Luarea măsurii internării medicale (art. 114 și cod penal art. 162 c.p.p.). Decizia 627/2009. Curtea de Apel Craiova
Comentarii |
|
Dosar nr- - art. 114 Cod penal -
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA PENALĂ ȘI PT. CAUZE CU MINORI
INSTANȚA DE RECURS
DECIZIE PENALĂ Nr. 627
Ședința publică de la 15 Iunie 2009
PREȘEDINTE: Mihai Marin JUDECĂTOR 2: Robert Emanoil Condurat
- - - - JUDECĂTOR 3: Mirela
- -
Grefier
Ministerul Public reprezentat de procuror, de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova.
Pe rol, soluționarea recursului declarat de făptuitoarea împotriva sentinței penale nr. 378 de la 28 iunie 2006 pronunțată de Tribunalul Dolj, în dosarul nr. 1066/P/2006.
La apelul nominal făcut în ședință publică, a răspuns recurenta - făptuitoare, asistată de avocat desemnat din oficiu.
Procedura completă.
S-a efectuat referatul oral al cauzei, după care, instanța a pus în discuție excepția tardivității introducerii cererii de recurs de față, acordând cuvântul în cadrul dezbaterilor.
Avocat, având cuvântul pentru recurentă, solicită repunerea în termenul de recurs, admiterea căii de atac conform motivelor depuse la dosar, casarea hotărârii și, într-o primă teză, trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de fond potrivit cazului de casare prevăzut de art. 3853Cod procedură penală, nefiind realizată în speță procedura legală de citare a făptuitoarei, întrucât această procedură s-a făcut prin "afișare", fără a se întocmi anterior un proces-verbal de căutare și aducere a acesteia. În subsidiar, s-a solicitat respingerea sesizării Biroului Executări Penale, întrucât nu s-a dovedit starea de boală a făptuitoarei și nici pericolul social pentru ordinea publică al acesteia. În final, a precizat că recurenta este singurul sprijin al mamei sale, iar afecțiunea pe care o prezintă este în remisie.
Reprezentantul Parchetului pune concluzii de respingere a recursului ca tardiv fiind formulat, întrucât cererea de recurs a făptuitoarei nu poate viza decât sentința penală pronunțată în anul 2006 de către Tribunalul Dolj, nu și încheierea de îndreptare eroare materială soluționată de această instanță în anul 2009. În final, solicită obligarea corespunzătoare a recurentei - făptuitoare la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat.
Recurenta - făptuitoare, având ultimul cuvânt, regretă faptul că nu s-a prezentat la. în vederea consultării și efectuării tratamentului medical și solicită admiterea recursului, casarea sentinței instanței de fond și respingerea sesizării formulată de Biroul de Executări Penale din cadrul Judecătoriei Craiova cu privire la înlocuirea măsurii de siguranță a obligării la tratament medical cu măsura de siguranță a internării medicale, deoarece nu prezintă pericol pentru societate.
Dezbaterile fiind încheiate;
CURTEA:
Asupra recursului penal de față;
Prin sentința penală nr. 378 de la 28 iunie 2006 pronunțată în dosarul nr. 1066/P/2006, Tribunalul Dolj - Secția Penală a dispus admiterea sesizării formulată de Biroul de Executări Penale din cadrul Judecătoriei Craiova și înlocuirea măsurii de siguranță a obligării la tratament medical prevăzută de art. 113 Cod penal luată față de făptuitoarea prin sentința penală nr. 11 din 13 iunie 1986 Tribunalului, cu măsura de siguranță a internării medicale într-un institut medical de specialitate, până la însănătoșire.
Cheltuielile judiciare avansate de stat au rămas în sarcina acestuia, din care, suma de 40 RON reprezentând onorariul avocatului din oficiu, urmând a fi avansată din fondurile speciale ale Ministerului Justiției.
Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut că, prin sesizarea formulată pe rolul Judecătoriei Craiova la data de 21 noiembrie 2005, Biroul Executări Penale din cadrul Judecătoriei Craiovaa solicitat înlocuirea măsurii de siguranță a obligării la tratament medical prevăzută de art. 113 Cod penal luată față de făptuitoarea prin sentința penală nr. 11 din 13 iunie 1986 Tribunalului, cu măsura de siguranță a internării medicale într-un institut medical de specialitate, până la însănătoșire, motivând că făptuitoarea nu s-a prezentat la unitatea medicală pentru efectuarea tratamentului și se impune internarea acesteia.
Prin sentința penală nr. 1195/14.03.2006, Judecătoria Craiovaa dispus declinarea competenței de soluționare a sesizării în favoarea Tribunalului Dolj - Secția Penală, constatând că instanța de executare este în speța dedusă judecății tribunalul, fiind deci incidente dispozițiile art. 431 alin. 1 Cod procedură penală raportat la art. 430 alin. 2 Cod procedură penală.
Tribunalul Dolja înregistrat dosarul sub nr. 1066/P/2006, la data de 04 aprilie 2006, iar din analiza actelor și lucrărilor existente în cauză, a reținut că, prin sentința penală nr. 11 din 13 iunie 1986 Tribunalului, față de făptuitoarea a fost luată măsura de siguranță a obligării la tratament medical, prevăzută de art. 113 Cod penal, însă aceasta nu și-a respectat obligația de a se prezenta la control și a urma tratamentul medical de specialitate, data ultimei consultații fiind în luna martie 2000.
În aceste condiții, s-au constatat incidente dispozițiile art. 114 Cod penal, luându-se măsura înlocuirii de siguranță prevăzută de art. 113 Cod penal cu aceea internării medicale într-un institut medical de specialitate, până la însănătoșire, întrucât făptuitoarea bolnavă se afla într-o stare care prezenta pericol pentru societate.
Împotriva acestei sentințe, a declarat recurs făptuitoarea, solicitându-se admiterea recursului și trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de fond, fiind aplicabile totodată dispozițiile art. 3853raportat la art. 363 - 365 Cod procedură penală și impunându-se repunerea în termenul de recurs.
Astfel, a arătat că instanța de fond a pronunțat sentința atacată în speță fără a deplini legal procedura de citare cu făptuitoarea și a încălcat astfel prevederile art. 162 alin. 11Cod procedură penală. De asemenea, a susținut că măsura internării sale medicale este nelegală, deoarece nu s-a solicitat nici avizul comisiei competente să avizeze internarea bolnavilor mintali și toxicomanilor periculoși și nici nu s-au administrat probe din care să rezulte îndeplinirea condiției privind starea sa de sănătate și pericol pe care l-ar prezenta pentru societate.
A precizat că actele medicale, ancheta socială efectuată și celelalte acte depuse la dosar în susținerea recursului, demonstrează că este o persoană echilibrată, care muncește în gospodărie și nu este un pericol pentru societate, fiind singurul sprijin al mamei sale în vârstă de 87 de ani, bolnavă.
Analizând recursul de față, prioritar sub aspectul tardivității, reține:
Calea ordinară de atac a recursului, este supusă prevederilor art. 3851- art. 38519Cod procedură penală, dispozițiile privitoare la termenul de declarare a recursului, fiind norme juridice de decădere, în sensul că încălcarea lor lipsește de efecte actul procesual astfel realizat.
Totodată, se reține că legiuitorul a prevăzut și norme derogatorii, cu titlu excepțional, stabilind termene de recurs mai scurte, în cazul măsurilor preventive, respectiv în materia liberării condiționate, în toate celelalte cazuri, inclusiv în situația măsurilor de siguranță prev. de art. 162 Cod procedură penală rap. la art. 113, 114 Cod penal, termenul de recurs fiind cel prevăzut de art. 3853Cod procedură penală, respectiv termenul de 10 zile, care se calculează, în speță, de la data comunicării pentru partea care a lipsit atât la dezbateri cât și la pronunțare.
Astfel, se constată că față de făptuitoarea, s-a dispus măsura de siguranță a obligării la tratament medical ambulatoriu, conform art. 113 Cod penal, prin sentința penală nr. 11 din 13 iunie 1986, pronunțată de Tribunalul, iar la data de 21 noiembrie 2005, Biroul executări penale din cadrul Judecătoriei Craiova (instanță în a cărei rază de competentă teritorială locuia făptuitoarea) a formulat sesizare în vederea înlocuirii măsurii de siguranță, consecință a încălcării obligației de a se prezenta pentru efectuarea tratamentului, la unitatea medială în evidența căreia se afla făptuitoarea.
Această sesizare a fost soluționată prin sentința penală nr. 378 din 28 iunie 2006, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr. 1066/P/2006, definitivă prin neapelare, în sensul înlocuirii cu măsura de siguranță prev. de art. 114 Cod penal - internarea medială într-un institut de specialitate, până la însănătoșire -, făptuitoarea lipsind atât la dezbateri cât și la pronunțare, astfel că termenul de recurs curge de la comunicarea hotărârii către făptuitoare.
Ulterior, în cursul procedurii de executare a măsurii de siguranță a internării medicale, conform art. 432, 433 Cod procedură penală, s-a stabilit că făptuitoarea domiciliază în fapt în comuna Găneasa, sat Găneasa, județul O, începând cu data de 22 mai 2007, domiciliu de la care aceasta a fost ridicată și internată la data de 8 aprilie 2009, la Spitalul de Psihiatrice Schitu - Greci, în baza sentinței penale nr. 378/2006, pronunțată de Tribunalul Dolj.
Față de această situație - schimbarea domiciliului făptuitoarei obligată la internare medicală - unitatea sanitară care a realizat internarea, a solicitat instanței de executare, îndreptarea erorii materiale din dispozitivul sentinței, referitoare la domiciliu; în aceste condiții Tribunalul Doljs -a considerat investit cu o cerere de îndreptare eroare materială întemeiată pe dispozițiile art. 195 Cod procedură penală, citând pe făptuitoarea internată și audiind-o la termenul din 29 aprilie 2009, situație în care s-a luat act de declarația acesteia de recurs împotriva sentinței prin care s-a înlocuit măsura de siguranță.
Ori, pentru a putea analiza fondul căii de atac declarate de făptuitoare, este necesar ca recursul din cauză să fie declarat în termen conform art. 3853Cod procedură penală, sau ca făptuitoarea să fi formulat recursul peste termen, conform art. 3853alin.2 rap. la art. 365 Cod procedură penală, ori, să fie repusă în termenul de recurs, conform art. 3853alin.2 rap. la art. 364 Cod procedură penală.
În speță, întrucât făptuitoarea a lipsit, atât la toate termenele de judecată cât și la pronunțare, se reține că aceasta a solicitat admiterea recursului formulat peste termen, respectiv la data de 29 aprilie 2009, împotriva sentinței penale nr. 378 din 28 iunie 2006, măsura internării medicale fiind pusă în executare la data de 8 aprilie 2009.
În aceste condiții, se reține că recursul a fost formulat mai târziu decât perioada de 10 zile de la data punerii în executare a măsurii de siguranță, ceea ce atrage sancțiunea decăderii din dreptul de a formula recurs, calea de atac fiind exercitată tardiv.
Sub acest aspect se constată că prev. art. 432 - 434 Cod procedură penală nu stabilesc dispoziții derogatorii privitor la termenul de declarare a recursului, în favoarea persoanei față de care s-a aplicat măsura de siguranță prev. de art. 113 Cod penal sau art. 114 Cod penal, ci numai posibilitatea pentru persoana internată de a solicita încetarea sau înlocuirea măsurii internării în situația modificării stării de boală, în baza unui nou raport medico-legal, conform art. 434 alin.2 Cod procedură penală.
Față de aceste considerente, reținându-se că făptuitoarea recurentă în cauză a luat cunoștință de măsura de siguranță a internării medicale la data punerii în executare efectivă ( 8 aprilie 2009) și a declarat recurs după 20 zile, se constată caracterul tardiv al recursului promovat, atât față de dispozițiile art. 3853alin.1 Cod procedură penală (termenul de recurs este de 10 zile de la data comunicării hotărârii atacate), cât și față de dispozițiile art. 3853alin.2 Cod procedură penală, rap. la art. 365 Cod procedură penală (partea care a lipsit atât la toate termenele de judecată, cât și la pronunțare, poate declara recurs și peste termen dar nu mai târziu decât 10 zile de la data începerii executării).
În consecință, în conformitate cu prev. art. 38515pct. 1 lit. a Cod procedură penală, recursul va fi respins ca tardiv formulat, iar în privința cheltuielilor judiciare reprezentând onorariu avocat oficiu, se vor aplica dispoz. art. 192 alin.3 Cod procedură penală rap. la art. 431 alin.13Cod procedură penală, urmând să rămână în sarcina statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca tardiv formulat, recursul declarat de făptuitoarea împotriva sentinței penale nr. 378 de la 28 iunie 2006 pronunțată de Tribunalul Dolj, în dosarul nr. 1066/P/2006.
Cheltuielile judiciare în sumă de 100 lei, reprezentând onorariu avocat oficiu, rămân în sarcina statului și se vor vira din fondurile Ministerului Justiției și Libertăților, către Baroul d e Avocați
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 15 Iunie 2009.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - - -
Grefier,
Red. jud.: --
Jud. fond.:
/IB/ 01 Iulie 2009
Președinte:Mihai MarinJudecători:Mihai Marin, Robert Emanoil Condurat, Mirela