Luare de mită (art. 254 cod penal). Decizia 55/2010. Curtea de Apel Bucuresti
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCURE ȘTI
SECȚIA A II -A PENAL ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR-
(2795/2009)
DECIZIA PENAL NR.55/
Ședința public de la 04 martie 2010
Curtea constituit din:
PREȘEDINTE: Iuliana Ciolcă
JUDECTOR - - - -
GREFIER - - -
* * * * *
MINISTERUL PUBLIC - Parchetul de pe lâng Înalta Curte de Casației și Justiție - a fost reprezentat de procuror.
Pe rol, soluționarea cauzei penale având ca obiect apelul declarat de inculpații G și împotriva sentinței penale nr. 945 din data de 22 octombrie 2009 pronunțat de Tribunalul Bucure ști - Secția a I-a Penal în dosarul nr-.
Dezbaterile au avut loc în ședința public din data de 18 februarie 2010, au fost consemnate în încheierea de ședinț de la acea dat, încheiere care face parte integrant din prezenta decizie penal, dat la care Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de 25 februarie 2010 și 04 martie 2010 când a pronunțat urmtoarea decizie penal.
CURTEA,
Deliberând asupra apelurilor penale de faț, constat urmtoarele.
Prin sentința penal nr. 945 din 22.10.2009, Tribunalul Bucure ști - Secția I Penal a dispus urmtoarele:
1. În baza disp. art. 254 alin. 1 și 2 din Codul penal, cu referire la art. 6 și 7 alin.1 din Legea nr. 78/2000 a condamnat pe inculpatul G (fiul lui și, nscut la data de 05.02.1963 în B, CNP -), la pedeapsa de 3 ani închisoare și 2 ani pedeapsa complementar prev. de art.64 lit. a,b,c din Codul Penal.
S-a fcut aplicarea disp. art.71 și art.64 lit. a,b,c din Codul Penal.
În temeiul disp. art. 88 din Codul Penal s-a dedus din pedeaps reținerea și perioada executat în arest preventiv de la 14.11.2008 pân la data punerii efective în libertate a inculpatului G (filele 118 și 125 vol. 2 dup).
S-a constatat c, prin încheierea din 05.05.2008 dispus în acest dosar, a fost înlocuit msura arestrii preventive a inculpatului G cu msura preventiv a obligrii de a nu prsi țara (filele 21-25 dos. instanț), msur pe care o menține.
2. În baza disp. art. 254 alin. 1 și 2 din Codul penal, cu referire la art. 6 și 7 alin.1 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea disp. art. 74 lit. c și art. 76 lit. c din Codul Penal, a condamnat pe inculpatul (fiul lui și, nscut la data de 06.05.1954 în Municipiul B, CNP -), la pedeapsa de 2 ani și 6 luni închisoare și 2 ani pedeapsa complementar prev. de art.64 lit. a,b,c din Codul Penal.
S-a fcut aplicarea disp. art.71 și art.64 lit.a,b,c din Codul Penal.
În temeiul disp. art. 88 din Codul Penal s-a dedus din pedeaps reținerea și perioada executat în arest preventiv de la 12.11.2008 pân la data punerii efective în libertate a inculpatului (filele 62 și 68 vol.2 dup).
S-a constat c, prin încheierea din 5.05.2008 dispus în acest dosar, a fost înlocuit msura arestrii preventive a inculpatului cu msura preventiv a obligrii de a nu prsi țara (filele 21-25 dos. instanț), msur pe care o menține.
S-a constatat c nu se impune confiscarea/restituirea sumei de 1000 RON, întrucât aceasta provine din depozitul aflat la dispoziția parchetului (fila 121 vol.1).
În temeiul disp. art. 191 alin.1 din a C.P.P. obligat inculpații la plata sumei de câte 1.000 lei, fiecare, cu titlu de cheltuieli judiciare, în folosul statului.
În temeiul disp. art. 199 alin. 3 din Codul d e Procedur Penal a admis cererea formulat de martorul și a dispus scutirea de plata amenzii în cuantum de 250 lei aplicat prin încheierea din 29.05.2009, acestui martor ( fila 139 dos. instanț).
Prima instanț a reținut, în esenț, c inculpații G și, care în calitatea lor de inspector în construcții cu atribuții de control, constatarea sau sancționarea contravențional, de a pretinde în mod direct de la denunțtorul, bani acceptând promisiunea acestuia de a primi suma de 1.000 lei (inc. G) și, respectiv, de a primi suma de 1.000 lei de la acest denunțtor (inc. ), cu scopul de a nu îndeplini acte privitoare la îndatoririle sale de serviciu, respectiv de a nu încheia actele de inspecție (note de constatare prin care ar fi trebuit s sisteze lucrrile la edificarea imobilului situat în B,-, sector 3 și procesul-verbal de stabilire a contravenției constat conform legii nr. 50/1991, au svârșit infracțiunea de luare de mit prevzut de art. 254 alin. 1 și 2 Cod penal și art. 6 și 7 alin. 1 din Legea nr. 78/2000.
Sentința a fost apelat de inculpați, sub aspectul modalitții de executare a pedepsei, inculpatul G solicitând aplicarea art. 81 Cod penal, iar coinculpatul optând fie pentru coborârea pedepsei la doi ani cu aplicarea art. 81 Cod penal, fie pentru suspendarea pedepsei aplicat de instanța de fond sub supraveghere în modalitatea prevzut de art. 861Cod procedur penal ori executarea pedepsei la locul de munc conform dispozițiilor art. 867și 8 Cod penal.
Motivele de apel susținute oral de aprtorii aleși ai celor 2 inculpat sunt consemnate pe larg în practicaua hotrârii (partea introductiv).
Apelurile vor fi analizate de curte prin prisma motivelor invocate de inculpat și, din oficiu, sub toate aspectele de fapt și de drept, conform dispozițiilor art. 378 alin. 2 Cod procedur penal, constatându-se urmtoarele:
Probatoriul administrat în cauz este concludent, atât în ceea ce privește existența faptelor imputate inculpaților, cât și a svârșirii lor cu vinovție de ctre aceștia.
Este de observat, sub acest aspect, c deși la judecata în fond, inculpatul G nu și-a recunoscut vinovția, susținând inexistența faptei de pretindere a vreunei sume de bani din partea sa, sens în care a solicitat achitarea sa în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a raportat la art. 10 lit. a Cod procedur penal, în apel, acesta invoc doar greșita individualizare a pedepsei sub aspectul modalitții ei de executare, iar coinculpatul deși a recunoscut, la fond, svârșirea faptei în forma "primirii" sumei de bani a contestat-o pe cea sub forma "pretinderii" în apel, acesta a invocat netemeinicia hotrârii atacate doar prin prisma modalitții de executare a pedepsei.
În raport de aceast poziționare procesual diferit a inculpaților de cea avut cu ocazia judecții în fond a cauzei pendinte, Curtea este datoare a-și exprima punctul de vedere și cu privire la situația de fapt dedus judecții și care coincide cu cel însușit de instanța fondului.
Astfel, Curtea, în deplin acord cu prima instanț consider c aprrile inculpatului Potrivit cu care nu ar fi pretins nici o sum de bani de la denunțtor, nefiind premeditat controlul sunt contrazise de probele dosarului analizate pe larg de judectorul fondului și asupra crora nu mai gsim necesar a reveni, iar în ceea ce-l privește pe coinculpat modalitatea sub forma pretinderii sumei de bani a fost dovedit cu declarațiile martorilor prezenți la imobilul din- la data de 4.11.2008.
Prin urmare, Curtea, constat c pân la urm, situația de fapt reținut de prima instanța nu a mai fost contestat de inculpați.
Referitor la individualizarea judiciar a pedepselor aplicate inculpaților de instanța fondului, și care constituie temeiul apelului, curtea constat c acestea au fost just cuantificate în raport cu criteriile generale de individualizare prevzut de art. 72 Cod penal, în cauz nefiind justificat o eventual reducere a acestora și cu atât mai puțin schimbarea modalitții lor de executare, fiind de acord cu prima instanț c prin nivelul lor de instrucție și gradul de cultur au avut reprezentarea exact a faptelor ce le comit iar faptul c au ajuns s-și "târguiasc" atribuțiile cu denunțtorul care tocmai datorit acestui comportament arogant și nedemn a celor doi a hotrât s fac denunțul, arat c aceștia nu au avut nici o minim considerație faț de instituția statului pe care o reprezentau oripilându-l prin manifestri pe denunțtor care a considerat c acest gen de funcționari publici trebuie deferiți justiției.
Prin urmare, Curtea consider c tocmai de aceea, pedepsele aplicate inculpaților trebuie s rspund așteptrii opiniei publice, deoarece oprobiul pe care asemenea gen de infracțiune le genereaz este suficient de ridicat încât s îndrituiasc instanța de judecat a aplica pedepse menite s ating scopul pedepsei cel de exemplaritate și de punitate prevzut de art. 52 Cod penal.
În raport de considerațiile care preced și cum nu se constat motive care se iau în considerație din oficiu, Curtea, în baza art. 379 pct. 1 lit. b Cod procedur penal, va respinge, ca nefondate apelurile declarate de inculpații G și
În baza art. 383 alin. 1/1 și alin. 2 Cod procedur penal va deduce prevenția inculpatului G de la 14.11.2008 la 5.12.2008 și pentru inculpatul de la 12.11.2008 la 5.12.2008.
În baza art. 192 alin. 2 Cod procedur penal, apelanți-inculpați, aflat în culp procesual, vor fi obligați la cheltuieli judiciare statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondate apelurile declarate de ctre inculpații G și împotriva sentinței penale nr. 945 din 22.10.2009 a Tribunalului Bucure ști - Secția I Penal, pronunțat în dosarul nr-.
În baza art. 383 alin. 1 și alin. 2 Cod procedur penal, deduce reținerea și arestarea preventiv pentru inculpatul G de la 14.11.2008 la 5.12.2008 și pentru inculpatul de la 12.11.2008 la 5.12.2008.
Oblig fiecare apelant inculpat la câte 200 lei cheltuieli judiciare ctre stat.
Cu recurs.
Pronunțat în ședinț public azi, 4.03.2009.
PREȘEDINTE, JUDECTOR,
GREFIER,
Red.
Dact.
4 ex.-30.03.2010
Președinte:Iuliana CiolcăJudecători:Iuliana Ciolcă, Adriana Elena Băjan