Luare de mită (art. 254 cod penal). Decizia 99/2008. Curtea de Apel Bacau

Jurisprudenţă şi speţe de drept penal (Jurindex)

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BACĂU

SECȚIA PENALĂ, CAUZE MINORI SI FAMILIE

Decizia penală nr. 99

Ședința publică din 23 iulie 2008

Curtea compusă din:

PREȘEDINTE: Dumitru Pocovnicu

JUDECĂTOR 2: Ecaterina Ene

GREFIER: ---

**********

Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - - Serviciul Teritorial Bacăua fost reprezentat legal de - procuror.

Pe rol fiind pronunțarea asupra apelurilor declarate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial Bacău, inculpații, și partea civilă Punei, împotriva sentinței penale nr.492/D/11.10.2006 pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr.2657/2005.

Dezbaterile au avut loc în ședința din data de 08.07.2008, fiind consemnate în încheierea de la acea dată, când Curtea, din lipsă de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea inițial la data de 18.07.2008 și ulterior la data de 23.07.2008.

CURTEA

-deliberând-

Asupra apelurilor penale de față, constată următoarele:

Prin sentința penală nr.492/D/2006 din data de 11.10.2006, pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr.2657/2005, s-a dispus condamnarea inculpaților:

1.,fiica lui și, născută la data de 22.05.1952 în comuna, județul N, CNP -, cetățenie română, studii superioare, fost director la Primăria municipiului B - Serviciului Public de Asistență Sociala () B, necăsătorită, domiciliată în B,-.A,.8, județul B, fără antecedente penale, pentru săvârșirea infracțiunii continuate de luare de mită, prevăzută de art.254 alin.1 Cod penal, cu referire la art.6/1 din Legea 78/2000, modificată și republicată, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal la pedeapsa de 3 (trei) ani și 6 (șase) luni închisoare și 2 (doi) ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art.64 lit.a-c Cod penal.

În temeiul art.86/1 Cod penal, s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere.

În baza art.86/2 Cod penal, s-a fixat un termen de încercare de 5 (cinci) ani si 6 (șase) luni, începând cu data rămânerii definitive a hotărârii.

În temeiul art.86/3 Cod penal, pe durata termenului de încercare, inculpata a fost obligată să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte, la datele fixate la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Bacău;

b) să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare ce depășește 8 zile, precum și întoarcerea;

c) să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă;

d) să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele sale de existență, date ce vor fi comunicate Serviciului de Probațiune de pe lângă Tribunalul în baza art.86/3 pct.4 Cod penal, supravegherea executării obligațiilor stabilite de instanță se va face de Serviciul de Probațiune do pe lângă Tribunalul Bacău.

În temeiul art.359 alin.1 Cod procedură penală, s-a atras atenția inculpatei asupra dispozițiilor art.86/4 alin.2 Cod penal, privind revocarea beneficiului suspendării executării pedepsei sub supraveghere.

2.,fiul lui și, născut la data de 25.11.1966, în comuna Parava, județul B, CNP -, cetățenie română, studii medii, conducător auto în cadrul Primăriei B, căsătorit, doi copii minori, domiciliat în B,-,.A, Ap.5, județul B, fără antecedente penale, pentru complicitate la infracțiunea de luare de mită, prevăzută de art.26, raportat la art.254 alin.1 Cod penal, cu referire la art.6 din Legea nr.78/2000 modificată și republicată, cu aplicarea art.74 lit.a Cod penal și art.76 lit.c Cod penal, la pedeapsa principală de 2 (doi) ani închisoare și 1 (un) an interzicerea drepturilor prevăzute de art.64 lit.a și b Cod penal, ca pedeapsă complementară.

3.,fiul lui și, născut la data de 8.10.1967 în B, CNP -, cetățenie română, studii medii, inspector în cadrul Primăriei B, căsătorit, domiciliat in B,-, județul B, fără antecedente penale, pentru complicitate la infracțiunea de luare de mită, prevăzută de art.26, raportat la art.254 alin.1 Cod penal, cu referire la art.6 din Legea nr.78/2000 modificată și republicată, cu aplicarea art.74 lit.a Cod penal și art.76 lit.c Cod penal, la pedeapsa principală de 2 (doi) ani închisoare și 1 (un) an interzicerea drepturilor prevăzute de art.64 lit.a și b Cod penal, ca pedeapsă complementară.

În temeiul art.81 alin.1 Cod penal, s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepselor aplicate celor doi inculpați.

În baza art.82 Cod penal, s-a fixat câte un termen de încercare de 4 ani, începând cu data rămânerii definitive a hotărârii, pentru fiecare inculpat.

În temeiul art.359 alin.1 Cod procedură penală, s-a atras atenția celor doi inculpați asupra dispozițiilor art.83 Cod penal.

4.,fiul lui si, născut la data de 25.08.1969 în B, cetățenie română, studii medii, agent procedural în cadrul Biroului executorului judecătoresc " ", stagiul militar satisfăcut, căsătorit, are doi copii minori, domiciliat în B,-,.A,.12, județul B, fură antecedente penale, pentru săvârșirea intracțiunii de favorizare a infractorului, prevăzută de art.264 alin.1 Cod penal, cu referire la art.17 lit.a din Lg.nr.78/2000 modificată și republicată, cu aplicarea art.74 lit.a și art.76 lit.e Cod penal, la pedeapsa de 2 (două) luni închisoare.

În temeiul art.81 alin.1 Cod penal, s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei.

În baza art.82 Cod penal, s-a fixat termen de încercare de 2 (doi) ani și 2 (două) luni, începând cu data rămânerii definitive a hotărârii.

În temeiul art.359 alin.1 Cod procedură penală, s-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art.83 Cod penal.

În baza art.14, 346 Cod procedură penală, coroborat cu art.998 cod civil și art.1003 Cod civil, au fost obligați în solidar inculpații:, și să plătească părții civile suma de 500 Euro sau contravaloarea în lei a valutei la data punerii în executare a hotărârii.

A fost bligată inculpata să plătească părții civile suma de 500 euro sau contravaloarea în lei a valutei la data punerii în executare a hotărârii și 580 lei RON, iar părții civile Punei suma de 1500 RON, cu titlu de despăgubiri civile.

A fost respinsă cererea privind acordarea de daune morale solicitată

de partea civilă Punei.

S-a dispus plata din fondurile Ministerului Justiției către Baroul Bas umei de 100 lei RON, cu titlu de onorariu, avocat oficiu, pentru asistența juridică acordată inculpatului.

S-a constatat că inculpații:, și au fost asistați de apărători aleși.

În temeiul art.191 alin.2 Cod procedură penală, obligă inculpații să plătească statului, fiecare câte 2000 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanță de fond reținut următoarele:

În cadrul Direcției Naționale Anticorupție - Serviciul Teritorial Bacău, au fost înregistrate mai multe denunțuri, formulate de diverse persoane de pe raza municipiului B, prin care inculpata, director al Serviciului Public de Asistență Sociala () din Primăria municipiului B, era acuzată de pretinderea și primirea în mod direct sau prin intermediari de diferite sume de bani și bunuri pentru facilitarea obținerii de locuințe sociale.

Prin rezoluția nr.18/P/2004 din 03.08.2004, Serviciul Teritorial Bacău al Direcției Naționale Anticorupție a disous începerea urmăririi penale și instrumentarea cauzei, inițial, prin solicitarea de relații autorităților publice, privind funcția, calitatea și atribuțiile de serviciu privind-o pe inculpata, dar și pe complicii acesteia și.

Primăria municipiului B, prin adresa nr. 259 din data de 17.01.2005 a comunicat că inculpata a fost angajată la data 22.05.1997 în structura funcțională cu activitate permanentă, la Primăria Municipiului B, având funcția de inspector, treapta profesională I, șef servicii asociații de locatari și spațiu locativ, conform Dispoziției Primarului Municipiului B nr.737 din data de 06.06.1997, contractului individual de muncă și fișei postului.

Prin Hotărârea Consiliului Local al municipiului B nr. 104 din data de 31.03.2003, prin înființarea și organizarea Serviciului Public de Asistență Socială al Municipiului B, inculpata a fost numită în funcția de director al acestui serviciu începând cu data de 01.04.2003.

Prin cererea nr.1040 din 12.01.2005, potrivit prevederilor art.55 lit.b din Legea nr.53/2003 ( Codul muncii ) a solicitat încetarea raporturilor de muncă prin acordul părților, aspect acceptat în sedința Consiliului Local al Municipiului

Inculpatul avea calitatea de angajat "personal contractual" la structura funcțională, cu activitate permanentă a Primăriei municipiului B, pe postul de conducător auto din data de 15.09.1999, potrivit dispoziției Primarului Municipiului B nr.3012 din data de 23.09.1999.

Inculpatul era angajat la Serviciul Public de Asistență Socială, aflat sub autoritatea Consiliului Local al Municipiului B, în baza unui contract individual nr.2263 din data de 01.08.2003, în postul de inspector treapta a II-a, la compartiemntul administrativ, aprovizionare și

Odată cu numirea în funcția de director, inițial delegat, la Direcția Socială, ulterior sub noua denumire Serviciului Public de Asistență Sociala () B, inculpata a deținut pentru perioada incidență comiterii faptelor o funcție de conducere și control în baza căreia coordona întreaga activitate a B, conform atribuțiunilor din fișele postului și modul de organizare pe servicii, cocompartimente, birouri, etc.

La repartiția locuințelor sociale,inculpata avea principala atribuțiuneîn calitatea de conducător,încheierea anchetelor sociale, factor care stătea la baza analizei de către Consiliul Local al Municipiului Bad osarelor de repartizare locuințelor sociale (punctajul acordat). Pe baza acestora se făceau repartițiile de principiu (liste de priorități), iar în măsura existenței de spații funcționale locuințele erau repartizate conform recomandărilor de caz social existente la docmunetația depusă, prezentată de inculpată și aprobată în ședința Consiliului Local al Muncipiului

Activitatea infracțională desfășurată în cauză de inculpați s-a derulat pe perioadă mai îndelungată de timp, iar prin datele și indiciile existente care au permis dispunerea începerii urmăririi penale, s-a reușit monitorizarea prin mijloace specifice a condițiilor în care inculpații și au intermediat în favoarea inculpatei primirea sumei 1.300 euro de la pentru obținerea în condiții prioritare a unei locuințe sociale. În cauză au fost obținute în condiții legale, potrivit art.91/1 și următoarele Cod procedură penală, autorizări de interceptare ale convorbirilor penate, fără mijloace de telecomunicații între cei trei inculpați și, cât și a celor purtate prin asemenea facilități de transmitere a informațiilor de la posturile telefonice fixe și mobile ale inculpatul și, conform procesului verbal din data de 18.11.2004 și a anexei privind datele prevăzute în cuprinsul tezei finale a art.91/3 Cod procedură penală.

Astfel, s-a constatat că inculpata, în mod direct, în biroul pe care îl deținea în calitate de director al B, fără a fi de față alte persoane, pentru a-i facilita denunțătoarei obținerea unei locuințe sociale pentru fiica acesteia, martora, i-a înmânat în vara anului 2002 o"atenție"în valoare aproximativă de 80 lei RON, constând într-un de, o de cafea "" și o sticlă de băutură fină.

Ulterior, în același scop, și în aceleași condiții de loc, i-a înmânat inculpatei suma de 500 RON și cantitatea de 10 kg. carne. În continuare, aceeași denunțătoare s-a interesat despre situația dosarului fiicei sale înregistrat la Primăria B sub nr.-/15.07.2002 și întrucât a constatat că nu există o soluție de repartiție favorabilă, din nou s-a deplasat la biroul inculpatei, unde, în mod direct și fără să fie de față vreo altă persoană, i-a înmânat suma de 500 euro, bani pe care i-a luat de la fiul său, care se afla în Italia.

Cu prilejul audierii, a prezentat și un înscris conținând mențiunile"-", "","-" "A = -"și "S--"-fl.174, în baza căruia inculpata putea fi contactată telefonic de către denunțătoare, precizând că acestea i-au fost înmânate de către inculpata.

Ulterior, a încercat în mai multe rânduri să o contacteze pe, atât personal cât și telefonic, apelând-o la posturile mai sus prezentate, iar de fiecare dată, atunci când a putut fi găsită, i-a cerut si aibă răbdare, întrucât repartițiile sunt de mai lungă durată, iar după îmspendarea acesteia din funcție, iulie 2004, a precizat că îi va restitui banii întrucât nu mai are posibilitatea de a-i facilita obținerea unui apartament pentru fiica sa.

Prin denunțul formulat de către Punei, acesta arată că având la rândul sau probleme sociale, a solicitat începând cu anul 1997 obținerea unui apartament din această categorie, mergând de mai multe ori în audiență, iar pe parcursul acestor demersuri, cunoscând că inculpata are putere decizională în obținerea unui asemenea imobil, a intervenit în următoarele condiții:

- după înscrierea în mod repetat la audiente la autoritatea pulică locală, a găsit un apartament despre care cunoștea că este liber a depus un memoriu la conducerea Primăriei B, iar prin adresa nr.21996 din data de 29.06.2004, i-a fost comunicat faptul că există o imposibilitate de acordare acestui imobil, îtrucât se află în litigiu. În luna august 2003 părții civile Punei i-a fost oferită o repartiție în zona Cartierului, însă urmare a faptului că locuința se afla la etajul 10 și era într-o stare avansată de degrada, a refuzat repartiția. În continuare, acesta a formulat un nou memoriu, în urma căruia s-a efectuat o anchetă socială și în luna aprilie 2003 i s-a solicitat să se prezinte la inculpata în vederea întocmirii documentației necesare dosarului sau. s-a conformat acestei invitații, iar în timp ce aștepta să fie primit în audiență, a auzit de la mai multe persoane care aveau același gen de probleme, pe care însă nu le poate identifica, că pentru a obține ool ocuință, era necesară acordarea unei"atenții"directorului B - inculpata în cuantumul unei sume cuprinse între 500 - 1 500 USD sau euro. În consecință, Punei a făcut un împrumut la.-ul pensionarilor în sumă de 1700 RON, din care în urma unui schimb valutar a convertit banii respetivi în suma de 350 euro. După aproximativ 3 zile s-a prezentat la biroul inculpatei, prilej cu care a aflat că a fost înscris pentru repartiția unei locuințe (lista de priorități nr.23) și în aceste îmtrejurări i-a lăsat inculpatei, într-un plic, suma de 350 euro. Ulterior Punei a căutat-o la birou pe inculpata și cunoscând că la data de 25.05.2003 era si ziua ei, i-a înmânat desemenea într-un plic suma de 900 RON, o brățară din aur, mai multe sticle cu băuturi alcoolice, cafea, țigări și produse alimentare. Cu această ocazie i-a relatat inculpatei că deși a prezentat exisența unei locuințe pe strada - - din municipiul B, care era conform intereselor sale, i-a fost refuzată acordarea și nu a obținut acest spațiu pentru motivul că locuința se afla în litigi, solicitând în continuare obținerea celor specificate în cererea sa.

După suspendarea din funcție, iulie 2004, inculpata nu a mai avut posibilitatea de a mai favoriza obținerea de locuințe sociale, iar Punei a făcut demersuri în scopul restituirii sumelor de bani date drept mită. Inculpata, personal, i-a restituit suma de 350 euro constituită din 4 bancnote cu elementele de identificare conform procesului verbal nr.18/P/2004 din data de 04.08.2004, predând suma organelor de urmărire penală din cadrul Serviciului Teritorial Bacău al Direcției Naționale Anticorupție, împreună cu înscrisuri conținând mențiuni personale privitoare la carcaterul acestor bani, precum și un decupaj din anunțul la " publicitate", dovedind că a felicitat-o în perioda respectivă pe inculpată cu prilejul ilei onomastice. De asemenea a predat și un înscris olograf cu privire la care a precizat că acesta a fost redactat de inculpata, înscris prin care i se indica o locuință pe care ar fi putut să o obțină conform cererilor sale.

Din conținutul denunțului formulat de către la data de 3 august 2004 se arătat că prin intermediul inculpaților și aceasta a remis inculpatei suma de 1.300 euro în scopul obținerii unei locuințe sociale. Materialul probator a relevat faptul că, față de situația sa socială, neavând o locuință și nici posibilitatea achiziționării în condiții de credit ipotecar a unui asemenea imobil, prin intermediul inculpatului - persoană ce lucra în calitate de conducător auto la Primăria municipiului B, a înaintat documentația necesară repartizării unei locuințe în vederea depunerii la autoritatea publică, precum și suma de 1.300 euro.

S-a reținut din conținutul aceleiași plângeri că soția inculpatului ( ) era angajată împreună cu mama denunțătoarei, la o instituție de învățământ preșcolar din municipiul B, iar din discuțiile purtate de acestea două, a aflat că inculpatului i-a fost repartizat un apartament preferențial, prin intermediul unei persoane ulterior dovedită ca fiind inculpatul, care lucra în subordinea unui funcționar public cu putere de decizie în domeniu, respectiv directorul B -.

Ca urmare a discuțiilor purtate, în urma unor"negocieri preliminarii"în care a fost cerută de către suma de 1.000 euro, transformată ulterior în 1.300 euro, a înmânat în luna iunie 2003, în zona - Sucursala B (parcare) suma de 1.300 euro pentru obținerea locuinței sociale. Ulterior, s-a interesat despre situația dosarului personal, discutând pe parcursul anului 2003 și începutul anului 2004 doar cu inculpatul care i-a explicat că nu i-a fost repartizată locuința pentru care obținuse acceptul de principiu al Consiliului Local B, întrucât imobilele tip "" nu fuseseră finalizate. în continuare, a amânat să se intereseze cu privire la modul de soluționare a cererii sale până în luna iulie 2004, când a constatat că se afla într- poziție (116) care nu- permitea acordarea unui apartament.

Față de situația dată, în vara anului 2004, l-a contactat pe inculpatul, solicitându-i explicații privitoare la cele întâmplate, de față fiind și soțul său, acesta folosind un reportofon, pe suport magnetic, de tip " audio SONY", a înregistrat întreaga convorbire, moment în care au constatat că în lanțul intermediat pentru obținerea locuinței a intervenit și inculpatul, iar sumele de bani, pentru finalitatea dorită, aveau ca destinație inculpata.

Pe baza datelor existente și a indiciilor temeinice ce existau cu privire la săvârșirea unei infracțiuni de corupție, s-au desfășurat activități specifice ce au înglobat și sistemul informațional.

Din discuțiile purtate cu, a luat cunoștință de faptul că pentru a-i fi restituită suma ce a constituit obiectul infracțiunii de mită trebuie să se întâlnească cu "omul de legătură", persoană care a intermediat, după remiterea banilor, obținerea locuinței de către.

În consecință, în baza denunțului existent și a informațiilor colaterale, față de situația existentă potrivit căreia inculpata, prin intermediul aceleiași filiere, a acceptat să restituie suma primită drept mită de la, la data de 18 august 2004, în conformitate cu dispozițiile prevăzute în art.91 Cod procedură penală, s-a dispus autorizarea provizorie a interceptării convorbirilor purtate fără mijloace de telecomunicație dintre și inculpații, și.

În seara de 18 august 2004, conform discuțiilor purtate anterior, prin mijloace de telefonie, s-a prezentat la întâlnirea fixată de în zona parcării Pieței Sud din municipiul B, unde i-a fost prezentat de către acesta inculpatului - persoana care a constituit ultima verigă de legătură în remiterea banilor către inculpata.

În consecință, după o scurtă discuție s-au deplasat toți trei în zona situată în parcarea de la Mc. În acest loc inculpații și, fiecare au înmânat denunțătoarei câte 150 euro, după care conform discuțiilor anterioare purtate cu în aceeași seară, acesta s-a deplasat la un bloc situat în imediata apropiere, str.- -, unde domiciliază inculpata. După aceasta inculpatul s-a deplasat la respectivul apartament și în scurt timp a revenit, înmânându-i denunțătoarei suma de 20.000.000 echivalentul a 500 euro, precizând că aceștia provin de la și aceasta nu are posibilitatea de a-i restitui întreaga sumă (rămânând datoare echivalentul a 500 euro) până la o dată ulterioară (o săptămână), condiționat de faptul ca să vândă un imobil aparținând fostului soț. a fost de acord cu cele mai sus prezentate și în aceeași seară a predat organelor de urmărire penală din cadrul Serviciului Teritorial Bacău al suma restituită în aceste condiții, constând în 300 euro, 2000 RON și obiectele în care au fost ambalate, conform procesului verbal nr. 18/P/2004 din 18 august 2004.

În planul continuării activității infracționale, pentru surprinderea detaliilor și a persoanelor care au fost implicate în activitatea infracțională denunțată de către, potrivit dispozițiilor legale au fost dispuse și confirmate interceptări cu caracter ambiental, ori prin mijloace de telecomunicații iar conținutul acestora fiind redat potrivit dispozițiilor legale în materie prin anexa la procesul verbal nr.l8/P/2004 din data de 18 noiembrie 2004.

Conform transcrierilor existente la dosarul cauzei, anexă a procesului verbal sus-menționat, în urma instrumentării cauzei sub acest aspect, au rezultat date suplimentare conform cărora și au intermediat, dând un ajutor material indubitabil în acest sens, la primirea de către a sumei pretinse și primite de la. De altfel, în acest sens, se adaugă și faptul că, inițial în discuția purtată cu inculpatul, după ce s-a creat imposibilitatea obținerii unei locuințe de către denunțătoare, acesteia i s-a condiționat restituirea sumei de retragerea dosarului prin care solicita o locuință socială.

Activitatea de interceptare și înregistrare a discuțiilor purtate în mod direct sau prin mijloace de telecomunicații de către inculpații, s-a realizat în baza autorizărilor provizorii dispuse prin ordonanța nr.l8/P/2004 din 18 august 2004 Serviciului Teritorial Bacău la. și ordonanța cu același număr din data de 26 august 2004, precum și în baza autorizărilor cu nr.0019/2004 din 19 august 2004, nr.0021/2004 din 28 august 2004, nr.0023/2004 din 31 august 2004, nr.0029 din 24 septembrie 2004, nr.0032/2004 din 29 septembrie 2004 și nr.0046/2004 din 25 septembrie 2004, toate ale Tribunalului Bacău, acestea fiind dispuse cu respectarea dispozițiilor prevăzute de art.91/1 și urm. Cod procedură penală privind audio sau video.

Conform discuțiilor purtate de către de la postul telefonic 0723-- cu de la postul telefonic mobil 0745-- și de la postul telefonic mobil 0741-- și fix 0234--, a rezultat că la data de 25 august 2004 urma să primească direct de la diferența de 500 euro, în măsura în care va avea banii respectivi, aspect care însă nu s-a petrecut, iar în urma solicitărilor repetate ale denunțătoarei, aceasta a fost amânată.

Ulterior, conform dosarului existent la Primăria B, a reușit obținerea unei locuințe sociale, motiv pentru care a încercat recuperarea sumei inițiale dată drept mită, implicându-1 în discuțiile cu și pe.

În data de 25 octombrie 2004, urmare a datelor existente, fiind fixată o întâlnire dintre și, pe str.9 -, s-a intenționat prinderea în flagrant a inculpatului în momentul în care urma să primească suma de 2000 RON, bancnote ce au fost tratate din punct de vedere criminalistic, precum și marcate, conform procesului verbal nr. 18/P/2004 din 24 octombrie 2004.

Cu ocazia desfășurării procedurii de surprindere în flagrant la ora 18,03, pe telefonul mobil al inculpatului a fost recepționată o primă convorbire, conform căreia inculpatul, identificat ulterior după numărul telefonic al postului mobil cu cartelă nominală nr.0745--, prin care acest din urmă inculpat îl atenționa pe să părăsească cât mai repede locul unde urma se realiza flagrantul, fapt ce s-a și împlinit după ce, în prealabil, persoana vizată a apelat din nou postul telefonic de la care a fost sunat și o altă persoană vizată a apelat din nou postul telefonic de la care a fost sunat și o altă persoană care se afla împreună cu -. Ulterior, inculpatul a apelat postul telefonic fix nr.0234-- al inculpatului, discutând cu soția acestuia și dând detalii cu privire la cele ce se puteau întâmpla și faptul că 1-a ajutat în mod direct în sensul celor sus-arătate.

Cu prilejul urmăririi penale, pozițiile celor patru inculpați în raport de acuzațiile aduse, au fost inițial de nerecunoaștere, rămânând în aceeași situație până la finalizarea cercetărilor, cu excepția inculpatului.

În contextul existent, așa cum s-a reținut din depozițiile denunțătorilor, Punei și, privind săvârșirea de către inculpata a infracțiunii de luare de mită, actele de serviciu pe care le condiționa referindu-se la obținerea unei locuințe sociale, atât în forma pretinderii cât și a primirii, coroborate cu declarațiile celorlalte persoane audiate în calitate de denunțători sau martori au relevat o situație de notorietate în ceea ce privește faptul că inculpata, condiționa prin diverși intermediari, ori direct, facilitatea obținerii locuințelor în baza atribuțiunii de serviciu deținute pentru obținerea pentru sine de foloase necuvenite.

Pe parcursul cercetărilor penale, inculpatul, fîindu- expuse mijloacele de probă existente, a recunoscut fapta. Poziția sa inițială de nerecunoaștere și negare a vreunei relații cu, relevă faptul că aspectele de vinovăție în ceea ce privește activitatea infracțională în legătură cu inculpata au caracter real. În coroborare cu celelalte mijloace de probă, inculpatul a încercat să îndepărteze organele de urmărire penală de persoana inculpatei, în timp ce inculpatul fost principala verigă de legătură dintre denunțător și beneficiarul sumelor de bani ce constituie obiectul infracțiunilor de luare de mită.

Inculpata a avut în cursul judecății o poziție de nerecunoaștere acuzațiilor aduse, invocând schimbarea conducerii administrației locale ca principala cauză a declanșării urmăririi penale împotriva sa, a negat că a pretins și primit foloase necuvenite în legătură cu atribuțiunile de serviciu, aspect contrazis de declarațiile inculpatului, precum și de cele ale denunțătorilor Punei și, precum și ale lui.

În cazul faptei de luare de mită în formă continuată, în cazul lui, s-a constatat că inculpata a prezentat o situație neadevărată inițial, respectiv că nu o cunoaște pe denunțătoare, însă cu prilejul confruntării, a revenit asupra aspectului cunoașterii acestei persoane. În fapt, precum și inculpata se cunoșteau anterior de la un alt loc de muncă unde își desfășurase activitatea, iar conform interceptării din data de 28 octombrie 2004, ora 10,54 convorbirii telefonice purtate de la postul nr. 0723-- aparținând lui, contactată de către, rezultă că, într-adevăr cele două persoane se cunoșteau, iar caracterul discuției expus conform transcrierii, atestă că aspectele sesizate de denunțătoare au un caracter real. La acestea se mai adaugă și declarațiile martorei, care confirmă indirect cele denunțate.

telefonice precum și înregistrările ambientale au relevat indubitabil faptul că în lanțul cauzal al săvârșirii infracțiunii de luare de mită de către s-a interpus complicitatea inculpaților și, care la rândul lor au beneficiat de "comision" câte 150 euro din banii dați mită persoanei care avea posibilitatea de a influența obținerea unei locuințe sociale în condițiile si menționate.

Apărarea formulată de către inculpatul conform căreia nu ar fi beneficiat și el de suma sus-arătată este contrazisă de declarația denunțătoarei și condițiile în care, la data de 18 august 2004, au fost restitu: sumele de 300 euro (bancnote 2 x 100 euro și 2 x 50 euro), care se adaugă și echivalentul a 500 euro, reprezentând 200 RON.

De asemenea, în cazul denunțătoarei s-a constatat că cele negate de către inculpații și privind această activitate infracțională, sunt contrazise de transcrierile din seara în care s-a realiza interceptarea inițială, 18 august 2004, discuțiilor purtat ambiental, iar a fost condusă cu mașin inculpatului (aspect recunoscut și de cătr acesta) la imobilul unde domiciliază inculpata, prilej cu care a înmânat denunțătoarei suma de 2000 lei RON, ambalate într-o mapă și o din materia plastic. Aceste bunuri au fost predate organelor de urmărire penală și au fost supuse tratării criminalistice în condițiile susmenționate.

În cauză a fost restituită suma de 800 euro părții civile, aceasta constituindu-se parte civilă cu suma de 500 euro; nu a obținut restituirea sumelor și bunurilor date ca mită, constituindu-se parte civilă cu o sumă reprezentând contravaloarea acestora; Punei nu recuperat contravaloarea bunurilor oferite și predate inculpatei în sumă de 1500 RON, sumă cu care s-a constituit parte civilă, restituindu-i-se suma de 350 euro.

Instanța de fond a reținut că situația de fapt și vinovăția inculpaților au fost probate prin: sesizare - fl.6, vol.I, sesizare - fl.7,8, vol.I, sesizare Punei -fl.9-11, vol.I, sesizare -fl.25 vol.I, sesizare -fl.26-28 vol.I, memoriu Punei -fl.30-44 vol.I, declarațiile ui Punei -fl.51-54 vol.I, declarația de parte civilă -fl.56-57, vol.I, hotărârea nr.228 din data de 30.06.2003 și anexa, privind aprobarea completării listelor cu persoanele în vârstă de de până la 35 de ani care primesc o locuință din apartamentele cu caracter social și aprobarea listei cu cele îndreptățite la o repartiția unei asemenea locuințe-fl.84, 85, vol.I, ordonanța nr.l8/P/2004 din 18.08.2004 a -Serviciul Teritorial Bacău privind autorizarea provizorie a interceptării și înregistrării convorbirilor dintre și învinuiții, și -fl.90-92, vol.I, ordonanța nr.18/P/2004 din 26.08.2004 a - Serviciul Teritorial Bacău, privind inuterceptarea și înregistrarea provizorie a convorbirilor purtate de la posturile telefonice cu nr.0723-- și 0741--, utilizate de inculpata și de inculpatul de la postul telefonic cu nr.0741--- fl.100-102, vol.II, procesul verbal din 18.11.2004 privind înregistrările, redările și certificările pentru autenticitate efectuate în cauza nr.18/P/2004 al Serviciului Teritorial Bacău -fl.93-97, vol.I, procesul-verbal din data de 04.08.2004, privind predarea de Punei a sumei de 350 euro și a unor înscrisuri provenind de la inculpata - fl.98-101, vol.I, procesul-verbal din data de 20.12.2004, privind predarea sumei de 350 euro ui Punei - fl.102, vol.I, procesul verbal din data de 18.08.2004 privind predarea de către a sumelor de 300 euro și 20.000.000 lei precum și a materialelor în care acestea au fost ambalate-fl.103-113, vol.I, procesul-verbal din 19.01.2005 de predare a sumei de 20.000.000 lei și 300 euro denunțătoarei, fl.114 vol.I, procesul-verbal din data de 24.10.2004, privind activitatea criminalistică de capcanare a sumelor de bani necesare organizării procerdurii de prindere în flagrant-fl.115-116, vol.I, procesul verbal din data de 24.02.2005, de conducere în teren a învinuitului - fl. 137-140, vol.l, proces-verbal din data de 24.02.2005 de conducere în teren a denunțătoarei - fl. 141-143, vol.1, procesul verbal din data de 07.02.2005 de confruntare dintre inculpatul și -fl.144-145, vol.l, proces-verbal din data de 01.02.2005 de confruntare între și inculpatul - fl.146-148 vol.1, procesul verbal din data de 01.02.2005, de confruntare între și - fl.149-150, vol.l, procesul-verbal din data de 31.01.2005 de confruntare între Punei și inculpata - fl.151-153, vol.1, procesul verbal din data de 31.01.2005, de confruntare între și - fl.154-156, vol.l, declarațiile martorilor: fl.157-58, vol.l, - fl.159-160, vol.l, -fl.161-162 vol.2, - - fl.163, vol.l, - fl. 166-168, vol.1, a -fl.169-171, vol.l, -fl.168, vol.1, - fl.175, vol.l, - fl.176, vol.1, - fl. 177 vol.l, G - fl. 178, vol.l, declarația de avere și de interese privind-o pe inculpata - fl. 183-189, vol. 1, înscris predat de privind numerele de telefon aduse la cunoștință de inculpata -fl. 174, vol.1, adresa nr.259 din 17.01.2005 a Primăriei Municipiului B privind actele prin care au fost stabilite raporturile juridice de muncă și atribuțiunile de serviciu ale inculpaților:, și - fl.190-224, vol.1, redările certificate ale înregistrărilor ambientale și prin mijloace de telecomunicații autorizate în dosarul nr. 18/P/2004, fl.8-89. vol.2, procesele verbale privind declarațiile de acord ale denunțătoarei -fl.90-92, vol.2, tabelul privind traficul înregistrărilor telefonice efectuate îa cauză - fl.93-94, vol.2, procesul verbal de predare suporților magnetici în vederea realizării activității prevăzute de art. 91/3 alin.3 Cod procedură penală de Tribunalul Bacău - fl.95, vol.2, încheierea din data de 29.03.2005 dispusă în dosarul nr.2384/2005 a Tribunalului Bacău, fl.96-97 vol.2, procesul verbal nr.2384/2005 din 29.03.2005 al Tribunalului Bacău, fl.98, vol.2, procesul verbal de aducere la cunoștință a învinuirii - fl.227, vol.l, declarațiile inculpatei - fl.228-236, vol.l și dosar prima instanță, procesul verbal de aducere la cunoștință a învinuirii - - fl.239, vol.1 și dosar instanța de fond, declarațiile inculpatului - fl.240-256, vol.l și dosar instanța, procesul verbal de aducere la cunoștință a învinuirii - - fl.262, vol.l și declarațiile acestuia -fl.259, 263-267, vol.l și procesul verbal de aducere la cunoșitiață a învinuirii - - fl.270, vol.l și declarația acdtuia -fl.272-275, vol.l și dosar instanța.

În drept, faptele inculpatei de a pretinde și primi în perioada anului 2002-2003, direct sau prin persoane interpuse, sume de bani și bunuri pentru a facilita obținerea de locuințe sociale, au fost apreciate că întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii continuate de luare de mită, prevăzută de art.254 alin.1 Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin.2 Cod penal, iar, având în vedere calitatea oficială în care a acționat, s-a considerat că sunt incidente și dispozițiile art.6 din Lege nr.78/2000.

Nu are nici o relevanță, se motivează de prima instanță, apărarea inculpatei potrivit căreia actele îndepinite pe baza atribuțiilor sale de serviciu nu erau definitorii și suficiente în obținerea de locuințe sociale, în condițiile în care inculpata încheia anchetele sociale care stăteau la baza analizei de către Consiliul Local al Municipiului Bar epartizării locuințelor sociale., fără tăgadă, infracțiunea de luare de mită și funcționarul care pretinde bani sau alte foloase pentru efectuarea unui act care constituie o parte din actul final, dacă acea parte privește îndatoririle sale serviciu și are un rol în realizarea actului final, în speță repartizarea locuințelor sociale.

În drept, faptele comise de inculpații și, relativ la circumstanțele în care au acționat în legătură cu aspectele denunțate de petenta, act în urma căruia au obținut fiecare câte 150 euro, au fost apreciate de instanța de fond că realizează elementele constitutive ale complicității la infracțiunea de luare de mită, prevăzută de art.26, raportat la art.254 alin.1 Cod penal.

În ceea ce îl privește pe inculpatul, împrejurarea că acesta s-a folosit de informații și detalii și a acordat ajutor inculpatului pentru ca acesta să nu fie prins în flagrant de organele de urmărire penală, s-a considerat că întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de favorizare a infrcatorului, prevăzută de art.264 alin.l Cod penal, text de lege în baza căruia urmează a fi condamnat.

La individualizarea judiciară a pedepselor instanța de fond a motivat că a avut în vedere împrejurările concrete în care au fost comise faptele, gradul ridicat de pericol social al infracțiunii de corupție, persoana fiecărui inculpat, nici unul dintre aceștia nu au cunoscut rigorile legii penale, dar și poziția procesuală a acestora.

Ca modalitate de individualizare judiciară a executării pedepselor prima instanță a constatat că scopul preventiv - educativ,prevăzut de art.52 alin.2 Cod penal, se poate realiza și fără executarea în regim de detenție și în consecință, au fost reținute în favoarea inculpatei dispozițiile art. 86/1 și următoarele Cod penaș, iar în favoarea inculpaților, și C, prevederile art. 81 alin. 1 și următoarele Cod penal.

Împotriva acestei sentințe au formulat apel Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial Bacău, inculpații:, și și partea civilă Punei, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie după cum urmează:

greșita reținere a circumstanțelor atenuante pentru inculpații, și și greșita aplicare a dispozițiilor art.86/1 Cod penal și a art.81 Cod penal (apelul Ministerului Public );

greșita condamnare, în condițiile în care, inculpații nu sunt vinovați de săvârșirea faptelor reținute în sarcina lor (apelul inculpaților);

neacordarea de daune morale și greșita stabilire a cuantumului despăgubirilor solicitate (apelul părții civile).

Prin decizia penală nr.135 din 19 iunie 2007, Curtea de APEL BACĂU - Secția Penală, în temeiul dispozițiilor art.379 pct.1 lit.b Cod procedură penală, a respins ca nefondat apelul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial Bacău și pe cele declarate de către inculpații și.

În baza art.379 pct.2 lit.a Cod procedură penală, au fost admise apelurile declarate de inculpatul și partea civilă Punei.A fost desființată sentința apelată în ceea ce privește soluția de condamnare pentru infracțiunea de favorizare a infractorului și cuantumul despăgubirilor civile, iar în rejudecare, în baza art. 10 lit.b/1, cu aplicarea art. 11 pct.2 lit.a Cod procedură penală și a art.18/1 Cod penal, s-a dispus achitarea inculpatului pentru infracțiunea prevăzută de art.264 alin.1 Cod penal, cu aplicarea art.17 lit.a din Legea nr.78/2000 și a fost obligată inculpata să plătească părții civile Punei suma de 2900 lei - despăgubiri civile, în loc de 1500 lei. Au fost menținute celelalte dispoziții ale sentinței.

În baza art.91 Cod penal, cu aplicarea art. 18/1 alin.3 Cod penal, s-a aplicat inculpatului sancțiunea administrativă a amenzii administrative în sumă de 500 lei pentru fapta prevăzută de art.264 alin.l Cod penal, cu aplicarea art. 17 lit.a din Legea nr.78/2000, cu aplicarea art.74 lit.a și art.76 lit.e Cod penal.

S-a constatat că inculpații au avut apărători aleși, iar în baza art. 192 alin.2 Cod procedură penală au fost obligați inculpații și la plata a câte 200 lei cu titlul de cheltuieli judiciare către stat. În baza art. 192 alin.3 Cod procedură penală cheltuielile judiciare în apelul parchetului și a părții civile au fost lăsate în sarcina statului.

Pentru a pronunța această soluție instanța de apel a apreciat că probele legal administrate în etapa procesuală a fondului dovedesc cert săvârșirea, cu vinovăție a faptelor pentru care inculpații și au fost condamnați, pedepsele aplicate și modul de executare (fără privare de libertate) corespunzând exigențelor prevăzute de art.52 și art.72 Cod penal.

Referitor la inculpatul, s-a apreciat că soluția de achitare s-a bazat pe împrejurarea că persoana vinovată de a-i fi furnizat inculpatului, privitoare la încercarea de organizarea flagrantului în ceea ce îl privește pe inculpatul nu a fost identificată și sancționată, pedepsirea inculpatului apărând în acest context, coroborat și cu circumstanțele atenuante personale ca un act de injustiție, apreciindu-se că față de acesta se impune a se face aplicarea art.18/1 Cod penal și obligarea la plata unei amenzi administrative.

În legătură cu apelul părții civile Punei, s-a arătat că majorarea cuantumului despăgubirilor datorate acesteia se impune, având în vedere probele administrate, dar că cererea de daune morale a fost corect respinsă de instanța de fond, partea civilă trebuind să prevadă consecințele negative ale activității în care s-a implicat din proprie inițiativă.

Împotriva deciziei pronunțate de instanța de apel au declarat recurs, în termen legal:

1. Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial Bacău, care a solicitat, admiterea recursului, desființarea deciziei recurate și în rejudecare, aplicarea unor pedepse inculpaților, și în conformitate cu dispozițiile art.52 Cod penal, criticând hotărârea instanței de apel pentru nelegalitate și netemeinicie referitor la:

a) incorecta achitare a inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art.264 alin.l Cod penal, cu aplicarea art. 17 lit.a din Legea nr.78/2000, în conformitate cu dispozițiile art. 10 lit.b/1, cu aplicarea art.11 pct.2 lit.a Cod procedură penală și art.18/1 Cod procedură penală, deși nu erau îndeplinite condițiile cumulative prevăzute de lege pentru dispunerea acestei soluții;

b) nelegala și netemeinica menținere a circumstanțelor judiciare atenuante, prevăzută de art.74 lit.a și art.76 lit.c Cod penal în cazul inculpatului, față de care s-a dispus individualizarea pedepsei în condițiile art.81 Cod penal, cât și incorecta individualizare a pedepsei aplicate inculpatei prin aplicarea art.86/1 Cod penal, încălcându-se astfel dispozițiile art. 52 și art. 72 Cod penal.

2. Inculpata, care a solicitat:

a) în principal, admiterea recursului, în temeiul dispozițiilor art.385/15 pct.2 lit.c, raportat la art.385/9 pct.9 și 10 Cod procedură penală, casarea deciziei recurate și trimiterea cauzei spre rejudecare instanței de apel, având în vedere nemotivarea soluției pronunțate în faza procesuală a apelului și neevaluarea probelor administrate nemijlocit în această etapă procesuală;

b) în subsidiar: 1) admiterea recursului în temeiul ispozițiilor art.385/15 pct.2 lit.b, raportat la art.385/9 pct.18 Cod rocedură penală, casarea deciziei recurate și în rejudecare, achitarea inculpatei în baza art.11 pct.2 lit.a Cod procedură penală, cu referire la art.10 lit.a Cod procedură penală, pentru fracțiunile reținute în sarcina sa; respingerea, în temeiul art.346 alin.3 Cod procedură penală, a pretențiilor civile formulate în cauză de părțile civile;

-înlăturarea pedepsei complementare a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit.a, b și c Cod penal.

2) admiterea recursului conform dispozițiilor art.385/15 pct.2 lit.d Cod procedură penală, raportat art.385/9 pct.14 Cod procedură penală și pronunțarea, în rejudecare a unei hotărâri în conformitate cu art.52 alin.2 Cod penal, care să dea efect circumstanțelor atenuante prevăzute de art.74 Cod penal, pedeapsa urmând a fî orientată spre minimul special în conformitate cu dispozițiile art.76 alin.l Cod penal, cu aplicarea art.81 alin.l și următoarele Cod penal.

3. Inculpatul, solicitând admiterea recursului în temeiul art.385/15 pct.2 lit.b Cod procedură penală și achitarea, în temeiul art. 11 pct.2 lit.a Cod procedură penală, cu referire la art. 10 lit. Cod procedură penală, arătând că instanțele de fond și de apel au reținut o situație de fapt greșită, în condițiile în care inculpatul a dobândit din 1 august 2003 calitatea de angajat al Primăriei B, astfel că nu a avut posibilitatea de a săvârși fapta ce i se impută, hotărârile pronunțate impunându-se a fi casate în temeiul art.385/9 pct.18 Cod procedură penală.

4. Inculpatul, care a solicitat admiterea recursului și în rejudecare achitarea în temeiul art.11 pct.2 lit.a, raportat la art.10 lit.d Cod procedură penală, nefiind el autorul infracțiunii prin săvârșirea căreia au fost obținute informațiile care au determinat zădărnicirea prinderii în flagrant inculpatului.

5. Partea vătămată Punei, care a criticat criticat decizia instanței de apel sub aspectul neacordării daunelor solicitate și probate.

Înalta Curte de Casație și Justiție, prin decizia penală nr.798 din data de 04.martie.2008, a admis recursurile declarate, a casat în totalitate decizia recurată și dispus trimiterea spre rejudecare apelurilor la aceeași instanță, Curtea de APEL BACĂU.

Pentru a pronunța această decizie, Înalta Curte de Casație și Justiție a reținut următoarele:

Din examinarea deciziei recurate cât și acte lucrărilor aflate la dosarul instanței de apel, rezultă că, având în vedere apelurile formulate și solicitările apelanților, prin încheierea de ședință de la termenul din 06 martie 2007 (file 89 dosar apel), instanța de apel admis cererile privind audierea martorilor și propuși în apărare și circumstanțiere de către apelanții - inculpați și, precum și cererea de audierea martorei formulată de apărătorul ales al inculpatei, admițând, totodată, proba cu înscrisuri solicitată de apărătorul aceleiași inculpate, ca utile și concludente cauzei.

Ulterior, prin încheierea de la termenul din 20 martie 2007 ( 117-118 dosar apel) a admis proba cu audierea martorilor și -, probe solicitate de apărătorul ales al inculpatei. Probele solicitate încuviințate de către instanță au fost administrate la termenul din 20 martie 2007.

Analizând, în continuare, decizia pronunțată, se motivează de instanța supremă, rezultă că instanța de apel a expus, într-o primă parte a considerentelor, soluția și starea de fapt, astfel cum aceasta a fost reținută de instanța de fond (filele 188-195 dosar apel), a prezentat criticile formulate de către apelanți (filele 195-196 dosar apel) și, în continuare, s-a rezumat să facă aprecieri globale relativ la soluția dispusă de către instanța fond cu privire la inculpații și, însușindu-și soluția inițial pronunțată cu privire la aceștia și prezentând-o ca motivare proprie pentru soluția de respingere a recursurilor parchetului și a celor doi inculpați, anterior menționați.

Procedând în această manieră, se arată de Înalta Curte de Casație și Justiție, instanța de apel a încălcat atât dispozițiile art.378 Cod procedură penală, cât și dispozițiile art.353 și următoarele Cod procedură penală, pe de o parte, deoarece examinarea sumară și de o manieră generală echivalează în realitate cu nemotivarea soluției sub aspectul respingerii apelului declarat de Ministerul Public, cât și, pe de altă parte, deoarece nepronunțarea asupra probelor solicitate și încuviințate, în apărare, reprezintă nerelevarea modului în care aceste probe au influențat formarea convingerii instanței, în sensul prezentat în dispozitiv.

Se observă, totodată, că în apel s-au administrat probe noi, neprocedându-se la o reexaminare sau readministrare a probatoriului complet administrat în etapa procesuală a fondului care, în unele situații ar fi putut permite preluarea motivării complete și corecte aparținând primei instanțe.

În speța de față, administrând probe noi, instanța de control a dobândit atribuții tipice unei instanțe de fond, pronunțarea soluției, ca rezultat al convingerii judecătorilor bazată pe probele administrate, presupunând cu necesitate evaluarea acestora. Cu toate acestea, din modul de redactare al deciziei instanței de apel nu rezultă dacă probele (constând în înscrisuri, declarațiile martorilor și cea a părții civile ) au fost înlăturate sau au sprijinit soluția instanței, aceasta nemotivând decizia prin prisma probatoriilor administrate nemijlocit, ceea ce echivalează cu nemotivarea hotărârii sub aspectul temeiului soluției adoptate, instanța limitându-se la a arăta, în mod lapidar că "din probele administrate în cauză, care au fost în mod detaliat prezentate de prima instanță rezultă în mod cert că inculpații și au săvârșit cu vinovăție infracțiunile pentru care au fost condamnați -. în raport de aceste situații nu pot fi primite motivele de apel privind mărirea sau micșorarea pedepselor și nici schimbarea modalității de executare" (fila 196 dosar apel).

Rezultă, astfel, cu claritate, că instanța a examinat global multiplele critici de nelegalitate și netemeinicie invocate de apelanții Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție, și, ceea ce reprezintă o nemotivare a soluției și, în plus, a ignorat probele administrate în fața sa, încălcând în mod vădit, atât dispozițiile legale incidente aparținând dreptului național (art.345, raportat la art.354, 355, 356 Cod procedură penală, 287, 289, 378 Cod procedură penală), cât și dispozițiile art.6 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, acest din urmă articol impunând în sarcina instanței obligația de a analiza, efectiv motivele și probele invocate de părți, noțiunea de proces echitabil presupunând analizarea reală și efectivă a problemelor deduse judecății și nu preluarea mecanică a motivării instanței inferioare.

Referitor la soluția de admitere a apelului inculpatului, instanța supremă a motivat că din analiza deciziei instanței de apel rezultă că nici această soluție nu a fost motivată în fapt și drept, potrivit dispozițiilor art.356 Cod procedură penală, fiind redat, în parte conținutul art.18/1 Cod penal și arătându-se că "ar fi un act de injustiție ca persoana de la care a primit informații - să rămână nepedepsită, iar inculpatul să fie condamnat penal", susțineri ce nu se pot subroga unei motivări în fapt și drept a soluției.

În legătură cu soluția pronunțată relativ la apelul declarat de către partea civilă Punei, se arată că se face trimitere la hotărârea instanței de fond, referitor la respingerea cererii de acordare a daunelor morale, fără a se motiva soluția de majorare a sumei acordate cu titlu de despăgubiri.

Se observă, așadar, se concluzionează de instanța supremă, că hotărârea instanței de apel nu cuprinde motivarea nici uneia dintre soluțiile dispuse, formulările simpliste și lapidare adoptate echivalând nemotivării soluției și având ca efect punerea instanței de recurs în imposibilitatea de a verifica hotărârea atacată sub aspectele relevate de către recurenți.

Cauza au fost reînregistrată la Curtea de APEL BACĂU sub nr-.

În rejudecare nu s-a solicitat administrarea de noi probe.

Analizând hotărârea pronunțată de instanța de fond, în raport de motivele de apel invocate atât în scris, cât și oral cu ocazia debaterii pe fond a apelurilor, așa cum au fost reținute în preambulul încheierii de amânare a pronunțării și examinând-o sub toate aspectele de fapt și de drept, Curtea constată că apelurile formulate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial Bacău, inculpata și urmează a fi admise, dar pentru considerentele care vor fi prezentate mai jos, iar apelul părții civile Punei, va fi respins pentru aspectele care vor fi dezvoltate în cele ce urmează.

La Direcția Naționale Anticorupție - Serviciul Teritorial Bacău, au fost înregistrate mai multe denunțuri, formulate de diverse persoane de pe raza municipiului B, prin care inculpata, director al Serviciului Public de Asistență Sociala () din Primăria municipiului B, era acuzată de pretinderea și primirea în mod direct sau prin intermediari de diferite sume de bani și bunuri pentru facilitarea obținerii de locuințe sociale.

Instanța de fond a reținut o situație de fapt corespunzătoare probelor administrate și a dat faptelor săvârșite de apelanții-inculpați:, și o corectă încadrare juridică, a făcut o judicioasă individualizare a pedepsei principale în ceea ce îl privește pe inculpatul și a soluționat în mod legal și temeinic latura civilă a cauzei.

Apelanta-inculpată a fost încadrată la data de 22.05.1997 la Primăria municipiului B, în funcția de șef servicii asociații de locatari și spațiu locativ.

Prin dispoziția Primarului Municipiului B nr.28 din data de 15.01.1999 inculpata a fost delegată să îndeplinească funcția de director la Direcția Socială B, ulterior fiind promovată în funcția de director în cadrul aceleași instituții și la aceeași direcție, apoi, prin Hotărârea Consiliului Local al municipiului B nr.104 din data de 31.03.2003, prin înființarea și organizarea Serviciului Public de Asistență Socială al Municipiului B, inculpata a fost numită în funcția de director al acestui serviciu începând cu data de 01.04.2003.

Inculpatul era angajat la Serviciul Public de Asistență Socială, aflat sub autoritatea Consiliului Local al Municipiului B, în postul de inspector treapta a II-a, la compartiemntul administrativ, aprovizionare și, fiind subordonat apelantei-inculpate, relațiile dintre aceștia fiind apropiate, fapt ce se va dovedi și prin săvârșirea împreună, în legătură cu facilitarea obținerii de locuințe sociale, a unei infracțiuni de corupție, luare de mită, și respectiv, complicitate la luare de mită.

Inculpatul avea calitatea de angajat pe postul de conducător auto.

La repartiția locuințelor sociale,inculpata avea principala atribuțiuneîn calitatea de conducător,efectuarea anchetelor sociale, acestea stăteau la baza analizei de către Consiliul Local al Municipiului Bad osarelor de repartizare locuințelor sociale (punctajul acordat). Pe baza acestora se făceau repartițiile de principiu (liste de priorități), iar în măsura existenței de spații funcționale locuințele erau repartizate conform recomandărilor de caz social existente la docmunetația depusă, prezentată de inculpată și aprobată în ședința Consiliului Local al Muncipiului

Activitatea infracțională desfășurată de inculpați, și s-a derulat pe perioadă mai îndelungată de timp.

Din depozițiile intimatelor-părți civile, Punei și și a numeroaselor persoane audiate în cursul urmăririi penale rezultă săvârșirea de apelanta- inculpată a infracțiunii de luare de mită, actele de serviciu pe care le condiționa referindu-se la obținerea unei locuințe sociale, atât în forma pretinderii cât și a primirii, probele administrate relevând o situație de notorietate în ceea ce privește faptul că inculpata, condiționa prin diverși intermediari, ori direct, facilitatea obținerii locuințelor în baza atribuțiunii de serviciu deținute pentru obținerea pentru sine de foloase necuvenite.

După schimbarea puterii politice din vara anului 2004, la Primăria municipiului B și la organele de urmărire penală mai mulți cetățeni ai municipiului B au depus plângeri și denunțurui prin care aduceau la cunoștință săvârșirea de salariații adminstrației publice locale a unor infracțiuni de corupție, solicitând luarea măsurilor legale.

Printre persoanele care au formulat plângeri sunt și intimatele părți-civile:, și Punei.

În cauză au fost obținute în condiții legale, potrivit art.91/1 și următoarele Cod procedură penală, autorizări de interceptare ale convorbirilor penate, fără mijloace de telecomunicații între cei trei inculpați și, cât și a celor purtate prin asemenea facilități de transmitere ale informațiilor de la posturile telefonice fixe și mobile ale inculpatul și, conform procesului verbal din data de 18.11.2004 și a anexei privind datele prevăzute în cuprinsul tezei finale a art.91/3 Cod procedură penală.

În baza probelor administrate s-a constatat că inculpata, în mod direct, în biroul pe care îl deținea în calitate de director al B, fără a fi de față alte persoane, pentru a-i facilita intimatei-parte vătămată obținerea unei locuințe sociale pentru fiica acesteia, martora, i-a dat în vara anului 2002 o"atenție"în valoare aproximativă de 80 lei RON, constând într-un de, o de cafea "" și o sticlă de băutură fină.

Ulterior, în același scop, și în aceleași condiții de loc, i-a dat inculpatei suma de 500 RON și cantitatea de 10 kg. carne.

În continuare, aceeași parte vătămată s-a interesat despre situația dosarului fiicei sale înregistrat la Primăria B sub nr.-/15.07.2002 și întrucât a constatat că nu există o soluție de repartiție favorabilă, și aflând "tarifele" practicate de inculpata, din nou s-a deplasat la biroul inculpatei, unde, în mod direct și fără să fie de față vreo altă persoană, i-a înmânat suma de 500 euro, bani pe care i-a luat de la fiul său, care se afla în Italia.

Cu prilejul audierii, a prezentat și un înscris conținând mențiunile "-", "","-" "A = -" și " --"-fl.174, în baza căruia inculpata putea fi contactată telefonic de către denunțătoare, precizând că acestea i-au fost înmânate de către inculpata.

Ulterior, a încercat în mai multe rânduri să o contacteze pe, atât personal cât și telefonic, apelând-o la posturile mai sus prezentate, iar de fiecare dată, atunci când a putut fi găsită, i-a cerut si aibă răbdare, întrucât repartițiile sunt de mai lungă durată, iar după suspendarea acesteia din funcție, iulie 2004, a precizat că îi va restitui banii întrucât nu mai are posibilitatea de a-i facilita obținerea unui apartament pentru fiica sa.

- după înscrierea în mod repetat la audiențe la autoritatea publică locală, a găsit un apartament despre care cunoștea că este liber a depus un memoriu la conducerea Primăriei B, iar prin adresa nr.21996 din data de 29.06.2004, i-a fost comunicat faptul că există o imposibilitate de acordare acestui imobil, întrucât se află în litigiu.

În luna august 2003 părții civile Punei i-a fost oferită o repartiție în zona Cartierului, însă urmare a faptului că locuința se afla la etajul 10 și era într-o stare avansată de degrada, a refuzat repartiția. În continuare, acesta a formulat un nou memoriu, în urma căruia s-a efectuat o anchetă socială și în luna aprilie 2003 i s-a aolicitat să se prezinte la inculpata în vederea întocmirii documentației necesare dosarului sau. s-a conformat acestei invitații, iar în timp ce aștepta să fie primit în audiență, a auzit de la mai multe persoane care aveau același gen de probleme că pentru a obține ool ocuință era necesară acordarea unei"atenții"directorului B - inculpata în cuantumul unei sume cuprinse între 500 - 1 500 USD sau euro.

După aproximativ 3 zile s-a prezentat din nou la biroul inculpatei și i-a înmânat acesteia, pentru a-i facilita obținerea unei locuințe sociale sau a schimbării celei reparizate și care nu a fost acceptată, într-un plic, suma de 350 euro.

Ulterior Punei a căutat-o la birou pe inculpata și cunoscând că la data de 25.05.2003 era si ziua ei, i-a înmânat, desemenea, în același scop, într-un plic, suma de 900 RON, o brățară din aur, mai multe sticle cu băuturi alcoolice, cafea, țigări și produse alimentare.

Cu această ocazie partea vătămată i-a relatat inculpatei că deși a prezentat exisența unei locuințe pe strada - - din municipiul B, care era conform intereselor sale, i-a fost refuzată acordarea și nu a obținut acest spațiu pentru motivul că locuința se afla în litigiu, solicitând în continuare obținerea celor specificate în cererea sa.

După suspendarea din funcție, iulie 2004, inculpata nu a mai avut posibilitatea de a mai favoriza obținerea de locuințe sociale, iar partea vătămată Punei a făcut demersuri în scopul restituirii sumelor de bani date drept mită. Inculpata, personal, i-a restituit suma de 350 euro constituită din 4 bancnote cu elementele de identificare conform procesului verbal nr.18/P/2004 din data de 04.08.2004, partea vătămată predând suma organelor de urmărire penală din cadrul Serviciului Teritorial Bacău al Direcției Naționale Anticorupție, împreună cu înscrisuri conținând mențiuni personale privitoare la carcaterul acestor bani, precum și un decupaj din anunțul la " publicitate", dovedind că a felicitat-o în perioda respectivă pe inculpată cu prilejul ilei onomastice. De asemenea partea vătămată a predat și un înscris olograf cu privire la care a precizat că acesta a fost redactat de inculpata, înscris prin care i se indica o locuință pe care ar fi putut să o obțină conform cererilor sale.

Soția inculpatului ( ) era angajată împreună cu mama părții vătămate, la o instituție de învățământ preșcolar din municipiul B, iar din discuțiile purtate de acestea două, intimata-parte civilă a aflat că inculpatului i-a fost repartizat un apartament preferențial, prin intermediul unei persoane din cadrul Primăriei municipiului B, care s-a stabilit uterior că era inculpatul, care lucra în subordinea unui funcționar public cu putere de decizie în domeniu, respectiv directorul B - și cu care era în relații apropiate.

Intimata-parte civilă neavând locuință și nici posibilități de achiziționare a unei locuințe printr-un credit ipotecar, a luat legătura cu inculpatul, care după ce a luat legătura cu apelantul-inculpat, la solicitarea acestuia, i-a prezentat intimatei-parte civilă condițiile obținerii unei locuințe sociale, respectiv prin oferirea apelantei-inculpate, prin intermediul lor și, cu deosebire al inculpatului, care, așa cum se arăta, era subordonat și în relații apropiate cu apelanta-inculpată, a sumei de 1.000 euro, transformată ulterior în 1.300 euro.

Documentația necesară obținerii locuinței sociale a fost depusă de intimata-parte civilă prin intermediul inculpatului, care la rândul său a predat-o apelantului - inculpat, iar acesta apelantei -inculpate.

Ca urmare a discuțiilor purtate, în urma unor negocieri preliminarii, prezentate mai sus, intimata-parte civilă a înmânat în luna iunie 2003, în zona - Sucursala B (parcare) suma de 1.300 euro pentru obținerea locuinței sociale, din care apelanții-inculpați au rfeținut câte 150 euro, iar diferența a fost înmânată inculpatei.

Ulterior, s-a interesat despre situația dosarului personal, discutând pe parcursul anului 2003 și începutul anului 2004 doar cu inculpatul, care i-a explicat că nu i-a fost repartizată locuința pentru care obținuse acceptul de principiu al Consiliului Local B, întrucât imobilele tip "" nu fuseseră finalizate.

În continuare, a amânat să se intereseze cu privire la modul de soluționare a cererii sale până în luna iulie 2004, când a constatat că se afla pe poziția 116, care nu- permitea repartizarea unui apartament.

Pe baza datelor existente și a indiciilor temeinice care existau cu privire la săvârșirea unei infracțiuni de corupție, s-au desfășurat activități specifice care au înglobat și sistemul informațional.

Din discuțiile purtate cu, partea vătămată a luat cunoștință de faptul că pentru a-i fi restituită suma care a constituit obiectul infracțiunii de mită trebuie să se întâlnească cu "omul de legătură" inculpatul, persoană care a intermediat, după remiterea banilor, obținerea locuinței de către.

În consecință, după o scurtă discuție s-au deplasat toți trei în zona situată în parcarea de la Mc. În acest loc inculpații și, fiecare au înmânat denunțătoarei câte 150 euro, sume reținute de aceștia din suma totală de 1.300 euro, după care conform discuțiilor anterioare purtate cu în aceeași seară, acesta s-a deplasat la un bloc situat în imediata apropiere, str.- -, unde domiciliază inculpata. După aceasta inculpatul s-a deplasat la respectivul apartament și în scurt timp a revenit, înmânându-i denunțătoarei suma de 20.000.000 echivalentul a 500 euro, precizând că aceștia provin de la și aceasta nu are posibilitatea de a-i restitui întreaga sumă (rămânând datoare echivalentul a 500 euro) până la o dată ulterioară (o săptămână), condiționat de faptul ca să vândă un imobil aparținând fostului soț. Partea vătămată a fost de acord cu cele mai sus prezentate și în aceeași seară a predat organelor de urmărire penală din cadrul Serviciului Teritorial Bacău al suma restituită în aceste condiții, constând în 300 euro, 2000 RON și obiectele în care au fost ambalate, conform procesului verbal nr. 18/P/2004 din 18 august 2004.

În planul continuării activității infracționale, pentru surprinderea detaliilor și a persoanelor care au fost implicate în activitatea infracțională denunțată de partea vătămată, potrivit dispozițiilor legale au fost dispuse și confirmate interceptări cu caracter ambiental, ori prin mijloace de telecomunicații, iar conținutul acestora fiind redat potrivit dispozițiilor legale în materie prin anexa la procesul verbal nr.18/P/2004 din data de 18 noiembrie 2004.

Conform transcrierilor existente la dosarul cauzei, anexă a procesului verbal sus-menționat, în urma instrumentării cauzei sub acest aspect, au rezultat date suplimentare, conform cărora și au intermediat, dând un ajutor material indubitabil în acest sens, la primirea de către a sumei pretinse și primite de la. De altfel, în acest sens, se adaugă și faptul că, inițial în discuția purtată cu inculpatul, după ce s-a creat imposibilitatea obținerii unei locuințe de către partea vătămată, acesteia i s-a condiționat restituirea sumei de retragerea dosarului prin care solicita o locuință socială.

Activitatea de interceptare și înregistrare a discuțiilor purtate în mod direct sau prin mijloace de telecomunicații de către inculpații, s-a realizat în baza autorizărilor provizorii dispuse prin ordonanța nr.18/P/2004 din 18 august 2004 Serviciului Teritorial Bacău la. și ordonanța cu același număr din data de 26 august 2004, precum și în baza autorizărilor cu nr.0019/2004 din 19 august 2004, nr.0021/2004 din 28 august 2004, nr.0023/2004 din 31 august 2004, nr.0029 din 24 septembrie 2004, nr.0032/2004 din 29 septembrie 2004 și nr.0046/2004 din 25 septembrie 2004, toate ale Tribunalului Bacău, acestea fiind dispuse cu respectarea dispozițiilor prevăzute de art.91/1 și urm. Cod procedură penală privind audio sau video.

Conform discuțiilor purtate de partea vătămată de la postul telefonic 0723-- cu de la postul telefonic mobil 0745-- și de la postul telefonic mobil 0741-- și fix 0234--, a rezultat că la data de 25 august 2004 urma să primească direct de la diferența de 500 euro, în măsura în care va avea banii respectivi, aspect care însă nu s-a petrecut, iar în urma solicitărilor repetate ale părții vătămate, aceasta a fost amânată.

În data de 25 octombrie 2004, urmare a datelor existente, fiind fixată o întâlnire dintre partea vătămată și, pe str.9 -, s-a intenționat prinderea în flagrant a inculpatului în momentul în care urma să primească suma de 2000 RON, bancnote ce au fost tratate din punct de vedere criminalistic, precum și marcate, conform procesului verbal nr. 18/P/2004 din 24 octombrie 2004.

Inculpatul, fiindu- expuse mijloacele de probă existente, a recunoscut fapta-fl.240-247 dosar urmărire penală și fl.196-197 dosar instanța de fond.

Poziția sa inițială de nerecunoaștere și negare a vreunei relații cu, relevă faptul că aspectele de vinovăție în ceea ce privește activitatea infracțională în legătură cu inculpata au caracter real.

În coroborare cu celelalte mijloace de probă, inculpatul a încercat să îndepărteze organele de urmărire penală de persoana inculpatei, în timp ce inculpatul fost principala verigă de legătură dintre denunțător și beneficiarul sumelor de bani ce constituie obiectul infracțiunilor de luare de mită.

telefonice precum și înregistrările ambientale au relevat indubitabil faptul că în lanțul cauzal al săvârșirii infracțiunii de luare de mită de către s-a interpus complicitatea inculpaților și, care la rândul lor au beneficiat de "comision" de câte 150 euro din banii dați mită persoanei care avea posibilitatea de a influența obținerea unei locuințe sociale, respectiv inculpata, în condițiile si menționate.

De asemenea, în cazul denunțătoarei partea vătămată s-a constatat că cele negate de către inculpații și privind această activitate infracțională, sunt contrazise de transcrierile din seara în care s-a realiza interceptarea inițială, 18 august 2004, discuțiilor purtat ambiental, iar a fost condusă cu mașin inculpatului (aspect recunoscut și de cătr acesta) la imobilul unde domiciliază inculpata, prilej cu care a înmânat denunțătoarei suma de 2000 lei RON, ambalate într-o mapă și o din materia plastic. Aceste bunuri au fost predate organelor de urmărire penală și au fost supuse tratării criminalistice în condițiile susmenționate.

Inculpata a avut pe parcursul procesului penal o poziție de nerecunoaștere a infracțiunilor pentru care a fost cercetată și trmisă în judecată, invocând schimbarea conducerii administrației locale ca principala cauză a declanșării urmăririi penale împotriva sa, a negat că a pretins și primit foloase necuvenite în legătură cu atribuțiunile de serviciu, susținerile sale fiind contrazise de toate probele adminstrate în cursul urmăririi penale și la prima instanță, care vor fi enumerate mai jos.

Apelanta-parte civilă a solicitat în apărare audierea martorilor -fl.168 vol.1 și -fl.169 vol.I dosar prima instanță, iar în apel martorii -fl.121-122 dosar apel - și fl.124 dosar apel -.

Așa cum rezultă din declarația martorelor și anchetele solciale aveau o pondere covârșitoare în repartizarea unei locuințe sociale-fl.168 și 169 dosar prima instanță și că acestea erau semnate de directorului Serviciului Public de Asistență Socială, respectiv de incupata și că fără semnătura acesteia anchetele sociale nu aveau valoare juridică.

Martorul a arătat că lista cuprinzând persoanele ale căror cereri urma să de discutată de Consiliul Local era întocmită de apelanta-inculpată, în calitate de director,că apelanta-inculpată prin natura atribuțiilor pe care le avea, putea influența decisiv obținerea sau nu a unei locuințe sociale-fl.121 dosar apel -, listele fiind aprobate în forma înaintată de inculpată în proporție de peste 90 % și a mai susținut că dosarele celor care solicitau locuințe sociale nu erau înaintate consiliului, precum și faptul că, Consiliul Local, care aproba în final repartizarea unei locuințe, era format în majoritate din consilieri de la formațiunea politică a Partidului Social Democrat () al cărui membru este și apelanta-inculpată.

Susținerile martorului -fl.124 dosar - apel, sunt lipsite de relevanță cu privire la faptele pentru care a fost condamntă apelanta-inculpată, iar aspectele prerzentate privind imposibilitatea oferirii de de bani sau alte foloase inculpatei sunt contrazise de depozițiile intimatelor-părți civile Punei, aceast fiind, prin frecvența prezenței la Primăria munmicipiului B, un obișnuit al instituției și al apelantei-inculpate și ale intimatei- părți civile, care descrie condițiile în care a dat banii și bunurile inculpatei, fiind prezentată ca o verișoară a acesteia-fl.172 doar urmărire penală și fl.198 dosar prima instanță, dar fiind atenționată după primirea sumei de 500 RON și a 10 kg de carne "să ai grijă să nu te vadă cineva și ai grijă cu cine vorbești"-fl.172 vol.1 dosar urmărire penală.

Aceeași parte civilă a arătat că în mod obișnuit dacă i se oferea apelantei-inculpate o sumă de peste 1000 euro i se reaprtiza o locuință socială-fl.198 dosar prima instanță și că în momentul primirii în audiență în birou era doar ea și apelanta-inculpată-fl.198 dosar prima instanță, aspect declarat și de apelanta-parte civilă Punei.

Apelantul-inculpat a negat săvârșirea infracțiunii pentru care a fost trimis în judecată și a propus în apărare audierea martorilor și.

Martorii și au declarat-fl.112 vol.2 dosar prima instanță și fl.123 dosar apel - că nu cunosc nimic în legătură cu infracțiunea pentru care este judecat inculpatul, iar martorul a arătat că inculpatul"are o conduită morală ireproșabilă".

Declarațiile intimatei-parte civilă, ale martorilor, decalrațiile inculpatului - fl.240-256, vol.l și fl.196-197 vol.1 dosar instanța de fond, precum și telefonice precum și înregistrările ambientale dovedesc fără nici un dubi faptul că în lanțul cauzal al săvârșirii infracțiunii de luare de mită de apelanta-inculpată s-a interpus complicitatea apelantului-inculpat, care a și beneficiat de un "comision" de 150 euro din banii primiți de la intimata-parte civilă.

Apelantul-inculpat a susținut că nu era salariatul primăriei municipiului B, aspect contrazis de probele adminstrate în cauză (a se vedea și declarația inculpatului - fl.240-256 dosar urmărire penală).

De altfel, pentru săvârșirea complicității la infracțiunea de luare de mită nu se cere ca subiectul activ să fie calificat, ca și în cazul autorului, apelanta-inculpată, autor al infracțiunii de luare de mită, având calitatea de subiect activ al acestei infracțiuni.

Din probele administrate în cursul urmăririi penale și la instanța de fond, respectiv, plângerile intimatelor-părți civile - fl.6, vol.I, - fl.7,8, vol.I, Punei -fl.9-11, vol.I, sesizare -fl.25 vol.I, sesizare -fl.26-28 vol.I, memoriile depuse de Punei -fl.30-44 vol.I și fl.126, 216 prima instanță, 37-38, 60-62 și 84 dosar apel -, declarațiile intimatei-parte civilă Punei -fl.9-11, 51-54 vol.I, fl.145-146 dosar instanța de fond și fl.83 dosar apel -, declarația de parte civilă -fl.55-57, vol.I și fl.99 dosar apel -, declarația de parte civilă -fl.172-173 dosar urmărire penală și fl.198-199 dosar prima instanță, hotărârea nr.228 din data de 30.06.2003 și anexa, privind aprobarea completării listelor cu persoanele în vârstă de de până la 35 de ani care primesc o locuință din apartamentele cu caracter social și aprobarea listei cu cele îndreptățite la o repartiția unei asemenea locuințe-fl.84, 85, vol.I, ordonanța nr.l8/P/2004 din 18.08.2004 a - Serviciul Teritorial Bacău privind autorizarea provizorie a interceptării și înregistrării convorbirilor dintre și învinuiții, și -fl.90-92, vol.I, ordonanța nr.18/P/2004 din 26.08.2004 a - Serviciul Teritorial Bacău, privind inuterceptarea și înregistrarea provizorie a convorbirilor purtate de la posturile telefonice cu nr.0723-- și 0741--, utilizate de inculpata și de inculpatul de la postul telefonic cu nr.0741--- fl.100-102, vol.II, procesul verbal din 18.11.2004 privind înregistrările, redările și certificările pentru autenticitate efectuate în cauza nr.18/P/2004 al Serviciului Teritorial Bacău -fl.93-97, vol.I, procesul-verbal din data de 04.08.2004, privind predarea de Punei a sumei de 350 euro și a unor înscrisuri provenind de la inculpata - fl.98-101, vol.I, procesul-verbal din data de 20.12.2004, privind predarea sumei de 350 euro ui Punei - fl.102, vol.I, procesul verbal din data de 18.08.2004 privind predarea de către a sumelor de 300 euro și 20.000.000 lei precum și a materialelor în care acestea au fost ambalate-fl.103-113, vol.I, procesul-verbal din 19.01.2005 de predare a sumei de 20.000.000 lei și 300 euro denunțătoarei, fl.114 vol.I, procesul-verbal din data de 24.10.2004, privind activitatea criminalistică de capcanare a sumelor de bani necesare organizării procerdurii de prindere în flagrant-fl.115-116, vol.I, procesul verbal din data de 24.02.2005, de conducere în teren a învinuitului - fl.137-140, vol.l, proces-verbal din data de 24.02.2005 de conducere în teren a denunțătoarei - fl. 141-143, vol.1, procesul verbal din data de 07.02.2005 de confruntare dintre inculpatul și -fl.144-145, vol.l, proces-verbal din data de 01.02.2005 de confruntare între și inculpatul - fl.146-148 vol.1, procesul verbal din data de 01.02.2005, de confruntare între și - fl.149-150, vol.l, procesul-verbal din data de 31.01.2005 de confruntare între Punei și inculpata - fl.151-153, vol.1, procesul verbal din data de 31.01.2005, de confruntare între și - fl.154-156, vol.l, declarațiile martorilor: fl.157-58, vol.l, - fl.159-160, vol.l dosar urmărire penală și fl.303 dosar prima instanță, -fl.161-162 vol.2 urmărire penală și fl.263-264 dosar instanța de fond, - - fl.163, vol.l dosar urmărire penală și fl.201 vol.1 dosar instanța de fond, - fl.166-168, vol.1, a -fl.169-171, vol.l dosar urmărire penală și fl.112 vol.II dosar instanța de fond, -fl.168, vol.1 dosar urmărire penală și fl.301 dosar prima instanță, - fl.175, vol.l dosar urmărire penală și fl.302 dosar instanța de fond, - fl.176, vol.1, - fl. 177 vol.l, G - fl. 178, vol.l, declarația de avere și de interese privind-o pe inculpata - fl. 183-189, vol. 1, înscris predat de privind numerele de telefon aduse la cunoștință de inculpata -fl. 174, vol.1, adresa nr.259 din 17.01.2005 a Primăriei Municipiului B privind actele prin care au fost stabilite raporturile juridice de muncă și atribuțiunile de serviciu ale inculpaților:, și - fl.190-224, vol.1, redările certificate ale înregistrărilor ambientale și prin mijloace de telecomunicații autorizate în dosarul nr. 18/P/2004, fl.8-89. vol.2, procesele verbale privind declarațiile de acord ale denunțătoarei -fl.90-92, vol.2, tabelul privind traficul înregistrărilor telefonice efectuate îa cauză - fl.93-94, vol.2, procesul verbal de predare a suporților magnetici în vederea realizării activității prevăzute de art. 91/3 alin.3 Cod procedură penală de Tribunalul Bacău - fl.95, vol.2, încheierea din data de 29.03.2005 dispusă în dosarul nr.2384/2005 a Tribunalului Bacău, fl.96-97 vol.2, procesul verbal nr.2384/2005 din 29.03.2005 al Tribunalului Bacău -fl.98, vol.2, coroborate cu declarațiile inculpaților: - fl.228-236, vol.l dosar urmărire penală și fl.142-143 vol.1 dosar prima instanță, - fl.240-256, vol.l și fl.196-197 vol.1 dosar instanța de fond, -fl.259, 263-267, vol.l dosar urmărire penală și fl.262 vol.1 dosar instanța de fond, rezultă pe deplin vinovăția apelanților-inculpați și.

În drept, faptele inculpatei de a pretinde și primi în perioada anului 2002-2003, direct sau prin persoane interpuse, sume de bani și bunuri pentru a facilita obținerea de locuințe sociale, pentru intimatele - părți civile:, Punei și, au fost apreciate în mod corect de instanța de fond că întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii continuate de luare de mită, prevăzută de art.254 alin.1 Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin.2 Cod penal.

Latura obiectivă a infracțiunii de luare de mită este alcătuită dintr-un element material însoțit de anumite cerințe esențiale, o urmare imediată și o legătură de cauzalitate.

Elementul material constă în acțiunea de luare de mită care se poate realiza alternativ, fie printr-o acțiune (comisiune), fie printr-o inacțiune (omisiune) și anume: pretinderea (acțiunea) sau primirea (acțiune) de către un funcționar (ori de către alt salariat) a unei sume de bani sau a altor foloase, acceptarea (acțiune) ori nerespingerea (inacțiune) promisiunii unor astfel de foloase, în scopul îndeplinirii, neîndeplinirii sau întârzierii în îndeplinirea unui act privitor la îndatoriile sale de serviciu, ori în vedere săvârșirii unui act contrar acestor îndatoriri.

Pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită nu este necesar ca toate atribuțiile de serviciu pentru îndeplinirea cărora s-au luat bani sau alte foloase să fie în sarcina autorului acestei infracțiuni, săvârșind infracțiunea de luare de mită și funcționarul care pretinde sau nu refuză bani sau alte foloase pentru efectuarea unui act ce constituie o parte dintr-un act final, dacă această parte privește îndatoririle sale de serviciu și dacă are un rol în realizarea actului final.

Ori, chiar dacă repartizarea locuințelor sociale era în competența Consiliului Local al municipiului B, apelanta-inculpată, la repartiția locuințelor sociale,avea principala atribuțiuneîn calitatea de director la Direcția Socială B, devenită ulterior, prin reorganizare Serviciului Public de Asistență Sociala, întocmirea anchetelor sociale, factor care stătea la baza analizei de către Consiliul Local al Municipiului Bad osarelor de repartizare locuințelor sociale (punctajul acordat).

Așa cu rezultă din declarațiile martorelor și anchetele solciale aveau o pondere covârșitoare în repartizarea unei locuințe sociale-fl.168 și 169 dosar prima instanță.

Pe baza acestora se făceau repartițiile de principiu (liste de priorități), iar în măsura existenței de spații funcționale locuințele erau repartizate conform recomandărilor de caz social existente la docmunetația depusă, prezentată de inculpată și aprobată în ședința Consiliului Local al Muncipiului

Apelanta-inculpată cunoșatea întreaga procedură de repartizare a locuințelor sociale, modalitatea de acordare a punctajelor, importanța unor criiterii în obținerea punctajului, cu consecința asupra numărului obținut în lista de priorități și documentația era întocmită de aceasta în așa fel, aprobarea în Consiliul Local era mai mult o formalitate, așa cum rezultă și din depoziția martorului, audiat la cererea apelantei-inculpate-121 dosar - al Curții de APEL BACĂU.

Apoi, condiția prevăzută în art.254 alin.1 Cod penal, ca fapta funcționatului să fie săvârșită în legătură cu îndeplinirea unui act privitor la îndatoririle sale de serviciu, este realizată și în situația în care îndeplinirea actului cade în atribuțiile altui funcționar, dar făptuitorul, prin modul în care își realizează propriile sarcini de serviciu, poate influența îndeplinirea actului de către funcționarul competent (decizia penală nr.3334 din data de 17.iune.2004 a Înaltei Curți de Casație și Justiție).

Față de cele de mai sus, având în vedere că pentru repartizarea locuințelor sociale era obligatorie întocmirea anchetei sociale și de modul în care era întocmită aceasta depindea aprobarea de Consiliul Local, înscrierea pe lista de priorități și repartizarea efectivă a unei astfel de locuințe, chiar și dacă mai erau necesare și alte criterii și atribuții date în competența altor organe, competența finală aparținând Consiliului Local al municipiului B, faptele inculpatei, în raport de situația de fapt prezentată mai sus și care a fost reținută și de instanța de fond, întrunește elementele constituitive ale infracțiunii continuate de luare de mită, prevăzută de art.254 alin.1 Cod penal, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal, iar cele ale inculpaților și, care au intermediat primirea mitei de la intimata-parte civilă, de complicitate la infracțiunea de luare de mită, prevzută de art.26, raportat la art.254 alin.1 Cod penal.

În conformitare cu prevederile art.6 din Legea nr.78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție,"Infracțiunile de luare de mită - prevăzută laart. 254din Codul penal, de dare de mită - prevăzută laart. 255din Codul penal, de primire de foloase necuvenite - prevăzută laart. 256din Codul penal și de trafic de influență - prevăzută laart. 257din Codul penal se pedepsesc potrivit acelor texte de lege."

Având în vedere acest text, Curtea constată că în mod corect s-a reținut de instanța de fond, pentru inculpații și, art.6 din Legea nr.78/2000, dar a greșit când a reținut pentru apelanta-inculpată prevederile art.6/1 din Legea nr.78/2000, în locul art.6 din aceeași lege.

În cauză nu sunt incidente prevederile art.6/1 din Legea nr.78/2000, acest text fiind străin situației de fapt din prezenta cauză, deoarece are următorul conținut: "(1) Promisiunea, oferirea sau darea de bani, de daruri ori alte foloase, direct sau indirect, unei persoane care are influență sau lasă să se creadă că are influență asupra unui funcționar, pentru a-l determina să facă ori să nu facă un act ce intră în atribuțiile sale de serviciu, se pedepsește cu închisoare de la 2 la 10 ani.

(2) Făptuitorul nu se pedepsește dacă denunță autorității fapta mai înainte ca organul de urmărire să fi fost sesizat pentru acea faptă.

(3) Banii, valorile sau orice alte bunuri care au făcut obiectul infracțiunii prevăzute la alin. (1) se confiscă, iar dacă acestea nu se găsesc, condamnatul este obligat la plata echivalentului lor în bani.

(4) Banii, valorile sau orice alte bunuri se restituie persoanei care le-a dat în cazul prevăzut la alin. (2)",încriminând o infracțiunde de sine strătătoare, cumpărarea de influență.

Critica adusă de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial Bacău hotărârii apelate în ceee ce privește reținerea în favoarea inculpatului a circumstanțelor atenuante prevăzute de art.74 alin.1 lit.a Cod penal, a coborârii pedepsei sub minimul special prevăzut de lege, și pe cale de consecință a cunatumului pedepsei principale aplicate este justificată.

La individualizarea judiciară a pedepsei instanța trebuie să aibă în vedere pe lângă dispozițiile părții generale ale Codului penal și a limitelor de pedeapsă prevăzute în partea specială a acestui cod și de împrejurile concrete în care a fost comisă fapta, precum și de persoana inculpatului și de poziția acestuia pe parcursul procesului penal.

Ori, trebuie observat că apelantul-inculpat în pofida unor probe certe de vinovăție a negat săvârșirea infracțiunii pentru care a fost trimis în judecată și condamnat, negând însăși faptul că l-ar cunoaște pe inculpatul, cu care lucra la aceeași instituție publică - Primăria municipiului B, că se cunoșteau de mai mult timp, soția sa fiind din aceeași localitate cu inculpatul, cu acesta fiind în relații foarte apropiate.

Apoi, se impune a arăta modul în care a acționat apelantul-inculpat în condițiile în care, după schimbarea puterii politice din vara anului 2004, intimata-parte civilă fiindu-i repartizată o locuință, în loc să-i restituie diferența de sumă primită drept mită de la aceasta a încercat să o determine pe acesata să-i dea din nou suma de 300 euro și 2.000 lei RON, pe care inculpații și i-a restituit.

Având în vedere gravitatea infracțiunilor săvârșite de cei din apelanți-inculpați și, numărul actelor materiale ale infracțiunii de luare de mită comise de inculpata, Curtea va majora cuantumul pedepselor principale aplicate celor doi inculpați, înlăturând pentru inculpatul circumstanțele atenuante și, pe cale de consecință și prevederile art.76 alin. lit.c Cod penal, privind efectele circumstanțelor atenunate.

Curtea, având în vedere gravitatea infracțiunii săvârșite de apelanta-inculpată, numărul actelor materiale comise, funcția în exercitarea căreia a comis infracțiunea continuată de luare de mită, precum și împrejurările în care a fost săvârșită, constată că nu se impune reținerea în favoarea acesteia a circumstanțelor atenuante.

De altfel, față de prevederile art.80 Cod penal, chiar și în condițiile în care s-ar reține circumstanțe atnuante în favoarea acesteia, deoarece acestea intră în concurs cu prevedrile art.41 și 42 Cod penal, coborârea pedepsei sub minumul special prevăzut de lege pentru infracțiunea săvârșită nu mai este obligatorie.

Celelalte apărări ale apelantei-inculpate sunt apărări de circumstanță și sunt lipsite de importanță, vinovăția acesteia fiind, așa cum se arăta, pe deplin dovedită.

Curtea, în raport de aspectele mai sus arătate, în ceea ce îl privește pe apelantul-inculpat, constată că scopul pedepsei principale nu poate fi atins doar prin suspendarea condiționată a executării pedepsei, ci se impune aplicarea dispozițiilor art.86/1 și următoarele Cod penal, referitoare la suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, numai acest mod de individualizare a pedepsei principale, prin măsurile de supraveghere la care va fi supus inculpatul de durata termenului de încercare, fiind de natură să-și atingă scopul educativ și de prevenție generală.

Supravegherea va fi încredințată Serviciului de Probațiune de pe lângă Tribunalul Bacău.

În baza art.86/2 Cod penal, se va fixa un termen de încecare de 5 (cinci) ani, iar în temeiul art.86/3 Cod penal, pe durata termenului de încercare, inculpatul se va supună următoarelor măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte, la datele fixate la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Bacău.

b) să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;

c) să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă;

d) să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existență.

În baza art.359 alin.1 Cod procedură penală, se va atrage atenția inculpatului asupra dispozițiilor art.86/4 alin.1 și 2 Cod penal, în sensul că dacă în cursul termenului de încercare din nou o infracțiune, pentru care se va pronunța o condamnare definitivă chiar după expirarea acestui termen, instanța va revoca suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei și va dispune executarea în întregime a pedepsei aplicate pentru infracțiunea dedusă judecății, care nu se va contopi cu pedeapsa care i se va aplica pentru noua infracțiune, precum și că acă nu îndeplinește, cu rea-credință, măsurile de supraveghere mai sus indicate, instanța va revoca suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, dispunând executarea în întregime a pedepsei.

În ceea ce privește critica adusă de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial Bacău hotărârii apelate referitoare la individualizarea pedepselor principale aplicate apelanților inculpați și, respectiv modalitatea de executare, în sensul solictării executării cu privare de libertate, Curtea constată că nu este justificată.

Prin individualizarea judiciară a pedepselor se înfăptuiește în concret aptitudinile funcționale ale sancțiunilor penale ca măsură de constrângere și mijloc de reeducare a condamantului și prin aceasta trebuie să se realizeze practic latura corecitivă a politicii penale.

Cu prilejul efectuării individualizării judiciare, pedeapsa concretă atât prin durată cât și madalitate de excutare, trebuie să constituie o expresie echilibrată a constrângerii și reeducării, prin aplicarea și executarea ei urmărindu-e formarea unei atitudini corecte a condamnatului față de muncă și societate. De aceea, este necesar să se manifeste preocupare ca pedeapsa să fie echilibrată și umană, adică să nu fie excesivă față de necesitățile reeducării.

La individualizarea pedepselor instanțele trebuie să aibă în vedere toate împrejurările concrete (stări, situații) care însoțesc săvârșirea faptelor și care sunt de natură să releve gradul de pericol social concret al faptelor și al persoanei inculpaților, împrejurări de fapt și personale care se regăsesc cuprinse într-o formă sintetică în formularea criteriilor de individualizare din art.72 Cod penal.

Excluderea, de principiu, a oricărei împrejurări de mai sus dintre criteriile de individulaizare, după cum și acordarea unei prepoderențe mai mari uneia dintre aceste împrejurări în detrimentul alteia este nejustificată, instanețe având obligația să aplice pedepse care să fie de natură să-și atingă scopul prevăzut de art.52 Cod penal.

Prin aplicarea pedepselor se urmărește în principal conștientizarea faptelor săvârșite și reintegrarea inculpaților în viața socială.

Fără a nega gravitatea infracțiunilor săvârșite de cei doi apelanți-inculpați, Curtea are în vedere și persoanele inculpaților, care nu sunt cunoscuți cu antecedente penale și au avut o bună conduită până la săvârșirea infracțiunilor deduse judecății.

Pentru a-și realiza dubla sa funcție de constrângere și reeducare, este necesar ca pedeapsa să fie raportată nu numai la pericolul social al faptei săvârșite, ci și la persoana inculpaților.

Apoi, trebuie avute în vedere și datele la care au fost săvârșite infracțiunile deduse judecății, durata de timp scursă din acel moment și faptul că rezonanța socială a faptelor comise de cei doi iculpați s-a estompat mult.

În raport de aceste aspecte, Curtea apreciază că scopul pedepselor pentru cei doi inculpați poate fi atins prin suspendarea executării acestora sub supraveghere, măsurile de supraveghere la care trebuie să se supună pe durata unor termene de încercare destul de mari, fiind de natură să atingă scopul preventiv-educativ al acestor pedepse.

Referitor la apelul declarat de inculpatul, Curtea reține următoarele:

Din transcrierea înregistării convorbirii telefonice cu inculpatul din data de 25.10.2004, rezultă în mod cert că incupatul i-a telefonat inculpatului, cerându-i să părăsească locul în care se afla.

Însă, favorizarea infractorului este fapta persoanei care ajută un infractor, fără o înțelegere stabilită înainte sau în timpul săvârșirii infracțiunii, pentru a îngreuia sau zădărnici urmărirea penal, judecata, sau executarea pedepsei, ori pentru a asigura infractorului folosul sau produsul infracțiunii.

îngreuia sau zădărnici, urmărirea penală împotriva infractorului, înseamnă desfășura o activitate îndreptată categoric împotriva operei de înfăptuire a justiției.

Fapta celui care favorizeazăpe infractor trebuie să constituieo realăîn realizarea scopului legii penale: lupta împortriva infracțiunilor, cu aspectul său preventiv și represiv.

Aliniatul 1 al art.264 Cod penal, încrimiează prima variantă a infracțiunii de favorizare a infractorului, respectiv, favorizarea persoanlă, adică ajutorul dat unui infractor pentru a îngreuia sau zădărnici urmărirea penală, judecata sau executarea pedepsei.

Pentru ca acțiunea de a da ajutor să întregească latura obieictivă a infracțiunii de favorizare a infractorului trebuie îndeplinite două condiții esențiale, printre care și ca ajutorul să fie dat pentru a îngreuia sau zădărnici urmărirea penală, judecata sau executarea pedepsei.

Un simplu ajutor dat unui infractor, prin care nu se urmărește nici înregreuierea sau zădărnicirea urmăririi penale, a judecății ori executarea pedesei nu poate constitui elementul material al infracțiunii de favorizare a infractorului.

Această cerință privește latura obiectivă a infracțiunii de favorizare a infractorului, pentru că ea indică destinația, obiectul acțiunii de ajutorare.

Acțiunea de ajutorare trebuie să fie de natură a îngreuia, zădărnici urmărirea penală, judecata sau executarea pedepsei, deci trebuie să aibă această consecință.

Ori, în cauza dedusă judecății, faptele săvârșite de apelantul-inculpat nu au fost de natură să îngreuieze în vreun fel urmărirea penală, inculpații, și, putând fi trimiși în judecată chiar și în condițiile prezentate mai sus, de altfel, cum s-a și întâmplat.

De asemenea, sub aspectul laturii subiective, fapta de a favoriza pe un infractor nu constituie infracțiune decât dacă este săvârșită cu vinovăție.,a de vinovăție necesară pentru existența laturii subiective a acestei infracțiuni este intenția (directă sau indirectă).

Însă, există intenție numai atunci când făptuitorul știa că s-a săvârșit o infracțiune și că dă ajutor unui infractor și și-a dat seama, deci a prevăzut, că prin acest ajutor s-ar putea îngreuia sau zădărici urmărirea penală.

Ori, din probele administrate nu rezultă că la data când apelantul-inculpat i-a dat telefon inculpatului, știa că acesta din urmă a săvârșit infracțiunea de complicitate la luare de mită, prevăzută de art.26, raportat la art.254 alin.1 Cod penal, pentru care a fost, apoi, trimis în judecată.

Curtea, pentru aceste motive, constată că faptele săvârșite de apelantul-inculpat, nu întunsec elementele constituitve ale infracțiunii de favorizare a infractorului, lipsindu-i unul dintre elementele constitutive, impunându-se achitarea acestuia.

Hotărârea apelată este nelegală în ceea ce privește interzicerea exercițiului drepturilor prevăzute de art.64 alin.1 lit.a teza I Cod penal, atât ca pedeapsă accesorie, cât și ca pedeapsă compelemntară pentru apelanta-inculpată și numai ca pedeapsă complementară pentru apelantul-inculpat.

Restrângerea exercițiului unor drepturi poate fi dispusă numai dacă este necesară într-o societate democratică, iar măsura trebuie să fie proporțională cu situația care a determinat-

consecințelor juridice cu situația care le-a creat este o noțiune generală regăsită atât în Constituția României (art.53 alin.2 -restrângerea exercițiului unor drepturi sau libertăți trebuie să fie proporțională cu situația care a determinat-), cât și în Convenția Europeană a Drepturilor Omului(ingerința statelor prin restrângerea exercițiului anumitor drepturi trebuie să fie proporțională cu scopul legitim urmărit), dar și în dreptul penal român.

Printre principiile fundamentale ale dreptului penal este și principiul individualizării sancțiunilor de drept penal.

Conformându-se principiului constituțional mai sus prezentat în ceea ce privește pedepsele principale, legiuitorul asigură echilibrul între dreptul care face obiectul limitării prin sancțiunea penală aplicată inculpatului - libertatea persoanei și valoarea socială a cărei protecție a determinat limitarea - în cazul nostru dreptul de proprietate.

Individualizarea trebuie să conducă la stabilirea unei sancțiuni care să reflectein abstractogravitatea atingerii valorii sociale ocrotite.

Criteriile de individualizarea au în vedere stabilirea și aplicarea pedepselor,indiferent dacă este vorba despre pedepse principale, complementare sau accesorii.

Anterior modificării, Codul penal prevedea că interzicerea exercițiului tuturor drepturilor prevăzute de art.64 Cod penal, intervenea de drept, fără nici o distincție între diversele categorii de drepturi atunci când pedeapsa principală este privativă de libertate.

Ca urmare a modificării intervenite prin Legea nr.278/2006, desigur și având în vedere și Hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului în cazul și împotriva României și a necesității armonizării legislației românești cu cea europeană, interzicerea drepturilor prevăzute în art.64 lit.d și e Cod penal, se aplică ținându-se seama de natura și gravitatea infracțiunii săvârșite, de împrejurările cauzei, de persoana infractorului și de interesele copilului ori ale persoanei aflate sub tutelă sau curatelă.

a contrario,potrivit actualelor dispoziții de drept penal, interzicerea exercițiului drepturilor prevăzute în art.64 lit.a-c Cod penal, operează de drept, din momentul în care hotărârea de condamnare a rămas definitivă și până la terminarea executării pedepsei, până la grațierea totală sau a restului de pedeapsă, ori până la împlinirea termenului de prescripție a executării pedepsei.

Faptul că legiuitorul a prevăzut, că interzicerea exercițiului drepturilor prevăzute în art.64 lit.a-c Cod penal, operează de drept, din momentul în care hotărârea de condamnare a rămas definitivă și până la terminarea executării pedepsei, până la grațierea totală sau a restului de pedeapsă, ori până la împlinirea termenului de prescripție a executării pedepsei se justifică prin aceea că este posibil ca în săvârșirea anumitor infracțiuni inculpații să se fi folosit de anumite funcții sau profesie, condiții în care s-ar justifica interzicerea drepturilor prevăzute de art.64 alin.1 lit.c Cod penal.

În ceea ce privește interzicerea dreptului de a alege trebuie dezvoltate câteva aspecte.

Așa cum este cunoscut, pentru a se asigura respectarea drepturilor omului, statele au obligația de a nu face nimic de natură a aduce atingere drepturilor recunoscute, dar și obligației de a face, de a lua toate măsurile care se impun pe plan intern, legale, administrative sau judiciare, spre a se asigura respectarea acelorași drepturi.

Modificarea legislativă corespunde cerinței prevăzute de art.20 din Constituția României care reclamă o atenție sporită în observarea corelației dintre actele internaționale și dreptul românesc, cu obligația pentru legiuitor de a verifica dacă proiectele de legi se corelează cu tratatele internaționale ratificate de România, ceea ce legiuitorul a făcut în privința dreptului la viața privată și viața de familie, garantat de art.8 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

Se impunea să se aibă în vedere și corelarea dispozițiilor legii penale cu art.3 din Protocolul 1 și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului ( vezi cauza Hirst împotriva Marii Britanii, ca urmare a interzicerii de legislația britanicăopes legisa dreptului de a alege persoanei condamnate la pedeapsa închisorii).

În Marea Britanie norma impunea, ca de altfel și în dreptul penal românesc, interdicția dreptului de a alege condamnaților la sancțiunea penală privativă de libertate, indiferent de durata sancțiunii, gravitatea faptei sau circumstanțele cauzei.

Interdicția dreptului de a alege, automată, generală și fără nici o restricție pentru cei condamnați la pedeapsa închisorii a fost considerată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în afara marjei de apreciere a statelor și, în consecință, incompatibil cu art.3 din Protocolul 1.

Comisia de la a stabilit, de asemenea, că exercițiul dreptului de a alege poate fi interzis doar dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiții:

a) prevederea legii;

b);

c) restrângerea exercițiului dreptului de a alege să fie urmarea interdicției decurgând condamnarea pentru infracțiuni grave;

d) restrângerea exercițiului drepturilor să fie dispusă prin hotărâre judecătorească.

În consecință, atunci când se apreciază de instanță asupra interzicerii unor drepturi, inclusiv a restrângerii exercițiului dreptului de a alege, trebuie să fie luate în considerare: interzicerea acestui drept să fie prevăzută de alege, natura și gravitatea infracțiunii săvârșite și a pedepsei principale aplicate și consecințele juridice produse prin infracțiunea săvârșită să fie proporționale cu scopul urmărit prin interzicerea exercițiului unor drepturi.

Ori, având în vedere aceste aspecte și infracțiunea săvârșită de apelanta-inculpată și cu deosebire împrejurările concrete în care a fost comisă, Curtea constată că în mod nelegal prima instanță a interzis apelantei-inculpate, ca pedeapsă complementară, exercițiul drepturilor prevăzute de art.64 alin.1 lit.a teza I, respectiv dreptul de a alege, fiind contrară art.3 din Protocolul nr.1.

De altfel, prin decizia pronunțată în soluționarea uui recurs în interesul legii nr.LXXIV (74) din data de 05.11.2007, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, s-a stabilit că: " Dispozițiile art.71 din Codul penal referitoare la pedepsele accesorii se interpretează în sensul că, interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza I - c din Codul penal nu se va face în mod automat, prin efectul legii, ci se va supune aprecierii instanței, în funcție de criteriile stabilite în art.71 alin. 3 din Codul penal.", ezlegarea dată problemelor de drept judecate fiind obligatorie pentru instanțe (art.414/2 alin.3 teza finală Cod procedură penală).

Deoarece prima instanță a interzis exercițiul drepturilor prevăzute de art.64 alin.1 lit.a teza I Cod penal, ca pedeapsă complemntară și inculpatului, Curtea, în temeiul art.373 Cod procedură penlă, va extinde efectele apelului și cu privire la acest inculpat, desigur numai în ceea ce privește conținutul pedepsei complementare aplicate acestui inculpat.

Pe cale de conseicnță, se va înlătură interzicerea exercițiului drepturilor prevăzute de art.64 alin.1 lit.a teza I Cod penal, ca pedeapsă complementară pentru inculpații:, și.

Prima instanță a soluționat în mod corect latura civilă a cauzei.

În ceea ce privește apelul declarat de apelanta-parte civilă Punei, Curtea reține următoarele:

Așa cum rezultă atât din plângerile și declarațiile date în cursul urmăririi penale și de la prima instanță, precum și din memoriile depuse pe parcursul soluționării cauzei, atât la urmărirea penală, cât și la instanțe, acesta a dat apelantei-inculpate, pentru a-i facilia obținerea unei locuințe sociale și apoi pentru a-l ajuta în schimbarea locuinței repartizate, prima dată suma de 350 euro, iar a doua oară suma de 9.000.000 lei ROL, o brățară din aur, mai multe sticle cu băuturi alcoolice, produse alimentare, cafea și țigări.

Inițial, apelanta-parte civilă a evaluat prejudiciul cauzat, inclusiv contravaloarea valutei oferită drept mită, la suma totală de 29.000.000 lei ROL, pentru ca ulterior să susțină cu numai valoarea bunurilor oferite drept mită, deci după restituirea valutei, valorează suma de 29.000.000 lei.

Edificatoare sub aspectul prejudiciului cauzat și a celui rămas de recuperat sunt următoarele aspecte:

a) mențiunea făcută de apalenta-parte civilă pe plicul aflat la fl.100 dosar urmărire penală, plic depus de partea civilă și ale căror însemnări de pe acesta îi aparțin, din care rezultă că suma de 29.000.000 lei ROL este compusă din 14.000.000 lei RON (convertirea în lei a valutei 350 x 40.000 lei ROL = 14.000.000 lei ROL), iar 15.000.000 lei ROL contravaloarea bunurilor oferite drept mită;

b) în decalrația dată în cursul urmăririi penale la procuror-fl.51-54 dosar urmărire penală și fl.- dosar apel -, partea civilă arată: "Calculul făcut de mine pe plic, din care rezultă un tolatl de 29.000.000 lei, reprezintă valoarea totală a banilor și cadourilor i le-am dat lui ".

Ulterior, în apel-fl.37 dosar nr.- al Curții de APEL BACĂU, partea civilă a susținut că i-ar mai oferit inculpatei, de ziua onomastică a acesteia " . și " din 21.mai.2003, bunuri în valoare de 14.000.000 lei ROL.

Însă trebuie arătat că în actul de sesizare a instanței nu s-a reținut primirea de inculpată a acestei sume-fl.8 dosar urmărire penală, nu există nici o probă în acest sens, iar această susținere a fost făcută, așa cum se arăta abia în fața instanței de apel.

Astfel că, în mod corect prima instanță a dispus obligarea inculpatei să plătească părții civile Punei doar suma de 1.500 lei RON.

Referitor la cererea de obligare a inculpatei la plata sumei de 50.000 lei cu titlul de daune morale se impune a face următoarele precizări.

Este adevădrat că n conformitate cu dispozițiile art.14 Cod procedură penală, raportat la art.998 si 999 Cod civil, orice faptă a omului (săvârșită cu intenție sau prin neglijență ori prin imprudentă), care a cauzat prejudiciu, obligă pe acela din a cărui greșeală s-a ocazionat, a-l repara, iar potrivit art.14 alin.5 Cod procedură penală, cțiunea civilă poate avea ca obiect și tragerea la răspundere civilă pentru repararea daunelor morale, potrivit legii civile.

Potrivit literaturii și practicii judiciare, prejudiciile nepatrimoniale pot fi clasificate după criteriul dreptului nepatrimonil și cel al personalității umane încălcate.

După felul dreptului nepartrimonial încălcat sunt următoarele catergorii de prejudicii nepatromoniale: cele rezultate din vătămarea intergrității corporale sau a sănătății persoanei; prejudicii afective provocate acesteia, constând în suferințe psihice datorate lezării sentimentului de afecțiune și; prejudicii constând în atingeri aduse cinstei, onoarei, demnității, prestigiului sau reputației unei persoane; prejudicii vizând vătămarea dreptului la nume, la preudonim.

Apoi, prejudciile corporale sunt grupate în prejudicii constând în dureri fizice și psihice (despăgubirea datorată pentru repararea unui astfel de prejudiciu fiind denumităpretium doloris);prejudicii estetice (despăgubirea datorată pentru repararea unui astfel de prejudiciu purtând denumirea de preț al frumuseții saupretium pulchritudinis);prejudicii de agrement (loss of amenity);pierderea speranței de vaiță(loss of expectation); prejdicii juvenile, pentru care despăgubirea datorată cu titlul de reaparație poartă denumirea depretium iuventutis.

Ori, apelanta-parte civilă a arătat că suma solcitată cu titlul de daune morale "pentru viața mea, sănătatea mea Am cheltit și cheltui foarte mulți bani pe medicamente".-fl.126 prima instanță, solicitarea acesteia nefiind circumscrisă nici uneia dintre categorii de prejudicii morale prezentate mai sus, constituind mai mai mult prejudicii materiale decurgând din fapta penală.

Însă Curtea constată că între solicitările apelantei - parte civile cu titlul de daune morale și infracțiunea pentru care inculpata a fost trimisă în judecată nu există o legătură de cauzalitate și nu există nici o pobă în dovedirea prejudiciului nepatrimonial solicitat, soluția instanței de fond de respingere a cererii de obligare a inculpatei la plata de despăgubiri cu titlul de daune morale fiind legală și temeinică.

Apoi, trebuie observat că nu se justifică acordarea de daune morale și determinat de faptul că însăși apelanta-parte civilă a încălcat legea penală, oferind mită inculpatei, răspunderea lui penală fiind înlăturată doar datorită faptului că a denunțat fapta anterior de a se fi sesizat organele de urmărire penală cu această faptă și tot datorită acestui lucu a fost îndreptățit și la restituituirea sumei și contravaloarea bunurilor oferite drept mită (art.255 alin.3 și 5 Cod penal).

Pentru toate aceste considerente, în temeiul art.379 pct.2 lit.a Cod procedură penală, vor fi admise apelurile declarate de MINISTERUL PUBLIC - Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial Bacău, apelanta-inculpată și de apelantul-inculpat cu privire la greșita reținere pentru apelanta-inculpată a prevederilor art.6/1 din Legea nr.78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, în locul prevederilor art.6 din Legea nr.78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, a cuantumului pedepselor principale aplicate inculpaților și, pentru acesta din urmă și cu privire la greșita reținere a prevederilor art.74 alin.1 lit. a și art.76 lit.c Cod penal și a modalității de executare pentru acesta, a conținutului pedepsei complementare aplicate celor doi inculpați și a duratei termenelor de încercare stabilite pentru aceștia.

În temeiul art.373 Cod procedură penlă, vor fi extinse efectele apelului și cu privire la inculpatul, numai în ceea ce privește conținutul pedepsei complementare aplicate acestui inculpat.

Va fi desființată sentința penală apelată sub aceste aspecte, se va reține cauza spre rejudecare și în fond se va proceda în sensul celor mai sus arătate.

Vor fi menținute celelalte dispoziții ale sentinței penale apelate în ceea ce îi privește pe cei trei inculpați.

Se va constata că apelanții-inculpați . și au fost asistați de apărători aleși.

În baza art.192 alin.3 Cod procedură penală, cheltuielile judiciare avansate de stat în soluționarea celor trei apeluri vor fi lăsate în sarcina statului.

În temeiul art.379 pct.2 lit.a Cod procedură penală, va fi admis apelul declarat de apelantul-inculpat, va fi desființată sentința penală apelată sub acest aspect, se va reține cauza spre rejudecare și în fond, în baza art.11 pct.2 lit.a Cod procedură penală, cu art. 10 lit.d Cod procedură penală, se va dispune achitarea acestui inculpat pentru săvârșirea infracțiunii de favorizare a infractorului, prevăzută de art.264 alin.1 Cod penal, cu referire la art.17 lit.a din Legea nr.78/2000, întrucât lipsește unul din elementele constitutive ale acestei infracțiuni.

Se va constata că apelantul-inculpat a fost asistat de apărător ales.

În baza art.192 Cod procedură penală, cheltuielile judiciare avansate de stat la prima instanță și în apel rămân în sarcina statului.

În conformitae cu prevederile art.379 pct.1 lit.b Cod procedură penală, v-a fi respins ca nefondat apelul declarat de apelanta-parte civilă Punei.

În baza art.192 alin.2 Cod procedură penală, fiindu-i respins apelul, va fi obligată apelanta-parte civilă la plata cheltuielilor judiciare către stat.

Pentru aceste motive;

În numele legii;

DECID E:

În temeiul art.379 pct.2 lit.a Cod procedură penală, admite apelurile declarate de MINISTERUL PUBLIC - Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial Bacău, apelanta-inculpată și de apelantul-inculpat împotriva sentinței penale nr.492/D din data de 11.octombrie.2006, pronunțată de Tribunalul Bacău cu privire la greșita reținere pentru apelanta-inculpată a prevederilor art.6/1 din Legea nr.78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, în locul prevederilor art.6 din Legea nr.78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, a cuantumului pedepselor principale aplicate inculpaților și, pentru acesta din urmă și cu privire la greșita reținere a prevederilor art.74 alin.1 lit. a și art.76 lit.c Cod penal și a modalității de executare pentru acesta, a conținutului pedepsei complementare aplicate celor doi inculpați și a duratei termenelor de încercare stabilite pentru aceștia.

În temeiul art.373 Cod procedură penlă, extinde efectele apelului și cu privire la inculpatul, numai în ceea ce privește conținutul pedepsei complementare aplicate acestui inculpat.

Desființează sentința penală apelată sub aceste aspecte, reține cauza spre rejudecare și în fond;

Reține pentru inculpata prevederile art.6 din Legea nr.78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, în locul prevederilor art.6/1 din Legea nr.78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție.

Majorează cuantumul pedepsei principale aplicate inculpatei de la 3 (trei) ani și 6 (șase) luni închisoare, la 4 (patru) ani închisoare și a termenului de încercare de la 5 (cinci) ani și 6 (șase) luni, la 6 (șase) ani.

Înlătură prevederile art.74 alin.1 lit. a și art.76 lit.c Cod penal pentru inculpatul.

Majorează cuantumul pedepsei principale aplicate inculpatului de la 2 (doi) ani închisoare, la 3 (trei) ani închisoare.

În temeiul art.86/1 Cod penal, dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei principale aplicate inculpatului .

Supravegherea va fi exercitată de Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Bacău.

În baza art.86/2 Cod penal, fixează un termen de încecare de 5 (cinci) ani.

În temeiul art.86/3 Cod penal, pe durata termenului de încercare, inculpatul se va supună următoarelor măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte, la datele fixate la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Bacău.

b) să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;

c) să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă;

d) să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existență.

Datele prevăzute în alin. 1 lit. b), c) și d) vor fi comunicate Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Bacău.

În baza art.359 alin.1 Cod procedură penală, atrage atenția inculpatului asupra dispozițiilor art.86/4 alin.1 și 2 Cod penal, în sensul că dacă în cursul termenului de încercare din nou o infracțiune, pentru care se va pronunța o condamnare definitivă chiar după expirarea acestui termen, instanța va revoca suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei și va dispune executarea în întregime a pedepsei aplicate pentru infracțiunea dedusă judecății, care nu se va contopi cu pedeapsa care i se va aplica pentru noua infracțiune, precum și că acă nu îndeplinește, cu rea-credință, măsurile de supraveghere mai sus indicate, instanța va revoca suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, dispunând executarea în întregime a pedepsei.

Înlătură interzicerea exercițiului drepturilor prevăzute de art.64 alin.1 lit.a teza I Cod penal, ca pedeapsă complementară pentru inculpații:, și.

Menține celelalte dispoziții ale sentinței penale apelate.

Constată că apelanții-inculpați au fost asistați de apărători aleși.

În baza art.192 alin.3 Cod procedură penală, cheltuielile judiciare avansate de stat în apel rămân în sarcina statului.

II. În temeiul art.379 pct.2 lit.a Cod procedură penală, admite apelul declarat de apelantul-inculpat împotriva aceleași sentințe penale privind greșita condamnare a acestuia.

Desființează sentința penală apelată sub acest aspect, reține cauza spre rejudecare și în fond;

În temeiul art.11 pct.2 lit.a Cod procedură penală, cu art. 10 lit.d Cod procedură penală, achită inculpatul, cu date cunoscute, pentru săvârșirea infracțiunii de favorizare a infractorului, prevăzută de art.264 alin.1 Cod penal, cu referire la art.17 lit.a din Legea nr.78/2000, întrucât lipsește unul din elementele constitutive ale acestei infracțiuni.

Constată că apelantul-inculpat a fost asistat de apărător ales.

În baza art.192 Cod procedură penală, cheltuielile judiciare avansate de stat la prima instanță și în apel rămân în sarcina statului.

III. În temeiul art.379 pct.1 lit.b Cod procedură penală, respinge ca nefondat apelul declarat de apelanta-parte civilă împotriva aceleași sentințe penale.

În baza art.192 alin.2 Cod procedură penală, obligă apelanta-parte civilă să plătească statului suma de 100 lei cu titlul de cheltuieli judiciare.

Cu drept de recurs în termen de 10 zile de la pronunțare pentru apelanții-inculpați și apelanta-parte civilă Punei și de la comunicare pentru celelalte părți.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 23.07.2008.

Pt.PREȘEDINTE, pt.JUDECĂTOR,

- - - -

în - vicepreședinte în - vicepreședinte

Instanță instanță

Pt. GREFIER,

---

în - grefier șef

secție

Red.sent.

Red.dec.

Ex.3

04.08./04.08.2008

Președinte:Dumitru Pocovnicu
Judecători:Dumitru Pocovnicu, Ecaterina Ene

#Judecator Dumitru Pocovnicu

Luare de mită (art. 254 cod penal). Decizia 99/2008. Curtea de Apel Bacau

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Luare de mită (art. 254 cod penal). Decizia 99/2008. Curtea de Apel Bacau