. de art.91/1 și urm. C.P.P. care reglementează procedura interceptărilor și înregistrărilor audio-video, se observă că legiuitorul nu condiționează autorizarea interceptărilor, de începerea urmăririi penale. Pentru a se dispune autorizarea interceptărilor audio-video, legiuitorul impune doar existența unor indicii temeinice privind pregătirea sau săvârșirea unor infracțiuni pentru care urmărirea penală se efectuează din oficiu, iar interceptarea și înregistrarea se impun pentru stabilirea situației de fapt. Așadar, câtă vreme legiuitorul nu impune începerea urmăririi penale pentru autorizarea efectuării înregistrărilor, ca în cazul percheziției domiciliare de pildă, care este condiționată de existența unui proces penal început, criticile aduse legalității înregistrărilor nu pot fi primite de instanță.
Susținerile inculpaților sunt total nefondate, având în vedere că ordonanța procurorului din 26.04.2006 a fost confirmată prin încheierea nr. 10 din 27.04.2006 a Curții de Apel Cluj,iar această hotărâre judecătorească, a fost pronunțată după începerea urmăririi penale.
Referitor la inexistența autorizației de înregistrare a audio video a convorbirilor ambientale purtate între și inculpatul, instanța constată că prin ordonanța procurorului din data de 26.04.2006 confirmată prin încheierea nr. 10 din 27.04.2006 a Curții de Apel Cluj, s-a autorizat interceptarea și înregistrarea audio și video ambientală a făptuitorului. Critica adusă de inculpați este nefondată. Având în vedere că prin ordonanța procurorului amintită mai, s-a autorizat interceptarea și înregistrarea audio video ambientală a lui cu orice persoană, nu era necesară emiterea unei alte autorizații privitoare la conversațiile purtate în mediu ambiental de către inculpatului.
Legalitatea interceptărilor efectuate în cursul urmăririi penale, este contestată de inculpați și sub aspectul înregistrărilor conversațiilor telefonice în care s-a folosit un aparat telefonic mobil, a cărui titular nu era urmărit penal. În concret, inculpații consideră că interceptarea conversațiilor telefonice, în care s-a folosit telefonul mobil ce aparținea "Cabinetului de avocatură " sunt nelegale în raport de împrejurarea că împotriva avocatului menționat, nu s- început urmărirea penală, încălcându-se astfel art. 8 al CEDO, referitor la ingerința agenților statului în viața privată a unei persoane.
Instanța constată că, nici acest reproș nu este justificat,întrucât așa cum s-a mai arătat, autorizarea interceptărilor se dispune în condițiile legii, ori de câte ori există indicii temeinice privind pregătirea sau săvârșirea unor infracțiuni pentru care urmărirea penală se efectuează din oficiu, iar interceptarea și înregistrarea se impun pentru stabilirea situației de fapt, neavând relevanță cine este titularul în drept a postului telefonic interceptat. Cât privește ingerința statului în viața privată a apărătorului inculpatei, instanța constată că interceptările efectuate, care sunt redate în formă scrisă la dosarul cauzei, nu conțin referiri la aspecte ce țin de viața privată a acesteia, ci doar date și informații referitoare la fapte de natură penală asupra cărora există suspiciuni ca ar fi săvârșite de inculpați.
Pentru considerentele arătate mai, instanța constată că apărările inculpaților nu pot fi primite, vinovăția celor doi inculpați este dovedită cu certitudine de ansamblul probator administrat în cursul urmăririi penale și al cercetării judecătorești, cu respectarea tuturor drepturilor și garanțiilor procesuale ale acestora.
Edificatoare la aflarea adevărului sunt declarațiile martorilor, G, și, persoane cercetate penal de către inculpata, care au oferit mită acesteia în modalitatea prezentată mai, în scopul obținerii unor soluții de netrimitere în judecată.
Elementele de fapt ce rezultă din declarațiile martorilor menționați, sunt confirmate de conținutul declarațiilor martorilor, Fonta, și, precum și de datele ce rezultă din dosarele de urmărire penale anexate la dosarul cauzei, în care denunțătorii mai amintiți au fost cercetați de către inculpată.
Relevante la stabilirea corectă a situației de fapt, reprezintă și înregistrările ambientale și interceptările convorbirilor telefonice, efectuate în cauză. Aceste mijloace de probă prezintă o importanță deosebită la aflarea adevărului, contribuind alături de celelalte probe în îmvinuire administrate în cauză, la dovedirea acuzațiilor reținute în sarcina inculpaților.
În drept,faptele inculpatei întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de luare de mită comisă în formă continuată, prev. și ped. de art. 254 al.1 și 2 Cp, rap. la art.7 al.1 din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 41 al.2 Cp.
În drept, faptele inculpatului întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de complicitate la luare de mită comisă în formă continuată, prev. și ped. de art.26 rap.la art. 254 al.1 și 2 Cp, rap. la art.7 al.1 din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 41 al.2 Cp
Având în vedere modalitatea identică sau similară de executare a elementelor materiale a laturii obiective a infracțiunii de luare de mită, instanța apreciază că acțiunile inculpaților au fost comise în realizarea unei rezoluții infracționale unice, prezentând fiecare în parte conținutul aceleiași infracțiuni.
În condițiile speței, atâta timp cât prin săvârșirea repetată a oricăreia dintre modalitățile de săvârșire a infracțiunii de luare de mită respective complicitate la această infracțiune, s-a încalcat de către inculpați de mai multe ori aceeași dispoziție a legii, ca urmare a unei singure hotărâri infracționale luate de aceștia, dusă la îndeplinire într-un interval de timp mai mult sau mai puțin îndelungat, se impune ca toate aceste acte, care prezintă fiecare în parte conținutul aceleiași infracțiuni, să fie încadrate într-o infracțiune unică, continuată.
Constatând că faptele reținute în sarcina inculpaților există, au fost comise de către aceștia și constituie infracțiuni, instanța va pronunța în cauză o soluție de condamnare a celor inculpați la pedeapsa închisorii.
La individualizarea pedepselor, instanța va avea in vedere criteriile de individualizare prev. de art. 72 Cp, gradul de pericol social al faptelor, dimensiunea stării de pericol produse, modul de savârșire, contribuția infracționala a fiecărui inculpat, precum si atitudinea de zădărnicire a aflării adevărului manifestată de inculpați în cursul procesului penal.
La aprecierea pericolului social concret, al faptelor inculpaților, instanța nu va ține seama doar de limitele de pedeapsă stabilite de legiuitor prin textele incriminatoare.
Pericolul social concret al faptelor comise de inculpata, este deosebit de mare, decurgând din faptul că inculpata care prin profesia sa a fost chemată să vegheze la apărarea valorilor sociale ocrotite de lege și să aplice legea în limitele competenței sale, a savârșit ea însăși fapte de natură penală care au produs drept consecință directă, slăbirea autorității statului de a impune tragerea la răspundere penală a celor care au săvârșit infracțiuni.
În considerarea acestor aprecieri,instanța va aplica inculpatei o pedeapsă privativă de libertate cu executare efectivă într-un loc de detenție, aptă de a asigura constrângerea inculpatei și prevenția generală.
Alături de pedeapsa principală la care va fi condamnată inculpata, instanța va aplica acesteia o pedeapsă complementară ce constă în interzicerea exercițiului drepturilor prev. de art. 64 lit.a teza a-II-a și lit. b Cp pe o durată de 2 ani, precum și o pedeapsă accesorie restrictivă de drepturi.
Instanța nu va aplica inculpatei și pedeapsa complementară interzicerii exercițiului dreptului prev. de art. 64 lit.c Cp, întrucât nu ar avea nici o eficacitate juridică, dat fiind faptul ca potrivit art.65 al.1 lit. f din Legea nr.303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, condamnarea definitivă a judecătorului sau procurorului pentru o infracțiune, atrage eliberarea sa din funcție, iar până la soluționarea definitivă a cauzei, magistratul cercetat, este suspendat din funcție, potrivit art.62 al.1 lit. a din aceiași lege.
În timpul executării pedepsei principale,inculpata va executa și pedeapsa accesorie a interzicerii exercițiului drepturilor prev. de art. 64 lit.a teza a-II-a și lit. b Cp.
În baza art. 88 Cp,va computa din pedeapsa principală aplicată, durata reținerii și arestării preventive a inculpatei de la data de 24.08.2006 la zi.
Având în vedere că există în continuare temeiuri care justifică detenția preventivă a inculpatei, instanța în baza art. 350.C.P.P. va menține această măsură.
În ceea ce privește modalitatea de individualizare a pedepsei principale ce urmează a fi aplicată inculpatului, ținând cont de lipsa antecedentelor penale, de starea de sănătate precară a acestuia, de contribuția sa la comiterea infracțiunilor imputate, de circumstanțele concrete în care s-au săvârșit faptele, instanța apreciază ca scopul preventiv-educativ al pedepsei poate fi realizat și fără executarea acesteia.
În raport de acestea, instanța va suspenda condiționat executarea pedepsei principale aplicate inculpatului pe durata unui termen de încercare fixat în condițiile art.82 Cp.
În baza art.359 C.P.P. va atrage atenția inculpatului asupra dispozițiilor art.83 Cp, a căror nerespectare determină revocarea beneficiului suspendării pedepsei.
În raport cu natura infracțiunii comise și cuantumul pedepsei principale stabilită în cauză inculpatului, instanța va aplica acestuia o pedeapsa complementară interzicerii exercițiului drepturilor prev. de art. 64 lit.a teza a-II-a și lit. b Cp pe o durată de 1 an.
În baza art. 88 Cp, va computa din pedeapsa principală aplicată inculpatului, durata reținerii din data de 4 septembrie 2006.
Va constata că prin încheierea din data 2.10.2006 pronunțată de Curtea de Apel Cluj, s-a menținut în cursul judecății, măsura preventivă a obligării de a nu părăsi țara, luată față de inculpatul, ce se va menține până la soluționarea definitivă a cauzei dacă nu intervine revocarea acesteia sau înlocuirea cu o altă masură preventivă.
Având în vedere că persoanele care au dat mită inculpatei s-au autodenunțat, beneficiind astfel de cauza de nepedepsire prev. de art.255 al.3 Cp și au solicitat restituirea sumelor de bani oferite, instanța, în baza art.19 din Legea 78/2000 coroborat cu art. 255 al.5 Cpp va obliga inculpata să restituie sumele de bani, ce au format obiectul mitei, denunțătorilor, G, și, menționate în dispozitivul prezentei hotărâri.
Va constata că suma de bani reprezentând oferită de inculpatei prin intermediul inculpatului a fost recuperată în momentul flagrantului.
Va constata că ambii inculpați au avut apărători aleși.
Văzând și dispozițiile art. 191 al.1,2
C.P.P.PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Condamnă inculpata, fiica lui și, născută la data de 27.09.1950 în com., jud. M, cetățean român, studii superioare, prim procuror al Parchetul de pe lângă Judecătoria Dragomirești, (în prezent suspendată din funcție), căsătorită, fără antecedente penale, domiciliată în Vișeu de,-, jud M, cu reședința în M, str. - -, -4,.2, jud. M, posesoare seria - nr.-, CNP -, pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită în formă continuată, prev. și ped. de art. 254 al.1 și 2 Cp, rap. la art.7 al.1 din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 41 al.2 Cp, la pedeapsa principală de 4 (patru) ani închisoare.
Aplică aceleiași inculpate, pedeapsa complementară a interzicerii exercițiului drepturilor prev. de art. 64 lit.a teza a-II-a și lit. b Cp pe o durată de 2 ani.
Interzice inculpatei, exercițiului drepturilor prev. de art. 64 lit.a teza a-II-a și lit. b Cp, în condițiile și pe durata prev. de art.71 Cp.
În baza art. 88 Cp, compută din pedeapsa principală aplicată, durata reținerii și arestării preventive de la data de 24.08.2006 la zi.
În baza art.350 Cpp, menține starea de arest a inculpatei.
II. Condamnă inculpatul, fiul lui și, născut la data de 25.04.1955 în loc.Vișeul de, jud.M, cetățean român, studii superioare, fără ocupație, căsătorit, fără antecedente penale, domiciliată în Vișeu de,-, jud M, cu reședința în M, str. - -, -4,.2, jud. M, posesor seria - nr.-, CNP -, pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la luare de mită în formă continuată, prev. și ped. de art.26 rap.la art. 254 al.1 și 2 Cp, rap. la art.7 al.1 din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 41 al.2 Cp, la pedeapsa principală de 3 (trei) ani închisoare.
Aplică aceluiași inculpat, pedeapsa complementară a interzicerii exercițiului drepturilor prev. de art. 64 lit.a teza a-II-a și lit. b Cp pe o durată de 1 an.
În baza art.81 Cp, dispune suspendarea condiționată a pedepsei principale pe durata unui termen de încercare de 5 ani fixat în condițiile art. 82 Cp.
În baza art.359 Cpp, atrage atenția inculpatului asupra dispozițiilor art.83 Cp.
În baza art. 88 Cp, compută din pedeapsa principală aplicată inculpatului, durata reținerii din data de 4 septembrie 2006.
Constată că prin încheierea din data 2.10.2006 pronunțată de Curtea de Apel Cluj, s-a menținut în cursul judecății, măsura preventivă a obligării de a nu părăsi țara, luată față de inculpatul.
În baza art.19 din Legea 78/2000 coroborat cu art. 255 al.5 Cpp obligă inculpata să restituie următoarele sume de bani, ce au format obiectul mitei, după cum urmează:
-350 lire sterline către.
-400 euro către.
-300 euro către
-700 euro către.
-500 euro către.
-1000 euro către.
-500 euro către.
Constată că suma de 500 euro reprezentând oferită de inculpaților a fost recuperată.
Constată că ambii inculpați au avut apărători aleși.
În baza art. 191 al.1 și 2.C.P.P. obligă fiecare inculpat să plătească statului, câte 13.000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare.
Cu drept de recurs în 10 zile de la pronunțare pentru inculpatul și de la comunicare pentru inculpata.
Pronunțată în ședință publică azi 28.03.2008.
PREȘEDINTE: Adrian Bogdan
- GREFIER,
Red.sent.
Tehnored.
3 ex.
10 / 14.04.2008
Președinte:Adrian BogdanJudecători:Adrian Bogdan, Patriche Gabriela
