Luare de mită (art. 254 cod penal). Sentința 55/2008. Curtea de Apel Bacau
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BACĂU
SECȚIA PENALĂ, CAUZE MINORI SI FAMILIE
SENTINȚA PENALĂ NR. 55
Ședința publică de la 04 Aprilie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Adrian Bogdan judecător
- -- grefier
*******
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă - A- Serviciul Teritorial Bacău - reprezentat prin procuror -
La ordine a venit spre pronunțare cauza penală privind pe inculpatul, trimis în judecată prin rechizitoriul nr.11/P/2007 din 29.03.2007 al - Serviciul Teritorial Cluj, pentru săvârșirea infracțiunilor de luare de mită, prev. de art.254 al.1,2 Cod penal coroborat cu art.17 lit. a și art.18 al.1 din Legea nr.78/2000, cu aplicarea art.33 lit. a Cod penal.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 27.martie.2008, susținerile fiind consemnate în încheierea din acea zi.
CURTEA
-deliberând-
Prin rechizitoriul nr.11/P/2007 întocmit la data de 29.03.2006 de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Serviciul Teritorial Cluj s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată a inculpatului, fiul lui și, născut la data de 6.11.1952 în com., sat, jud. M, cetățean român, căsătorit, un copil major, studii superioare, procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria S M, stagiul militar satisfăcut,fără antecedente penale, domiciliat în mun. Sl M,-, jud.M, posesor seria - nr.-, CNP -, pentru săvârșirea următoarelor infracțiuni:
- luare de mită, prev. și ped. de art. 254 al.1 și 2 Cp, rap. la art.7 al.1 din Legea nr. 78/2000;
- favorizarea infractorului, prev. și ped. de art. 264 al.1 Cp rap. la art. 17 lit.a și art 18 al.1 din Legea nr. 78/2000;
- favorizarea infractorului, prev. și ped. de art. 264 al.1 Cp rap. la art. 17 lit.a și art 18 al.1 din Legea nr. 78/2000;
Inculpatul este acuzat pentru săvârșirea unei infracțiuni de corupție, respectiv luare de mită, reținându-se că în calitate de procuror la Parchetul de pe lângă S M,la data de 18 august 2006 pretins și primit de numiții și pe care îi cerceta penal pentru infracțiuni la regimul circulației pe drumurile publice, prev. de art. 78 al.3 din OUG nr.195/2002, respectiv prev. de art.78 al.1 și art.79 al.1 din OUG nr.195/2002 suma de 500 lei Ron, condiționând de plata banilor, adoptarea unei soluții de netrimitere judecată.
De asemenea inculpatul este acuzat și de comiterea a două infracțiuni de favorizare a infractorului, reproșându-i-se că în schimbul mitei pretinse și primite de la, l-a favorizat pe acesta precum și pe, persoane care erau cercetate penal de către inculpat pentru săvârșirea unor infracțiuni la regimul circulației pe drumurile publice, a dispus o soluție de scoatere de sub urmărire penală față de persoanele cercetate și aplicând o sancțiune cu caracter administrativ.
Dosarul cauzei s-a înregistrat pe rolul Curții de Apel Cluj sub nr-.
Ca urmare a admiterii cererii de strămutare formulată de inculpat, prin încheierea din data de 28 iunie 2007 pronunțată de Curtea de Apel Cluj, s-a dispus scoaterea cauzei de pe rol și trimiterea acesteia la Curtea de APEL BACĂU, instanță nou investită să judece cauza.
La Curtea de APEL BACĂU, dosarul cauzei s-a înregistrat sub numărul -.
Examinând actele si lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Coroborând probele administrate în cursul urmăririi penale, cu cele administrate nemijlocit în cursul judecății, instanța constată că situația faptică avută în vedere de procuror la momentul trimiterii în judecată a inculpatului este confirmată de către acestea, relevând cu certitudine vinovăția sa față de faptele pentru care este acuzaț.
Elementele de fapt ce rezultă din mijloacele de probă administrate în cauză conduc la concluzia certă că inculpatul, prin ocuparea unei funcții publice (magistrat procuror), a folosit abuziv puterea publică, în scopul satisfacerii unor interese personale, afectând puternic interesele colective ale societății prin eludarea normelor morale și legale.
Astfel, inculpatul, folosindu-se de funcția sa de organ investit prin lege cu trimiterea în judecată a persoanelor care au săvârșit infracțiuni, a desfășurat activități ilegale de luare de mită în scopul obținerii unor avantaje materiale.
În mod evident acțiunile ilicite comise de inculpat sunt deosebit de grave,întrucât au produs ca principal efect, slăbirea autorității statului datorită ineficienței instituțiilor acestuia.
Analizând realitatea obiectivă ce se conturează din economia dosarului de față, instanța reține că inculpatul în calitate de procuror la Parchetul de pe lângă S M, la data de 18 august 2006 pretins și primit suma de 500 lei Ron de la numiții și pe care îi cerceta penal pentru infracțiuni la regimul circulației pe drumurile publice.
Ca urmare a încasării sumei de bani menționate, inculpatul a adoptat o soluție favorabilă față de și dispunând scoaterea lor de sub urmărire penală cu aplicarea unor amenzi administrative în cuantum de 200 lei Ron, respectiv 400 lei Ron.
Detaliind activitatea infracțională a inculpatului, instanța reține că la data de 2.04.2006 a primit spre soluționare, dosarul penal nr. 695/P/2006 în care erau cercetați și pentru infracțiuni la regimul circulației pe drumurile publice, prev. de art. 78 al.3 din OUG nr.195/2002, respectiv prev. de art.78 al.1 și art.79 al.1 din OUG nr.195/2002.
Martorul era acuzat în dosarul de urmărire penală sus menționat că la data de 4.06.2006 a încredințat spre conducere pe drumurile publice autoturismul său, marca cu nr. --99. fratelui sau care se afla sub influența băuturilor alcoolice, cunoscând că acesta nu posedă permis de conducere și, care conducând autoturismul pe raza com. M, jud M, fost implicat într-un eveniment rutier, stabilindu-se că acesta avea o alcoolemie de 0,90 g/l alcool pur în sânge.
În data de 08.08.2006 inculpatul a procedat la prezentarea materialului de urmărire penală, frații recunoscând comiterea faptelor pentru care erau cercetați. Deși acest moment procesual ar fi trebuit să echivaleze cu finalizarea urmăririi penale, inculpatul a stabilit și alte întâlniri cu cele două persoane.
Astfel, în data de 18.08.2006, după ce a luat măsuri de precauție ca discuția să nu fie auzită de alte persoane din cadrul instituției, inculpatul i-a explicat lui că el i-ar putea ajuta printr-o soluție favorabilă de netrimitere în judecată și aplicarea doar a unei sancțiuni cu caracter administrativ, însă pentru acest lucru persoanele cercetate trebuiau să-i dea o sumă de bani, de care el, procurorul, ar fi avut nevoie,pentru a rezolva dosarul cu cineva care vine de la B, iar banii erau pretinși sub forma, cheltuielilor, totale de 500 RON, pe care urma să le aibă cu acea persoană, ca să rezolve dosarul, pentru ca persoanele cercetate să nu facă pușcărie, scăpând doar cu o sancțiune administrativă. Inculpatul i-a dat de înțeles că pe viitor, dacă va mai avea nevoie și de alte sume de bani pentru rezolvarea dosarului, o să-i ceară.
Deși adoptarea soluției în dosar era atributul exclusiv al procurorului de caz, inculpatul a lăsat impresia, prin modul voalat de solicitare al mitei, că pentru luarea unei soluții de scoatere de sub urmărire penală ar fi nevoie de aprobarea superiorilor săi ierarhici. Este, de altfel, un mod ingenios de solicitare a mitei, întrucât inculpatul a ales să disimuleze caracterul ilicit al mitei solicitată în folosul său exclusiv, prin pretinsa transferare a pretențiilor în sarcina unor superiori ai săi, cărora ar fi trebuit să le procure anumite avantaje materiale, pe care le-ar fi acoperit din banii pretinși ca mită de la persoanele cercetate, ceea ce nu este de natură să schimbe caracterul infracțional de luare de mită a faptei reținută în sarcina inculpatului, în condițiile în care banii au fost pretinși, în mod necuvenit, în legătură cu un act de serviciu pe care el însuși trebuia să-l îndeplinească.
de argumentele invocate de inculpat și evident din dorința de a fi exonerat de răspundere penală atât el cât și fratele său, martorul a acceptat pe loc propunerea inculpatului și s-a înțeles cu acesta să-i dea banii, cei 500 RON, în aceiași zi, la orele 11,00, fiind stabilit ca loc de întâlnire, de către inculpat, barul, din din municipiul S
Imediat, făptuitorul s-a deplasat la domiciliu pentru a face rost de bani, a discutat cu mama sa care l-a putut împrumuta doar cu suma de 100 RON și i-a relatat fratelui său conținutul discuției purtate anterior cu inculpatul, acesta fiind de acord cu darea mitei pentru obținerea unei soluții favorabile și pentru el.
Pentru a face rost de diferența de 400 RON, în prezența martorei a folosit cardul Euro Line nr.-, aflat în posesia sa, și având ca titular pe tatăl său, martorul, realizând practic singura retragere de numerar efectuată în cursul anului 2006, la data de 18.08.2006, de la bancomatul -, aparținând, instalat pe-, din municipiul S M, în aceiași locație cu sediul Sucursalei -S
Despre utilizarea cardului și destinația, ca mită pentru procurorul, a numerarului retras din cont a fost încunoștiințat ulterior și, tatăl lui și.
În aceiași zi, și s-au deplasat în din municipiul SMp entru a se întâlni cu procurorul și a-i da acestuia banii. L-au așteptat, neștiind care este barul indicat de acesta ca loc de întâlnire, după care, împreună, s-au deplasat la localul, bar, în care cei doi făptuitori au intrat pentru prima dată. Făptuitorii și-au comandat câte o cafea. I-au spus inculpatului că i-au adus banii, însă nu știau cum să procedeze în ceea ce privește modalitatea de remitere a sumei. Între timp, s-a ridicat de la masă și a plecat, spunând că trebuie să meargă la serviciu, după care inculpatul i-a spus lui să-i înmâneze banii pe sub masă. Inculpatul i-a luat și s-a căutat prin buzunare spunând că vrea să-i așeze într-un loc în care nu mai are alte sume, după care l-a întrebat despre ce sumă este vorba, iar făptuitorul i-a confirmat că sunt 500 RON. Imediat după predarea banilor, făptuitorul a părăsit barul.
După ce a primit suma de bani pretinsă,inculpatul, cu știință a ignorat probele în acuzare existente în dosarul de urmărire penală,și a dispus fără temei scoaterea de sub urmărire penală a învinuiților și,acuzați pentru săvârșirea infracțiunilor prev.de prev. de art. 78 al.3 din OUG nr.195/2002, respectiv prev. de art.78 al.1 și art.79 al.1 din OUG nr.195/2002 și aplicarea unei sancțiuni cu caracter administrativ de 200 lei Ron,respectiv 400 lei Ron, cu plata unor cheltuieli judiciare în suma totală în suma de 150 lei Ron.
Având în vedere că soluția de netrimitere în judecată adoptată de inculpat, era total netemeinică, ținând cont de gravitatea infracțiunilor ce au format obiectul acuzațiilor, de circumstanțele comiterii faptelor și de practica judiciară constantă materia infracțiunilor la regimul circulației pe drumurile publice, prim procurorul Parchetului de pe lângă Judecătoria Sl M, a infirmat prin rezoluție motivată, soluția dispusă de inculpatul în favoarea învinuiților și.
În urma reluării urmăririi penale sub supravegherea unui alt procuror, și,au fost trimiși în judecată, prin rechizitoriul din data 14.09.2006 și condamnați de căter Judecatoria Sl M, prin SP nr. 434/11.10.2006 la pedeapsa închisorii de o lună, respectiv patru luni închisoare cu suspendarea condiționată a executării pedepsei. Hotărârea de condamnare a rămas definitivă prin neapelare la data de 24.10.2006.
Întrucât martorii și au oferit mită inculpatului, așteptându-se din acest motiv să fie exonerați de răspunderea penală, sentința de condamnare pronunțată împotriva lor, i-a nemulțumit, motiv pentru care la data de 25 octombrie 2006, s-au autodenunțat cu privire la săvârșirea infracțiunii de dare de mită prev. de art. 255 al.1,2 coroborat cu art. 7 al.2 din Legea 78/2000.
La data 2 februarie 2007, l-a căutat pe inculpat, la locul de muncă, discutând cu acesta la biroul său. Discuția dintre cei doi, a avut ca obiect reproșul adus inculpatului de către, cu privire la condamnarea sa și a fratelui său în instanță, în condițiile în care au dat mită în scopul evitării răspunderii penale. Inculpatul a răspuns interpelărilor martorului,afirmând că soluția sa a fost infirmată de prim procurorul Parchetului cât timp acesta se afla în concediu de odihnă, arătându-și totodată disponibilitatea de a restitui o parte din bani, întrucât nu avea întreaga sumă asupra sa.
Dat fiind faptul că a insistat să-i fie restituită întreaga sumă deodată, inculpatul i-a propus martorului să se întâlnească în aceeași zi la ora 13.00 în " bar T", de pe-, din Sl
La ora stabilită, martorul, a ajuns la localul menționat unde s-a întâlnit cu inculpatul, iar purtat între cei doi a fost înregistrat. La un moment dat inculpatul a scos din buzunarul hainei suma de 500 lei Ron, care era așezată într-o coală A, compusă din 5 bancnote de 100 lei Ron pe care a remis-o martorului care după numărarea banilor, a părăsit barul.
La data de 8 februarie 2007, inculpatul a fost vizitat la domiciliu său din- din Sl M de către martorul. dintre cei doi a fost de asemenea înregistrat. Din înregistrările ambientale efectuate, rezultă că inculpatul s-a arătat îngrijorat despre evenimentele petrecute la întâlnirea anterioară când a restituit martorului suma de 500 lei Ron, punând acestuia întrebări referitoare la conduita sa în raport cu terțele persoane, după ce a primit banii.
Astfel inculpatul l-a întrebat pe dacă s-a întâlnit cu cineva după ce a primit banii, sfătuindu-l totodată să manifeste maximă prudență în momentul cheltuirii acestora, în sensul de a nu a ajunge în posesia organelor judiciare.
Cu aceeași ocazie, inculpatul i-a dat "sfaturi" martorului, cu privire la ce trebuie să spună la DNA în momentul în care va fi audiat, în scopul disculpării sale. În continuare inculpatul, a explicat martorului că nu este responsabil pentru faptul că acesta și fratele său au fost trimiși în judecată, asigurându-l că poate pe sprijinul său și pe viitor.
Coroborând probele administrate în cursul urmăririi penale, cu cele administrate nemijlocit în cursul judecății, instanța constată că situația faptică reținută în cauză este confirmată de către acestea, relevând cu certitudine vinovăția inculpatului față de faptele pentru care este acuzat.
În tot cursul procesului penal, inculpatul a refuzat să dea orice fel de declarație, prevalându-se de dreptul tăcere.
În cursul urmării penale, inculpatul nu a solicitat probe în apărarea sa.
În cursul judecății, inculpatul prin apărătorul ales a solicitat efectuarea unei expertize criminalistice având ca obiectiv stabilirea autenticității înregistrărilor audio efectuate în cursul urmăririi penale de către procuror. În virtutea garantării dreptului la apărare, prin încheierea de ședință din data de 10.01.2001, instanța a încuviințat expertizarea tehnică a înregistrărilor audio stocate pe cele două cd-uri atașate la dosarul de urmărire penală.
Instanța constată că existența faptelor care au format obiectul judecății și vinovăția inculpatului față de acestea, sunt relevate de elementele de fapt ce rezultă din declarațiile martorilor și date în ambele faze procesuale, coroborate cu declarațiile celorlalți martori audiați în cauză, cu conținutul interceptărilor ambientale efectuate în cursul urmăririi penale și cu înscrisurile existente la dosarul cauzei, fiind înfrântă astfel prezumția de nevinovăție ce operează în favoarea inculpatului.
Situația faptică prezentată de martorii și, care au oferit mită inculpatului în modalitatea descrisă mai sus în scopul exonerării acestora de răspunderea penală, este confirmată și de declarațiile martorilor, Lucretia, și, date în atât la urmărirea penală cât și în cursul cercetării judecătorești, care au luat la cunoștință pe cale incidentală despre acțiunile ilicite de pretindere și primire a sumei de 500 lei cu titlu de mită de către inculpat.
Relevante la stabilirea corectă a situației de fapt, reprezintă interceptările audio video ambientale, efectuate la 2 februarie și 8 februarie 2007, în baza autorizației nr.1/6.02.2007 dată de Curtea de Apel Cluj, precum și de planșele fotografice efectuate în cauză în baza aceleiași autorizații emisă de JUDECĂTOR 2: Patriche Gabriela
Aceste mijloace de probă prezintă o importanță deosebită la aflarea adevărului, contribuind alături de celelalte probe în acuzare administrate în cauză, la dovedirea acuzațiilor reținute în sarcina inculpatului.
În cursul judecății inculpatul a invocat excepția nelegalei sesizări a instanței, solicitând restituirea cauzei la procuror pentru refacerea urmăririi penale. În susținerea excepției invocate,inculpatul invocă motivul că probele în acuzare pe care s-a întemeiat trimiterea în judecată a acestuia au fost efectuate înainte de a se începe urmărirea penală, respectiv în faza actelor premergătoare.
În atare situație inculpatul consideră că se impune refacerea urmăriri penale,întrucât administrarea probelor în faza actelor premergătoare echivalează cu lipsa urmăririi penale.
Examinând excepția invocată instanța constată aceasta nu este fondată.
În conformitate cu dispozițiile art. 332 alin. (2) și (4) proc. pen. instanța se desesizează și restituie cauza procurorului pentru refacerea urmăririi penale în cazul nerespectării dispozițiilor privitoare la competența după materie sau după calitatea persoanei, sesizarea instanței, prezența învinuitului sau inculpatului și asistarea acestuia de către apărător, iar împotriva hotărârii de desesizare se poate face recurs de către procuror sau persoana ale cărei interese au fost vătămate prin hotărâre.
Potrivit art. 62 și art. 64 alin. 2. proc. pen. în vederea aflării adevărului organul de urmărire penală și instanța de judecată sunt obligate să lămurească cauza sub toate aspectele pe bază de probe, iar mijloacele de probă obținute în mod ilegal nu pot fi folosite în procesul penal.
Pe de altă parte, în baza art. 300. proc. pen. instanța este datoare să verifice din oficiu, la prima înfățișare, regularitatea actului de sesizare, iar când constată că sesizarea nu este făcută potrivit legii și neregularitatea nu poate fi înlăturată, dosarul se restituie organului de urmărire penală în vederea refacerii actului de sesizare.
Din examinarea prevederilor menționate rezultă că numai nerespectarea dispozițiilor privind sesizarea instanței constituie temei de restituire a cauzei la procuror, iar aprecierea caracterului ilegal al mijloacelor de probă obținute de procuror în cursul urmăririi penale, ce constituie fundamentul trimiterii în judecată, este de atributul instanței, care se pronunță, însă, prin hotărâre, după efectuarea cercetării judecătorești și după dezbateri.
Analizând rechizitoriul nr. 11 din 29 martie 2007, întocmit de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Direcția Națională Anticorupție, Serviciul Teritorial Cluj, se constată că acest act respectă, prin formă și conținut, toate cerințele legii.
Actul de sesizare a instanței cuprinde toate elementele prevăzute în art. 263. proc. pen. și anume datele referitoare la persoana inculpatului, faptele reținute în sarcina lui, încadrarea juridică, probele pe care se întemeiază învinuirea și dispoziția de trimitere în judecată, precum și numele persoanelor care trebuie citate în instanță. Totodată, acest act nu cuprinde aspecte de neregularitate care să impună refacerea lui de către procuror.
Pentru aceste considerente instanța constată că neregularitatea invocată nu poate fi primită, iar restituirea cauzei la procuror în vederea refacerii urmăririi penale nu se justifică.
Sub un alt aspect, inculpatul invocă lipsa de valoare probantă a mijloacelor de probă administrate în cursul urmăririi penale întrucât au fost efectuate înainte de începerea urmăririi penale.
În acest sens, inculpatul susține că declarațiile luate făptuitorilor, martorilor, și înregistrările audio, au fost efectuate anterior începerii urmăririi penale, fiind astfel lipsite de forță probantă.
Examinând materialul de urmărire penală, instanță constată că acesta cuprinde probe în acuzare administrate cu respectarea dispozițiilor legale, având o deplină eficacitate juridică.
Astfel se observă că martorii, au fost audiați la data de 20.02.2007, în cursul procesului penal, după începerea urmăririi penale care a fost dispusă prin rezoluția procurorului din data de 19.02.2007.
În ceea ce privește martorii,instanța constată că aceștia au fost audiați la 8 februarie 2007, anterior începerii urmăririi penale, însă acestor martori li s-au luat declarații de către procuror și la data de 20.02.2007, după debutul urmăririi penale (filele 52, 55 dos Up). Având în vedere că, au fost audiați și în cursul procesului penal, cu respectarea tuturor drepturilor și garanțiilor procesuale, aceștia menținând declarațiile date anterior în faza actelor premergătoare, instanța, în această situație, va lua în considerare la aflarea adevărului, elementele de fapt ce se desprind din declarațiile date de acești martori în cursul urmăririi penale.
Instanța observă că doar martora a fost audiată în cursul urmăririi penale înainte de începerea acesteia, respectiv la data de 8.02.2007, motiv pentru care instanța va înlătura această probă.
Cu toate acestea, chiar dacă declarația martorei dată în cursul urmăririi penale este ineficientă juridic, instanța va ține seama la stabilirea corectă a situației faptice din cauza pendinte, de conținutul declarației date de aceeași martoră în faza judecății când a fost ascultată nemijlocit de către instanță.
Cât privește nelegalitatea înregistrărilor audio video, autorizate provizoriu de procuror la data de 2.02.2007 și ulterior confirmate de judecător prin încheiere, motivat de faptul că ordonanța procurorului a fost emisă anterior începerii urmăririi penale,instanța nu poate primi nici aceste critici.
Interpretând dispozițiile procedurale prev. de art.91/1 și urm. Cpp, care reglementează procedura interceptărilor și înregistrărilor audio-video, se observă că legiuitorul nu condiționează autorizarea interceptărilor, de începerea urmăririi penale. Pentru a se dispune autorizarea interceptărilor audio-video, legiuitorul impune doar existența unor indicii temeinice privind pregătirea sau săvârșirea unor infracțiuni pentru care urmărirea penală se efectuează din oficiu, iar interceptarea și înregistrarea se impun pentru stabilirea situației de fapt. Așadar, câtă vreme legiuitorul nu impune începerea urmăririi penale pentru autorizarea efectuării înregistrărilor, ca în cazul percheziției domiciliare de pildă, care este condiționată de existența unui proces penal început, criticile aduse legalității înregistrărilor nu pot fi primite de instanță, iar înregistrările efectuată în cauză vor fi avute în vedere la aflarea adevărului alături de celelalte probe administrate în cauză.
Inculpatul a contestat concluziile raportului de expertiză criminalistică, efectuat în cursul judecății, apreciind că datele existente în conținutul acestei lucrări sunt incerte.
Analizând concluziilor raportului de expertiză criminalistică nr.46 din 3 martie 2008 efectuat de INEC B,instanța constată că nu există motive de îndoială referitoare la autenticitatea înregistrărilor efectuate în cursul urmăririi penale. Datele stocate in mediu digital pe cele două cd-uri reprezintă copii ale unor înregistrări digitale autentice efectuate cu un reportofon digital, probabil cel pus de către procuror, la dispoziția instituției care a efectuat expertiza.
Împrejurarea că instituția care a efectuat expertiza criminalistică, nu a indicat cu certitudine faptul că înregistrările digitale analizate au fost efectuate cu reportofonul pus la dispoziție de procuror, nu are nici o relevanță, în raport de obiectul principal al expertizei care a constat în stabilirea faptului dacă înregistrările de pe cele două cd-uri sunt autentice sau reprezintă copii ale unor înregistrări digitale autentice, obiectiv la care s-a răspuns în mod neechivoc.
Situația faptică reținută de instanță rezultă cu certitudine prin coroborarea următoarele mijloace de probă: autodenunțul formulat de și, declarațiile denunțătorilor - făptuitori și, copii după actele de urmărire penală din dosarul nr.695/P/2006 al Parchetului de pe lângă Judecătoria S M, copie după sentința penală nr.434/11.10.2006 a Judecătoriei S M, declarațiile martorilor, adresa privind retragerea de numerar de pe cardul lui, procesele verbale din data de 02.02.2007 și planșa fotografică, procesele verbale de certificare și notele de redare a înregistrărilor, înregistrările ambientale din data de 02.02.2007 efectuate conform Ordonanței de înregistrare și interceptare, cu titlu provizoriu nr.11/P/2007 din 02.02.2007, ora 12,15, a Direcției Naționale Anticorupție - Serviciul Teritorial Cluj - Secția penală și de minori, prin încheierea penală nr.1/06.02.2007, în dosarul nr.1/2007 și a înregistrărilor ambientale din data de 08.02.2007, efectuate conform Autorizației nr.1/06.02.2007 dată de către Curtea de Apel Cluj - Secția penală și de minori, prin încheierea penală nr.1/06.02.2007, în dosarul nr.1/2007 împreună cu planșa fotografică, procesul verbal și planșa fotografică privind indicarea de către a barurilor în care s-a întâlnit cu inculpatul, copii după registrele de evidență și condica de prezență, după foile colective de prezență, copii după acțiunile disciplinare promovate împotriva inculpatului, fișele de apreciere, raportul de expertiză criminalistică nr.46 din 3.03.2008 efectuat la INEC B care atestă autenticitatea înregistrărilor audio-video efectuată în cauză.
În drept, fapta inculpatului de a pretinde și primi de la și suma de 500 lei Ron, în scopul adoptării unei soluții de netrimitere în judecată față de aceștia, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de luare de mită prev. și ped. de art. 254 al.1 și 2 Cp, rap. la art.7 al.1 din Legea nr. 78/2000.
Fapta inculpatului de a dispune în schimbul banilor primiți cu titlu de mită, în mod vădit nelegal și discreționar o soluție de scoatere de sub urmărire penală față de și, pe care îi cerceta penal pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 78 al.3 din OUG nr.195/2002, respectiv prev. de art.78 al.1 și art.79 al.1 din OUG nr.195/2002, fără o înțelegere stabilită cu aceștia înainte sau în timpul săvârșirii infracțiunilor amintite, întrunește elementele constitutive ale infracțiunilor de favorizare a infractorului, prev. și ped. de art. 264 al.1 Cp rap. la art. 17 lit.a și art. 18 al.1 din Legea nr. 78/2000.
Constatând ca faptele reținute în sarcina inculpatului există, au fost comise de către acesta și constituie infracțiuni, instanța va pronunța în cauză o soluție de condamnare inculpatului, la pedeapsa închisorii.
La individualizarea pedepselor, instanța va avea in vedere criteriile de individualizare prev. de art. 72 Cp, gradul de pericol social al faptelor, dimensiunea stării de pericol produse, modul de săvârșire, precum si conduita anterioară a inculpatului care a mai fost cercetat penal, pentru săvârșirea unor infracțiuni intenționate,pentru care a fost sancționat cu amendă administrativă.
Alături de pedeapsa principală la care va fi condamnat inculpatul pentru infracțiunea de luare de mită, instanța va aplica acestuia o pedeapsă complementară ce constă în interzicerea exercițiului drepturilor prev. de art. 64 lit.a teza a-II-a și lit. b Cp pe o durată de 2 ani, precum și o pedeapsă accesorie a interzicerii acelorași drepturi.
Instanța nu va aplica inculpatului și pedeapsa complementară interzicerii exercițiului dreptului prev. de art. 64 lit.c Cp, întrucât nu ar avea nici o eficacitate juridică, dat fiind faptul ca potrivit art.65 al.1 lit.f din Legea nr.303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, condamnarea definitivă a judecătorului sau procurorului pentru o infracțiune, atrage eliberarea sa din funcție, iar până la soluționarea definitivă a cauzei, magistratul cercetat, este suspendat din funcție, potrivit art.62 al.1 lit.a din aceeași lege.
Pericolul social concret al faptelor comise de inculpatul, este deosebit de M, decurgând din faptul că acesta în calitate de reprezentant al statului, investit să vegheze la apărarea valorilor sociale ocrotite de lege și să aplice legea în limitele competenței sale, a săvârșit el însuși fapte de natură penală a căror ecou a determinat nașterea unui profund sentiment de neîncredere în rândul opiniei publice cu privire la eficiența statului de a menține ordinea de drept.
Faptele inculpatului au adus o atingere gravă și relațiilor sociale referitoare la înfăptuirea justiției, activitate care a fost împiedicată prin ajutorul dat de către acesta unor infractori pentru a zădărnici urmărirea penală, în schimbul unor avantaje materiale.
Ținând cont că cele trei infracțiuni pentru care va fi condamnat inculpatul, sunt săvârșite în concurs real, instanța în baza art.33 lit.a, 34 lit.b și 35 al.1 Cp va contopi pedepsele principale în pedeapsa cea mai grea, la care va adiționa pedeapsa complementară aplicată inculpatului pentru infracțiunea de luare de mită.
În ceea ce privește modalitatea de individualizare a pedepsei principale rezultante, ce urmează a fi aplicată inculpatului, ținând cont de împrejurările concrete de săvârșire a faptelor, de urmarea socialmente periculoasă produsă, precum și de circumstanțele personale ale inculpatului, instanța apreciază ca scopul preventiv-educativ al pedepsei poate fi realizat și fără executarea acesteia, condamnarea inculpatului dispusă în cauză, constituind un avertisment serios pentru acesta.
În consecință, față de aceste aprecieri, instanța va dispune suspendarea executarii pedepsei principale rezultante sub supraveghere pe durata unui termen de incercare fixat in conditiile art.86/2 Cp.
În baza art. 359 Cpp,va atrage atenția inculpatului asupra dispozițiilor prev. de art.86/4 Cp, a căror nerespectare, determină revocarea beneficiului suspendării.
În baza art. 86/3 Cp pe durata termenului de încercare va impune inculpatului următoarele măsuri de supraveghere:
să se prezinte în prima zi lucratoare din fiecare lună calendaristică, la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Maramureș.
să anunțe în prealabil orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea.
să comunice si să justifice schimbarea locului de muncă.
să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existență.
În baza art. 71 al.5 Cp, pe durata suspendării sub supraveghere, va dispune și suspendarea executării pedepsei accesorii.
Va constata că suma de 500 lei reprezentând obiectul mitei, a fost recuperată.
Va constata că inculpatul a avut apărător ales.
Văzând și dispozițiile art.191.al.1 Cpp.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Condamnă inculpatul, fiica lui și, născut la data de 6.11.1952 în com., sat, jud. M, cetățean român, căsătorit, un copil major, studii superioare, procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria S M, stagiul militar satisfăcut,fără antecedente penale, domiciliat în mun. Sl M,-, jud.M, posesor seria - nr.-, CNP -, pentru săvârșirea următoarelor infracțiuni:
-luare de mită, prev. și ped. de art. 254 al.1 și 2 Cp, rap. la art.7 al.1 din Legea nr. 78/2000, la pedeapsa principală de 3 ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii exercițiului drepturilor prev. de art. 64 lit.a teza a-II-a și lit. b Cp pe o durată de 2 ani.
- favorizarea infractorului, prev. și ped. de art. 264 al.1 Cp rap. la art. 17 lit.a și art 18 al.1 din Legea nr. 78/2000, la pedeapsa de 1 an închisoare.
- favorizarea infractorului, prev. și ped. de art. 264 al.1 Cp rap. la art. 17 lit.a și art 18 al.1 din Legea nr. 78/2000, la pedeapsa de 1 an închisoare.
În baza art.33 lit.a, 34 lit.b și 35 al.1 Cp contopește pedepsele principale sus menționate în pedeapsa cea mai grea, la care alătură pedeapsa complementară aplicată inculpatului.
Pedeapsa rezultantă: 3 ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii exercițiului drepturilor prev. de art. 64 lit.a teza a-II-a și lit. b Cp pe o durată de 2 ani.
În baza art 86/1 Cp dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei rezultante principale, pe durata unui termen de încercare de 6 ani fixat in conditiile art.86/2 Cp.
În baza art. 359 Cpp, atrage atenția inculpatului asupra dispozițiilor prev. de art.86/4 Cp.
În baza art. 86/3 Cp pe durata termenului de încercare impune inculpatului următoarele măsuri de supraveghere:
să se prezinte în prima zi lucratoare din fiecare lună calendaristică, la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Maramureș.
să anunțe în prealabil orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea.
să comunice si să justifice schimbarea locului de muncă.
să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existență.
Interzice inculpatului, exercițiului drepturilor prev. de art. 64 lit.a teza a-II-a și lit. b Cp, în condițiile și pe durata prev. de art.71 Cp.
În baza art. 71 al.5 Cp, dispune suspendarea executării pedepsei accesorii, pe durata suspendării sub supraveghere.
Constată că suma de 500 lei reprezentând obiectul mitei, a fost recuperată.
Constată că inculpatul au avut apărător ales.
În baza art. 191 al.1 Cpp, obligă inculpatul să plătească statului, suma de 2000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare.
Cu drept de recurs în 10 zile de la pronunțare.
Pronunțată în ședință publică azi 4.04.2008.
PREȘEDINTE
- - GREFIER,
- -
Red.sent.
Tehnored.
2 ex.
22 /23.04.2008
Președinte:Adrian BogdanJudecători:Adrian Bogdan, Patriche Gabriela
