Luare de mită (art. 254 cod penal). Decizia 66/2008. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
DECIZIA PENALĂ NR.66/AP DOSAR NR-
Ședința publică de la 10 Iulie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Alexandru Șerban JUDECĂTOR 2: Elena Barbu
- - - judecător
- - - grefier
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public
-procuror
din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL BRAȘOV.
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra apelurilor declarate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Brașov și inculpații și împotriva sentinței penale nr.336/S din 4 iunie 2008 pronunțată de Tribunalul Brașov, în dosarul penal nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la pronunțare, se constată lipsa părților.
Procedura îndeplinită.
Dezbaterile în cauza de față au avut loc în ședința publică din data de 25 iunie 2008, când părțile prezente au pus concluzii în sensul celor consemnate în încheierea de ședință din aceea zi, ce face parte integrantă din prezenta.
Instanța, în vederea deliberării, a amânat pronunțarea pentru data de, 3 iulie 2008, apoi pentru azi 10 iulie 2008.
CURTEA
Constată că prin sentința penală nr. 336/S/4.07.2007 pronunțată de Tribunalul Brașov în baza art.334 Cod procedură penală s-a dispus schimbarea încadrării juridice, după cum urmează:
- pentru inculpatul din infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor prev.de art.246 Cod penal în infracțiunea de favorizare a infractorului prev.de art.264 Cod penal,
- pentru inculpatul G din infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor sub forma complicității prev.de art.26 Cod penal rap.la art.246 Cod penal în infracțiunea de favorizare a infractorului sub forma complicității prev.de art.26 Cod penal rap.la art.264 Cod penal.
În baza art.11 pct.2 lit.a Cod procedură penală rap.la art.10 lit.d Cod procedură penală a achitat pe inculpații:
- - fiul lui și, născut la 04.08.1966 în orașul Nehoiu, jud.B, posesor al CI seria - nr.- eliberat de Poliția Mun.F, CNP -, domiciliat în comLisa nr.63, jud.B pentru săvârșirea infracțiunii de favorizare a infractorului prev.de art.264 Cod penal,
- G - fiul lui și, născut la 10.03.1965 în loc. jud.N, posesor al CI seria - nr.- eliberat de Poliția Mun.F, CNP -, domiciliat în com. sat nr.1, jud.B pentru săvârșirea infracțiunii de favorizare a infractorului sub forma complicității prev.de art.26 Cod penal rap la art.264 Cod penal.
În baza art.6, 7 alin.1 din Legea 78/2000 rap.la art.254 al.1 Cod penal cu aplicarea art.74 lit.a Cod penal, art.76 lit.c Cod penal a condamnat pe inculpatul la o pedeapsă de 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită.
În baza art.26 Cod penal rap la art.6, 7 alin.1 din Legea 78/2000 rap la art.254 al.1 Cod penal cu aplicarea art.74 lit.a Cod penal, art.76 lit.c Cod penal a condamnat pe inculpatul G la o pedeapsă de 2 ani închisoare pentru săvârșirii infracțiunii de luare de mită sub forma complicității.
În baza art.86/1 Cod penal s-a dispus suspendarea sub supraveghere a pedepselor de 2 ani închisoare aplicate inculpaților și G pe durata termenului de încercare de 4 ani stabilit în condițiile art.86/2 Cod penal.
În baza art.86/3 Cod penal s-a dispus ca pe durata termenului de încercare inculpații și G să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:
- să se prezinte la datele fixate de Serviciul de Protecție a Victimelor și Reintegrare Socială a Infractorilor, de pe lângă Tribunalul Brașov,
- să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință, și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea,
- să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă,
- să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacelor lor de existență.
S-a pus în vedere inculpaților și G prevederile art.86/4 Cod penal,în sensul că dacă nu își îndeplinesc, cu rea credință, măsurile de supraveghere stabilite prin prezenta hotărâre sau dacă vor săvârși vreo infracțiune în termenul de încercare al suspendării, instanța va revoca suspendarea executării pedepsei sub supraveghere.
În baza art. 65 alin 2 cod penal a interzis inculpaților si ca pedeapsă complementară dreptul prev. de art. 64 lit. cod penal respectiv dreptul de a ocupa o funcție ce implica exercițiul autorității de stat pe o durata de 4 ani de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri.
S-a făcut aplicarea art. 13 cod penal cu privire la neaplicarea pedepselor accesorii fata de ambii inculpați.
S-a constatat că numitul nu are calitate de parte vătămată și au fost respinse pretențiile civile formulate de acesta.
S-a constatat că inculpatul a fost reținut în data de 08.03.2006 și arestat preventiv de la data de 09.03.2006 până la 29.07.2006
S-a constatat că inculpatul Gaf ost reținut în data de 08.03.2006 și arestat preventiv de la 09.03.2006 până la 23.06.2006.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut în esență că inculpatul, în cursul lunii decembrie 2005, în calitatea sa de agent de poliție, a pretins și a primit băuturi alcoolice și suma de 50 lei RON, respectiv a pretins suma de 800 lei RON de la numitul în scopul de a nu înregistra dosarul penal în care acesta din urmă era învinuit.
De asemenea, s-a reținut că inculpatul G, în cursul lunii decembrie 2005, în calitatea sa de agent de poliție (la postul de poliție de ), a înlesnit activitatea infracțională a inculpatului,în scopul ca acesta din urmă să pretindă suma de 800 lei RON și să primească băuturi alcoolice și suma de 50 lei RON de la numitul în scopul de a nu înregistra dosarul penal în care era învinuit.
Cu privire la cea de a doua infracțiune pentru care inculpații și G au fost trimiși în judecată (abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, prevăzută de art. 246 Cod penal, ca autor, respectiv complice), Tribunalul a schimbat încadrarea juridică în infracțiunea de favorizare a infractorului, prevăzută de art. 264 Cod penal (autor, respectiv complice) și i-a achitat pe inculpați în baza art. 11 pct. 2 lit. a Cod procedură penală raportat la art. 10 lit. d Cod procedură penală, apreciind că nu sunt îndeplinite condițiile laturii obiective a acestei infracțiuni.
Împotriva acestei sentințe au declarat apel, în termenul legal, inculpații și G, precum și Parchetul de pe lângă Tribunalul Brașov.
Apelantul-inculpat a invocat în primul rând nulitatea absolută a urmăririi penale, susținând că au fost încălcate dispozițiile art. 209 alin. 3 Cod procedură penală, actele de cercetare fiind efectuate de organele poliției judiciare, nu de procuror.
În al doilea rând, apelantul a susținut că instanța de fond a procedat greșit la schimbarea încadrării juridice a faptei, fiind de fapt un caz de aplicare a dispozițiilor art. 335, 336 Cod procedură penală privind procedura de extindere a acțiunii penale sau a procesului penal.
În al treilea rând, apelantul a arătat că din verificarea convorbirilor telefonice transcrise la dosar a reieșit faptul că suportul nu conține nici o înregistrare aferentă zilei de 14.02.2006, iar identificarea ulterioară a convorbirii respective nu putea conduce la valorificarea ei în motivarea hotărârii.
În al patrulea rând, apelantul-inculpat a solicitat achitarea sa, arătând că nu se face vinovat de comiterea infracțiunii de luare de mită, instanța de fond analizând numai unele probe și ignorându-le pe celelalte fără o justificare concretă.
Apelantul-inculpat Gas olicitat desființarea sentinței și trimiterea cauzei la procuror, arătând că au fost încălcate dispozițiile legale referitoare la competența efectuării urmăririi penale, mai precis toate declarațiile martorilor și ale denunțătorului au fost luate de către organele poliției judiciare, nu de către procuror.
În subsidiar, apelantul Gas olicitat achitarea sa, arătând că nu se face vinovat de comiterea infracțiunii de complicitate la luare de mită, iar probele administrate în cauză nu dovedesc săvârșirea vreunor acte materiale, abateri de la îndeplinirea atribuțiilor de serviciu, sau vreo înțelegere cu celălalt inculpat sau cu martorul denunțător care să constituie vreo faptă penală, în legătură cu înregistrarea cauzei privindu-l pe acest martor.
Parchetul de pe lângă Tribunalul Brașova criticat sentința pentru netemeinicie, susținând în primul rând că instanța în mod greșit i-a achitat pe inculpați pentru infracțiunea de favorizare a infractorului, prevăzută de art. 264 Cod penal, întrucât s-a produs o întârziere nejustificată de o durată considerabilă în economia dosarului în care era învinuit, ce poate fi apreciată drept o îngreunare în sensul art. 264 Cod penal.
În al doilea rând, parchetul a susținut că pedepsele aplicate inculpaților au un cuantum prea mic, nejustificându-se reținerea circumstanțelor atenuante.
Suplimentar față de motivele scrise de apel, procurorul de ședință a mai invocat un aspect de nelegalitate a sentinței: potrivit art. 65 alin. 2 Cod penal, este obligatorie interzicerea, ca pedeapsa complementară, pe lângă dreptul prev. de 64 alin. 1 lit. b Cod penal, a dreptului prev. de art. 64 alin. 1 lit. a Cod penal.
Instanța de apel a procedat la ascultarea inculpaților și G, conform dispozițiilor art. 378 alin. 11Cod procedură penală.
Examinând sentința atacată în raport de actele și lucrările dosarului, prin prisma criticilor formulate, precum și din oficiu sub toate aspectele de fapt și de drept, astfel cum cer dispozițiile art. 371 alin. 2 Cod procedură penală, dar în limitele prevăzute de alin. 1 al aceluiași articol, curtea constată că apelurile inculpaților sunt nefondate, iar apelul parchetului este fondat în parte, pentru motivele ce vor fi expuse în continuare.
Urmărirea penală s-a desfășurat cu respectarea dispozițiilor legale în materie, nefiind încălcate dispozițiile art. 209 alin. 3 Cod procedură penală. Chiar dacă anumite acte de urmărire penală au fost efectuate de către organele poliției judiciare, aceasta s-a făcut în condițiile legii, mai precis cu respectarea dispozițiilor art. 217 alin. 4 Cod procedură penală (în forma anterioară modificării aduse prin Legea nr. 356/2006). Criteriul cantitativ invocat de apelanții-inculpați în ceea ce privește actele efectuate de către procuror și cele efectuate de către organele poliției judiciare nu este prevăzut de lege și în consecință nu poate conduce la concluzia că urmărirea penală ar fi lovită de nulitate absolută.
Schimbarea încadrării juridice s-a făcut în mod corect de către judecătorul fondului. În cauză nu sunt incidente nici dispozițiile art. 335 Cod procedură penală și nici dispozițiile art. 336 Cod procedură penală, ambele texte legale făcând referire la alte acte materiale, respectiv la alte faptedescoperite în cursul judecății. Or, în speță prima instanță a fost sesizată prin rechizitoriu cu o stare de fapt și a considerat - pe bună dreptate - că încadrarea juridică dată acelor fapte prin actul de sesizare este în parte eronată, făcând astfel aplicarea dispozițiilor art. 334 Cod procedură penală. Subliniem că nu este vorba de alte acte materiale sau de alte fapte, ci de faptele descrise în rechizitoriu.
În ceea ce privește înregistrarea convorbirii telefonice din data de 14.02.2006, aceasta a fost ascultată în cursul judecării apelului, în ședința publică din data de 25.06.2008. Astfel, chiar dacă s-ar aprecia că prima instanță a încălcat vreo dispoziție legală, astfel cum a invocat apelantul-inculpat, anularea actului nu este în niciun caz necesară pentru aflarea adevărului și pentru justa soluționare a cauzei, în sensul art. 197 alin. 4 Cod procedură penală.
Așadar, sub aceste prime aspecte susținerile din apelurile inculpaților sunt nefondate.
Instanța de fond a reținut în mod corect și complet situația de fapt, realizând o justă apreciere a probelor administrate în cauză, din care rezultă atât existența faptei pentru care inculpații și G au fost condamnați, cât și săvârșirea acesteia de către inculpați cu forma de vinovăție cerută de lege.
Au fost astfel avute în vedere procesele-verbale întocmite de organele de poliție, transcrierile înregistrărilor convorbirilor telefonice, declarațiile martorilor, declarațiile inculpaților, înscrisurile aflate la dosar.
Din coroborarea tuturor mijloacelor de probă din dosar rezultă că soluția de condamnare a inculpaților pentru infracțiunea de luare de mită (ca autor, respectiv complice) este corectă, iar încadrarea juridică a faptei este legală.
Deși inculpații nu au recunoscut săvârșirea infracțiunii, instanța de fond a reținut în mod corect că declarațiile acestora sunt nesincere, iar variantele oferite de aceștia nu sunt susținute de materialul probator administrat în cauză.
De altfel, chiar inculpatul a arătat în declarația din data de 15.03.2006 ( 62 dosar de urmărire penală), luată în prezența apărătorului său și a apărătorului coinculpatului, că s-a deplasat împreună cu inculpatul G acasă la martorul denunțător, iar coinculpatul i-a solicitat denunțătorului să îi plătească 8.000.000 lei ROL pentru a fi sancționat contravențional și pentru a nu ajunge la pușcărie, precum și niște rachiu pe care să îl ducă șefilor pentru a rezolva transformarea acestei probleme în contravenție.
Declarațiile martorului denunțător se coroborează cu declarațiile martorilor, și G, precum și cu transcrierile înregistrărilor convorbirilor telefonice, dovedind fără dubiu comiterea infracțiunii de luare de mită de către inculpatul și respectiv a complicității la infracțiunea de luare de mită de către inculpatul
Cu privire la cealaltă infracțiune, pentru care inculpații au fost achitați, tribunalul a apreciat în mod corect că sunt aplicabile dispozițiile art. 11 pct. 2 lit. a Cod procedură penală raportat la art. 10 alin. 1 lit. d Cod procedură penală.
Nu poate fi reținută în sarcina inculpaților infracțiunea de favorizare a infractorului, prevăzută de art. 264 Cod penal, ajutorul dat de inculpați denunțătorului având drept unic scop obținerea de bani și bunuri de la acesta din urmă, iar îngreunarea urmăririi penale nu s-a realizat, întârzierea produsă neavând o durată semnificativă. Sub acest aspect apelul parchetului este așadar nefondat.
Cu privire la individualizarea pedepselor aplicate inculpaților, instanța de fond a făcut o greșită aplicare a dispozițiilor art. 72 Cod penal în privința pedepselor aplicate inculpaților și G pentru infracțiunea de luare de mită, stabilind cuantumuri prea reduse al pedepsei.
Conform textului legal menționat, la stabilirea și aplicarea pedepselor se ține seama de dispozițiile părții generale a Codului penal, de limitele de pedeapsă fixate în partea specială, de gradul de pericol social al faptei săvârșite, de persoana infractorului și de împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.
Trebuie amintit în primul rând faptul că infracțiunea de luare de mită reținută în sarcina celor doi inculpați (ca autor, respectiv complice) este pedepsită cu închisoarea de la 3 la 15 ani.
În al doilea rând, reținerea de circumstanțe atenuante în favoarea inculpaților nu se justifică.
Astfel, nu se poate reține circumstanța atenuantă prevăzută de art. 74 alin. 1 lit. a Cod penal doar având în vedere simpla lipsă a antecedentelor penale. Conduita bună a inculpaților înainte de săvârșirea faptei trebuie să rezulte și din alte elemente de fapt, ceea ce nu este cazul în speță.
În raport de modul concret de săvârșire a faptei, de funcțiile ocupate de cei doi inculpați, de consecințele faptei - atingerea adusă încrederii cetățenilor în onestitatea polițiștilor, curtea constată că în cauză se impune aplicarea unor pedepse mai substanțiale pentru infracțiunea de luare de mită. Apelul parchetului urmează a fi admis deci sub acest aspect.
În ceea ce privește pedepsele complementare, în raport de dispozițiile art. 64 alin. 2 Cod penal și ale art. 65 alin. 2 Cod penal, tribunalul trebuia să interzică inculpaților, ca pedeapsa complementară, pe lângă dreptul prev. de 64 alin. 1 lit. b Cod penal, și dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice, prev. de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a Cod penal.
În raport de toate aceste considerente, curtea, în baza art. 379 pct. 2 lit. a Cod procedură penală, va admite apelul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Brașov împotriva sentinței penale nr. 336/S/4.07.2007 pronunțată de Tribunalul Brașov, pe care o va desființa cu privire la individualizarea pedepselor principale și complementare aplicate inculpaților și, pronunțând o nouă hotărâre, va înlătura circumstanțele atenuante prevăzute de art. 74 alin. 1 lit. a, art. 76 lit. c Cod penal reținute pentru ambii inculpați.
Se va majora pedeapsa aplicată inculpatului pentru infracțiunea prev. de art. 6, art. 7 alin. 1 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 254 alin. 1 Cod penal de la 2 ani închisoare la 3 ani închisoare.
Se va majora pedeapsa aplicată inculpatului G pentru infracțiunea prev. de art. 26 Cod penal rap. la art. 6, art. 7 alin. 1 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 254 alin. 1 Cod penal de la 2 ani închisoare la 3 ani închisoare.
Pe cale de consecință, se va majora durata termenului de încercare pentru ambii inculpați de la 4 ani la 6 ani.
În baza art. 65 alin. 2 Cod penal se va interzice inculpaților, ca pedeapsa complementară, pe lângă dreptul prev. de 64 alin. 1 lit. b Cod penal, și dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice, prev. de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a Cod penal. Executarea pedepsei complementare se va face conform art. 66 Cod penal.
Se vor menține celelalte dispoziții ale sentinței apelate.
În baza art. 379 pct. 1 lit. b Cod procedură penală, curtea va respinge, ca nefondate, pentru motivele arătate anterior, apelurile declarate de inculpații și G împotriva aceleiași sentințe. În baza art. 192 alin. 2 Cod procedură penală apelanții-inculpați vor fi obligați să plătească statului suma de câte 150 lei fiecare cu titlu de cheltuieli judiciare.
În baza art. 192 alin. 3 Cod procedură penală celelalte cheltuieli judiciare avansate de stat vor rămâne în sarcina acestuia.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE
Admite apelul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Brașov împotriva sentinței penale nr. 336/S/4.07.2007 pronunțată de Tribunalul Brașov, pe care o desființează cu privire la individualizarea pedepselor principale și complementare aplicate inculpaților și, pronunțând o nouă hotărâre:
Înlătură circumstanțele atenuante prevăzute de art. 74 alin. 1 lit. a, art. 76 lit. c Cod penal reținute pentru ambii inculpați.
Majorează pedeapsa aplicată inculpatului pentru infracțiunea prev. de art. 6, art. 7 alin. 1 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 254 alin. 1 Cod penal de la 2 ani închisoare la 3 ani închisoare.
Majorează pedeapsa aplicată inculpatului G pentru infracțiunea prev. de art. 26 Cod penal rap. la art. 6, art. 7 alin. 1 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 254 alin. 1 Cod penal de la 2 ani închisoare la 3 ani închisoare.
Majorează durata termenului de încercare pentru ambii inculpați de la 4 ani la 6 ani.
În baza art. 65 alin. 2 Cod penal interzice inculpaților, ca pedeapsa complementară, pe lângă dreptul prev. de 64 alin. 1 lit. b Cod penal, și dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice, prev. de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a Cod penal. Executarea pedepsei complementare se va face conform art. 66 Cod penal.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței.
Respinge, ca nefondate, apelurile declarate de inculpații și G împotriva aceleiași sentințe.
Obligă pe apelanții-inculpați să plătească statului suma de câte 150 lei fiecare cu titlu de cheltuieli judiciare.
Celelalte cheltuieli judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia.
Cu recurs în termen de 10 zile de la pronunțare.
Pronunțată în ședință publică, azi 10.07.2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR 3: Daniela Budilean
- - - -
GREFIER,
pt.- -, aflată
în concediu, semnează
prim-grefier
Red. /06.08.2008
Tehnoredact./06.08.2008
Jud.fond.:
Președinte:Alexandru ȘerbanJudecători:Alexandru Șerban, Elena Barbu, Daniela Budilean
