Luare de mită (art. 254 cod penal). Decizia 567/2009. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
DOSAR NR-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR. 567/
Ședința publică din data de 30 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Maria Tacea judecător
JUDECĂTOR 2: Liviu Herghelegiu
JUDECĂTOR 3: Petruș Dumitru
Grefier: - -
-.-.-.-.-.-.-.-.-.-
Ministerul Public reprezentat prin PROCUROR: - din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție Serviciul Teritorial Galați
La ordine fiind judecarea recursului penal formulat de inculpatul, trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită, prev. de art. 254 Cod penal împotriva sentinței penale nr. 204 din 30 aprilie 2008 pronunțată de Tribunalul Galați în dosar nr-.
La apelul nominal a răspuns recurentul inculpat, în stare de libertate, asistat de av. și av. - apărători aleși, în baza împuternicirilor avocațiale, depuse la dosar.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, în sensul că s-a întors dosarul de la Curtea Constituțională, care prin decizia nr. 909 din 23 iunie 2009 respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 332 alin. 4 din Codul d e procedură penală, excepție ridicată de inculpatul, după care;
Av. precizează că anterior trimiterii cauzei la Curtea Constituțională pentru soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 332 alin. 4 din Codul d e procedură penală, instanța a rămas să pună în discuția părților excepția inadmisibilității pe care în mod normal ar trebui analizată la acest termen. Trecând peste argumentele atât ale deciziei prin care s-a respins cererea privind înaintarea dosarului la Curtea Constituțională cât și peste argumentația curții, învederează la acest moment că, exercitarea căilor de atac reprezintă un drept al părților în condițiile legii. Invocă principiul disponibilității care în situația de față se materializează în mod corelativ și sistematic, așa cum există dreptul de a declara apel sau recurs așa are dreptul să îl și retragă.
Solicită să se ia act că la acest moment recurentul inculpat își retrage cererea formulată pe care nu o poate califica ca apel sau recurs dar totul fiind condiționat de decizia Curții Constituționale.
Av. achiesează la cele învederate de colegul său.
Reprezentantul Ministerului Public solicită să se ia act de retragerea căii de atac exercitată de către inculpat.
Recurentul inculpat, personal precizează că își retrage recursul declarat.
CURTEA:
Asupra recursului penal de față;
Examinând actele și lucrările dosarului, Curtea constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 204 din data de 30 aprilie 2008, Tribunalul Galația respins excepția privind nelegala sesizare a instanței de judecată și s-a respins ca nefondată cererea formulată de inculpatul privind restituirea cauzei la parchet pentru refacerea urmăririi penale.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a constatat următoarele:
Prin rechizitoriul cu nr. 98/P din 10 octombrie 2007 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție, a fost trimis în judecată în stare de libertate inculpatul -, pentru comiterea infracțiunii de luare de mită prev. de art. 254 al. 1 și 2 Cod penal, cu aplicarea art. 6 și 7 din Legea 78/2000.
În fapt, din actul de sesizare al instanței rezultă că inculpatul în cursul anului 2007 era director al Direcției de Urbanism și Autorizări Construcții din cadrul Primăriei Municipiului G, având atribuții directe de conducere și control.
În perioada august- 2007, inculpatul - a pretins în mod direct denunțătorului, administrator al unei societăți de construcții un folos, respectiv retragerea acțiunilor civile promovate de acesta la Tribunalul Galați, împotriva Primăriei municipiului
Inculpatul a solicitat folosul arătat mai sus cu scopul de a opri circuitul legal al unui proces-verbal de contravenție încheiat de subordonații săi pentru societatea denunțătorului, contravenția viza aplicarea unei amenzi de 100.000 lei RON denunțătorului -.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Galați la nr. 6833 din 12 octombrie 2007.
La termenul de judecată din 18 aprilie 2007, inculpatul prin apărători a invocat excepția privind nelegala sesizare a instanței de judecată și a solicitat restituirea cauzei la parchet, pentru refacerea urmăririi penale.
În motivarea cererilor s-a arătat că:
- începerea urmăririi penale față de inculpatul este nelegală și în aceeași măsură este nelegală și autorizarea de interceptare a convorbirilor telefonice.
- interceptările convorbirilor telefonice nu puteau fi efectuate de organele de poliție sau, acest atribut aparținând doar instanței de judecată sau procurorului.
- autorizarea de interceptare a convorbirilor telefonice a fost dată de instanță pe o durată mai mare de 30 zile, iar încheierile de ședință au fost modificate prin încheieri de îndreptare a erorilor materiale.
- nu era justificat caracterul urgent pentru emiterea autorizației de interceptare a convorbirilor telefonice iar pe de altă parte Judecătoria Galați nu era competentă să emită autorizația întrucât competența materială de judecare a infracțiunii prev. de art. 254 Cod penal aparținea exclusiv Tribunalului Galați.
Reprezentantul parchetului a solicitat respingerea cererilor formulate de inculpat deoarece urmărirea penală a fost efectuată cu respectarea normelor procedurale, iar instanța de judecată a fost sesizată în mod legal.
S-a mai arătat de către parchet că nu există motive de nulitate a actelor întocmite în faza de urmărire penală.
Excepția și cererea formulată de inculpat s-a constatat a fi nefondate și s-au respins din următoarele considerente:
Excepția privind nelegala sesizare a instanței de judecată nu a putut fi primită deoarece Tribunalul Galați la data de 10 octombrie 2007, a fost sesizat în mod legal de către Parchetul DNA - Serviciul Teritorial Galați, prin rechizitoriu, pentru judecarea cauzei privind pe inculpatul pentru comiterea infracțiunii de luare de mită prev. de art. 254 Cod penal cu aplicarea art. 6 și 7 din Legea 78/2000.
Art. 197 al. 2 Cod procedură penală sancționează cu nulitatea absolută încălcarea de către organele judiciare a dispozițiilor relative privind sesizarea instanței de judecată.
În cauză instanța de judecată, relativ la infracțiunea presupus comisă de inculpat se sesizează prin rechizitoriu, iar acest act procedural de esență care finalizează urmărirea penală trebuie să respecte art. 262-264 Cod procedură penală.
Din analiza conținutului rechizitoriului cu nr. 98/P/din 10 octombrie 2007, s-a constatat că organele de urmărire penală (procurorul) a respectat dispozițiile legale arătate mai sus în sensul că s-au reținut aspectele privind persoana inculpatului, s-a descris situația de fapt, încadrarea juridică a faptei, au fost prezentate și analizate probele, s-au indicat persoanele și adresele acestora pentru a fi citate, s-a indicat instanța care din punct de vedere material și teritorial trebuie să judece cauza.
S-a mai constată că rechizitoriul a fost confirmat de procurorul ierarhic superior și a fost înaintat Tribunalului Galați în termenul legal prev. de art. 264 Cod procedură penală.
S-a apreciat, pe de altă parte, că nu poate fi admisă nici cererea formulată de inculpat, prin apărători, de restituire a cauzei la parchet pentru refacerea urmăririi penale deoarece această fază esențială a procesului penal a fost efectuată cu respectarea legalității a dreptului la apărare și nu există motive de nulitate absolută a actelor procedurale întocmite în faza de urmărire penală.
Interceptarea convorbirilor telefonice a unei persoane nu este condiționată de punerea în mișcare a acțiunii penale potrivit celor arătate la art. 91 ind. 1 Cod procedură penală.
Interceptarea convorbirilor telefonice se poate dispune și atunci când există indicii și elemente suficiente că se pregătește comiterea unei fapte penale.
În cauză interceptarea convorbirilor telefonice s-a efectuat după sesizarea de către martorul prin denunț privind iminența comiterii unei fapte penale de către inculpatul, denunțul fiind depus la parchet la data de 29 2007.
Inițial s-a dat ordonanță provizorie de către procuror privind interceptarea convorbirilor telefonice ale inculpatului după care în scurt timp s-a mers la instanța de judecată pentru obținerea autorizației de interceptare a convorbirii telefonice.
S-a apreciat că Judecătoria Galați era competentă să autorizeze interceptarea convorbirilor telefonice deoarece inițial din denunțul prezentat la parchet de martorul și din declarația acestuia au rezultat indicii comiterii unei infracțiuni de șantaj prev. de art. 194 Cod penal, cu aplicarea art. 13 din Legea 78/2000, ulterior după interceptarea convorbirilor telefonice constatându-se că sunt indicii de comitere a unei fapte penale mai grave care este de competența instanței superioare.
Încheierile de îndreptare a unor erori materiale dispuse de Judecătoria Galați, nu au schimbat esența autorizației de interceptare a convorbirilor telefonice dată de aceeași instanță la data de 31 august 2007.
Faptul că prin încheierea de ședință s-a dispus interceptarea convorbirilor telefonice ale inculpatului pe o durată de 31 zile este reală, dar acest aspect ar putea constitui doar un motiv de nulitate relativă a actului procedural.
În condițiile în care procurorul anterior expirării celor 31 zile a dispus sistarea interceptărilor telefonice apreciem că nu s-a cauzat nici o vătămare inculpatului, acesta fiind interceptat de fapt pe perioadă de 29 zile.
Nu s-a putut primi nici o critică conform căreia interceptările telefonice au fost efectuate de Serviciul Român de Informații () deoarece delegarea acestei atribuțiuni a fost legală în raport de disp. art. 14 din Ordonanța nr. 43/2002 (modificată) privind organizarea și funcționarea Direcției Naționale Anticorupție.
Conform actului normativ precizat mai sus, serviciile și organele specializate la cererea DNA, culege și prelucrează informațiile,iar interpretarea acestor informații puse la dispoziție este atributul exclusiv al procurorului sau a instanței de judecată.
Și un ultim aspect - s-a apreciat că era justificată emiterea de urgență a autorizației pentru interceptarea convorbirilor telefonice ale inculpatului întrucât, din probele avute de procuror la data de 29 august 2007 (denunț și plângere) a rezultat iminența comiterii unei fapte penale și prin urmare caracterul urgent era evident.
Pentru considerentele arătate mai sus, excepția de nelegală sesizare a instanței și cererea de restituire a cauzei la parchet au fost respinse ca nefondate.
Împotriva susmenționatei sentințe penale, recurentul inculpat a declarat recurs iar la termenul de judecată din data de 30 2009 a învederat instanței că își retrage cererea formulată.
Potrivit art. 3854alin. 2 Cod procedură penală conform căruia "părțile pot renunța la recurs potrivit dispozițiilor art. 368 și pot retrage recursul în condițiile art. 369, care se aplică în mod corespunzător", urmează se lua act de declarația făcută de recurentul inculpat în sensul că își retrage recursul declarat, cu consecința obligării apelantului la plata cheltuielilor judiciare către stat, ocazionate de prezentul proces.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza prevederilor art. 3854Cod procedură penală în referire la art. 369 Cod procedură penală ia act de retragerea recursului formulat de inculpatul (fiul lui și, născut la 8 martie 1961 în B, județul B, domiciliat în G,-, - 10,. 15, posesor al seria - nr. -, CNP -) împotriva sentinței penale nr. 204 din 30 aprilie 2008 pronunțată de Tribunalul Galați în dosar nr-.
Obligă pe recurentul inculpat la plata către stat a sumei de 100 lei cu titlu de cheltuieli judiciare.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 30 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - - -
Grefier,
Red./8 octombrie 2009
Tehnored.
2 ex./8 octombrie 2009
Fond:
Președinte:Maria TaceaJudecători:Maria Tacea, Liviu Herghelegiu, Petruș Dumitru
