Mandat european de arestare Spete. Sentința 327/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
DOSAR NR. UNIC -
Dosar nr. intern. 2292/2009
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA I-a PENALĂ
SENTINȚA PENALĂ NR.327
Ședința din publică de la data de 10 noiembrie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Constantinescu Mariana
GREFIER - -
.
MINISTERUL PUBLIC - PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL BUCUREȘTIa fost reprezentat de procuror.
Pe rol fiind pronunțarea asupra cauzei penale ce privește punerea în executare a mandatului european de arestare a persoanei solicitate, cetățean român, fiul lui G și, născut la data de 13.10.19790 în G, emis la data de 29.07.2009 de către Parchetul Județean - Republica și de recunoaștere, pe cale incidentală, a recunoașterii sentinței penale nr. 145 din 27.10.2008 pronunțată de Tribunalul precum și a sentinței penale pronunțată de Tribunalul în dosarul penal nr.236/20006.
Dezbaterile au avut loc la termenul de judecată din 3 noiembrie 2009, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, ce face parte integrantă din prezenta, și când Curtea, în temeiul art.306 Cod procedură penală, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea pentru astăzi, 10 noiembrie 2009, când a decis următoarele:
CURTEA
La data de 29.09.2009, pe rolul Curții de Apel București - Secția I Penală a fost înregistrată sesizarea nr. 2320/II-5/2009 formulată de Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București, privind punerea în executare a mandatului european de arestare, emis pe data de 29.07.2009 de Parchetul județean, Bulgaria, precum și predarea persoanei solicitate.
Persoana solicitată a fost reținută de către procuror, pentru o durată de 24 de ore, la data de 28.09.2009, începând cu ora 1630, în baza Ordonanței nr. 46 emisă în dosarul nr.2320/II-5/2009 și a fost prezentat personal instanței de judecată, în aceeași zi.
Curtea a adus la cunoștință persoanei solicitate existența și conținutul mandatului european de arestare emis de autoritățile bulgare împotriva sa și dispozițiile art. 90 alin. 4 din Legea nr.302/2004 modificată, persoana solicitată arătând că nu este de acord cu predarea sa către autoritățile bulgare pentru executarea pedepsei de 1 an, 11 luni și 17 zile de închisoare.
Curtea a procedat la audierea persoanei solicitate, conform art.90. alin. 7 din Lege și a consemnat poziția acesteia față de existența motivului opțional de refuz prev. de art. 88 alin. 2 lit.1din Lege (dispoziție adăugată prin Legea nr.222/2008), reținând că persoana solicitată este cetățean român și mandatul european de arestare privește executarea unei pedepse cu închisoarea, consemnând și refuzul acestuia de a executa pedeapsa în Bulgaria.
Curtea a constatat că în cauză există un motiv opțional de refuz, respectiv cel prev. de art. 88 alin. 2 lit.1din Legea nr.302/2004 modificată prin Legea nr.222/2008 (motiv introdus de altfel prin această modificare) având în vedere că mandatul european de arestare a fost emis în scopul executării unei pedepse cu închisoarea, persoana solicitată este cetățean român, acesta declarând în fața Curții că refuză să execute pedeapsa în statul emitent. În raport de această împrejurare, Curtea a constatat incidența alin. 3 al art. 881din lege care prevede că în situația în care, în cauză, este incident exclusiv cazul prevăzut la alin. 2 lit.1, anterior pronunțării hotărârii prev. de art. 94, autoritatea judiciară română de executare solicită autorității emitente transmiterea unei copii certificate a hotărârii de condamnare, precum și orice alte informații necesare, informând autoritatea emitentă cu privire la scopul pentru care solicită documentele. Recunoașterea hotărârii penale străine se face pe cale incidentală de instanța de judecată în fața căreia procedura executării mandatului european de arestare este pendinte.
Analizând coroborat conținutul celor două texte, Curtea apreciază că în măsura în care sunt îndeplinite condițiile prevăzute la art. 881alin. 2 lit.1devin incidente și cele prev. de art. 881alin.3, producându-se o intervertire a caracterului facultativ al motivului de refuz într-un caracter obligatoriu.
În consecință, Curtea a solicitat copiile certificate ale hotărârii de condamnare pentru a dispune, potrivit dispozițiilor legale anterior invocate, recunoașterea acestei hotărâri pe cale incidentală, în cadrul așadar al procesului privind punerea în executare a mandatului.
În cadrul acestor informații suplimentare, s-au solicitat și transmis copiile certificate ale hotărârilor instanțelor de fond, de apel și de recurs bulgare, respectiv hotărârile nr.145 din data de 27.10.2008 a Tribunalului, nr.251 din data de 29.12.2008 a Curții de Apel și cea definitivă nr. 193 din data de 19.04.2009 a Înaltei Curți de Casație, precum și ale sentinței din data de 31.05.2009, definitivă la aceeași dată, pronunțată în dosarul nr. 236/2006 de Tribunalul și consfințită prin procesul verbal nr. 83 din aceeași dată, au fost atașate de asemenea copii după dispozițiile legale ale Codului penal bulgar, solicitându-se, în raport de conținutul mandatului, precizarea explicită a modului în care s-a desfășurat judecata, și s-a constatat că procesul în primă instanță s-a desfășurat în prezența persoanei solicitate, căreia i s-a asigurat apărarea
în proces, aceasta fiind asistată și în fazele superioare reprezentată de un apărător ales, la prima judecată a cauzei, când persoana a fost prezentă personal, fiind asistată și de un interpret de limba română.
Au fost depuse de către persoana solicitată înscrisuri, probă încuviințată de instanță.
La termenul din data de 29.09.2009, Curtea a dispus arestarea persoanei solicitate pe o perioadă de 30 de zile, măsura fiind ulterior menținută.
Curtea constată că împotriva persoanei solicitate a fost emis mandatul european de arestare de către autoritățile bulgare la data de 29.07.2009, reținându-se săvârșirea infracțiunii de dare de mită, rămasă în faza de tentativă, pentru care aceasta a fost condamnată prin sentința penală nr. 145 din data de 27.10.2008 sentință penală rămasă definitivă prin decizia nr. 193 din data de 19.04.2009 a Înaltei Curți de Casație din Bulgaria la o pedeapsă de 1 an închisoare și 2000 de amendă, la care s-a adăugat un rest de 11 luni și 17 zile de închisoare, pedeapsă la care persoana a fost condamnată anterior, prin sentința din data de 31.05.2006 a Tribunalului, pedeapsă a cărei executare a fost suspendată pe un termen de încercare de 3 ani.
Curtea reține atât din cuprinsul mandatului european de arestare cât și din copiile sentințelor penale depuse la solicitarea Curții că fapta pentru care persoana a fost condamnată prin sentința penală nr. 145 din data de 27.10.2008 a Tribunalului, (definitivă prin decizia nr. 193 din data de 19.04.2009 a Înaltei Curți de Casație a Bulgariei) a fost săvârșită la data de 14.09.2007, în orașul Biala, regiunea și a constat în aceea că a încercat să dea mită funcționarului de poliție, care este ontrolor auto la Direcția Regională de Poliție din orașul Biala și anume - o bancnotă de 50 dolari USD, seria bancnotei fiind IB-A, având o echivalență de 70,36 conform cursului valutar al Băncii Naționale pentru ziua 14.09.2007 (1USD=1,40738 ), pentru ca acesta să nu-și îndeplinească atribuțiile de serviciu, adică să nu întocmească actul de contravenție pentru încălcarea Legii circulației pe drumurile naționale, infracțiunea rămânând neterminată din cauza unor circumstanțe care au intervenit fără voia acestuia. Persoana solicitată a acționat în mod intenționat, fiind absolut conștient că acțiunea este infracțională, încercând să evite întocmirea actului de contravenție și consecințele.
S-a reținut de asemenea că fapta întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de dare de mită în forma tentativei, prev. de art. 304 alin. 1 raportat la art. 18 alin. 1 din Cod penal bulgar, Curtea reținând că această infracțiune este prevăzută și pedepsită cu pedeapsa de până la 2 ani și 6 luni închisoare și de Codul penal român (art. 20 rap. la art. 255 alin. 1Cod penal ).
Curtea a constatat de asemenea că persoana solicitată a fost anterior condamnată la o altă pedeapsă cu închisoarea de 1 an, prin sentința pronunțată la data de 31.05.2006, așa cum rezultă din cuprinsul acesteia, sentința fiind solicitată de C pentru a se stabili măsura în care acea pedeapsă de 1 an urma a fi executată în același regim de detenție. S-a reținut astfel din această sentință, că persoana solicitată a fost prezentă personal în cadrul acelui proces desfășurat la Tribunalul, condamnarea fiind pronunțată pentru săvârșirea unei infracțiuni de contrabandă, constând în aceea că la data de 26.05.2006 la punctul vamal, în orașul, a încercat să transporte peste frontieră mărfuri (țigări ), cu o valoare totală de 40.000 de, fără știința și permisiunea vămii, fapta rămânând în faza de tentativă din cauze care nu depindeau de voința persoanei, fapta fiind prev. de art. 242 alin. 4, teza I, lit. d raportat la art. 18 din Codul penal bulgar, și această infracțiune fiind prevăzută și pedepsită de legea penală română.
Potrivit procedurii penale bulgare, în acest dosar, reținându-se că persona a recunoscut și a declarat în fața judecătorului preliminar și în prezența apărătorului și a procurorului că renunță la cercetarea judiciară a urmăririi penale preliminare, s-a dispus încetarea procedurii penale în acest caz urmare a înțelegerii intervenite și s-a dispus condamnarea persoanei la pedeapsa de 1 an închisoare, cu amânarea executării pedepsei pe o perioadă de 3 ani, din copiile dispozițiilor legale bulgare depuse la dosar rezultând că această instituție este apropiată de cea a suspendării condiționate a executării pedepsei din Codul penal român, cel puțin sub aspectul efectelor și consecințelor nerespectării conduitei bune pe perioada termenului de 3 ani de amânare a executării pedepsei.
Reținând că cea de-a doua infracțiune, respectiv cea de dare de mită a fost săvârșită de persoana solicitată în interiorul acestui termen, prin sentința din data de 27.10. 2008, Tribunalul a dispus conform disp. art. 68 din Codul penal bulgar executarea în regim de detenție și a acestei pedepse, astfel încât pedeapsa finală pe care persoana solicitată o are de executat și care se regăsește și în cuprinsul mandatului european de arestare este de 1 an,11 luni și 17 zile de închisoare, avându-se în vedere că la momentul depistării persoanei solicitate la data de 14.09.2007, acesta a fost reținută și arestată din data de 15.09.2007 până la data de 28.09.2007 inclusiv, așa cum rezultă din datele solicitate de C și depuse de autoritățile bulgare, perioada aceasta fiind dedusă, așa cum se prevede pentru situații similare și potrivit dispozițiilor Codului penal român.
Potrivit art. 116 din Legea nr. 303/2004 modificată, recunoașterea pe teritoriul României a unei hotărâri penale străine sau a unui act judiciar străin poate avea loc dacă sunt respectate condițiile arătate, respectiv:
- România și-a asumat o asemenea obligație printr-un tratat internațional la care este parte;
- a fost respectat dreptul la un proces echitabil, în sensul art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, încheiată la la 4 noiembrie 1950, ratificată de România prin Legea nr. 30/1994;
- nu a fost pronunțată pentru o infracțiune politică sau pentru o infracțiune militară care nu este o infracțiune de drept comun;
- respectă ordinea publică a statului român;
- hotărârea sau actul judiciar poate produce efecte juridice în România, potrivit legii penale române;
- nu s-a pronunțat o condamnare pentru aceleași fapte împotriva aceleași persoane în România;
- nu s-a pronunțat o condamnare pentru aceleași fapte împotriva aceleași persoane într-un alt stat, care a fost recunoscută în România.
- hotărârile penale străine pot fi recunoscute în România și dacă nu este întrunită condiția prevăzută la alin. (1) lit. a), pe bază de reciprocitate. În acest sens, instanța competentă solicită Ministerului Justiției verificarea îndeplinirii condiției reciprocității.
Față de toate considerentele anterior expuse cu privire la modalitatea în care s-au desfășurat ambele procese împotriva persoanei solicitate, atât cel în urma căruia acesta a fost condamnat pentru infracțiunea de dare de mită cât și cel în urma căruia persoana solicitată a fost condamnată pentru infracțiunea de contrabandă, reținând prezența personală a inculpatului sau reprezentarea acestuia de către un apărător ales sau desemnat din oficiu, asistarea sa de către un interpret de limba română, informarea prin toate mijloacele cu privire la existența proceselor și stadiul acestora, Curtea constată că autoritățile bulgare au oferit toate garanțiile că judecarea persoanei solicitate a respectat exigențele art. 6 din CEDO, neexistând așadar nici un impediment legal, potrivit art.1 alin.3 din Decizia cadru /584/2002 la recunoașterea hotărârilor bulgare, pe cale incidentală, în cadrul procesului pornit la solicitarea autorităților bulgare de punere în executare a mandatului european de arestare, fiind îndeplinită așadar și condiția prev. de art.6 alin.1 din Tratatul privind Uniunea Europeană.
Curtea constată în consecință că sunt îndeplinite condițiile pentru recunoașterea, pe teritoriul României, a hotărârii de condamnare, impuse de art.116 din Legea nr.302/2004.
Recunoașterea pe orice cale a hotărârilor străine - așadar în oricare dintre modalitățile prev. de art. 117, 118 sau 119 (aceasta din urmă fiind incidentă în cauză) din Legea 302/2004 modificată, este subordonată îndeplinirii condițiilor prev. de art. 116, astfel încât constatând îndeplinirea acestora, Curtea va dispune recunoașterea hotărârilor, apreciind că se impune recunoașterea nu doar a sentințelor prin care persoana solicitată a fost condamnată la pedeapsa de 1 an închisoare și 2000 de amendă penală, ci și a hotărârii prin care aceasta a fost condamnată anterior, dat fiind că și pedeapsa aplicată prin aceasta urmează a fi executată în regim de detenție alături de pedeapsa aplicată prin cea din urmă (cronologic) hotărâre, urmare a încălcării de către persoana solicitată a condițiilor impuse de instanță, în sensul de a nu săvârși alte infracțiuni.
Susținerile apărătorului persoanei solicitate în sensul că nu se poate dispune executarea și a acestei pedepse pentru că nu a fost revocată amânarea executării pedepsei (respectiv revocarea, corespondentul acestei instituții din legea penală română) nu poate fi reținut, pentru că pe de o parte nici legea română nu impune existența unei hotărâri distincte de revocare,în aceste cazuri, prin hotărârea de condamnare din nou a persoanei, datorată săvârșirii în termenul de încercare a unei alte infracțiuni se dispuneope legis, revocarea suspendării, aceasta fiind un efect al legii în cazul constatării îndeplinirii condițiilor privind revocarea, aceasta nu se dispune printr-o hotărâre separată, urmată de o alta prin care să se dispună executarea și a condamnării anterioare, care ar fi devenit executabilă doar pentru că s-ar fi dispus printr-o hotărâre revocarea sa. Revocarea se dispune prin aceleiași sentință prin care se constată neîndeplinirea obligațiilor impuse pe perioada termenului de încercare urmare săvârșirii unei alte infracțiuni care atrage revocarea, și pentru care persoana este condamnată, la pedeapsa aplicată pentru noua infracțiune adăugându-se și pedeapsa a cărei executare a fost suspendată. Această chestiune este una elementară de altfel, dar apărătorul persoanei solicitate a înțeles să o invoce, astfel încât Curtea a făcut aceste precizări.
Pe de altă parte, aceasta este o chestiune oricum tranșată de instanțele bulgare, care au constatat îndeplinirea în cauză a condițiilor care au determinat revocarea acestei amânări de vreme ce au aplicat instituția și au dispus executarea și a acelei pedepse de 1 an închisoare, aspect ce rezultă explicit din cuprinsul informațiilor solicitate de C și depuse la dosar de autoritățile bulgare, astfel încât nu este în nici un caz de competența instanței române să analizeze temeinicia unei astfel de măsuri, respectiv dacă se impunea revocarea, în cadrul procedurii de recunoaștere atributul instanței de executare nefiind decât acela de a constata dacă sunt îndeplinite condițiile prev. de art. 116 din Legea nr. 302/2004 modificată, și nicidecum acela de a analiza în vreun mod temeinicia acuzației, care este atributul exclusiv al instanței de condamnare. Instanța de executare, respectiv Curtea de Apel București nu poate analiza în nici un context fondul cauzei, toate eventualele apărări ale persoanei solicitate sub aspectul contestării temeiniciei acuzației pe de o parte au fost sau ar fi putut fi invocate în fața instanței de condamnare, iar pe de altă parte puteau fi invocate în cadrul eventual al unui nou proces de rejudecare a cauzei, în măsura în care nu ar fi refuzat predarea către autoritățile bulgare și s-ar fi solicitat și acordat garanția rejudecării, dacă erau îndeplinite condițiile prevăzute.
C mult apărătorul persoanei solicitate ar fi putut solicita să nu fie recunoscută hotărârea prin care persoana a fost condamnată la pedeapsa cu amânarea executării pedepsei, însă acest aspect nu ar fi avut oricum relevanță, recunoașterea și a acestei sentințe fiind o chestiune de acuratețe juridică fără importanță sub aspectul executării și a acelei pedepse de 1 an aplicată prin această sentință, pentru că această pedeapsă a fost adăugată la pedeapsa aplicată prin sentința care a determinat emiterea mandatului european de arestare și ulterior care a generat procedura de recunoaștere, astfel încât pedeapsa finală de executat prevăzută și în hotărârea de condamnare care a determinat emiterea mandatului și în mandatul de arestare european este de 1 an, 11 luni și 17 zile de închisoare.
În consecință, reținând îndeplinirea în cauză a condițiilor prevăzute de art. 116 și art. 119 din Legea nr. 3302/2004 modificată, Curtea n baza art.94 alin.1 rap. la art.88 alin.2 lit.1și art.88 alin.3 din Legea nr.302/2004 modificată prin Legea nr.222/2008 va refuza predarea persoanei solicitate cetățean român, către autoritățile bulgare în baza mandatului european de arestare emis la data de 29.07.2009 de Parchetul Județean.
În baza art.88 alin.3 teza finală din Legea nr.302/2004 modificată va recunoaște pe cale incidentală (în cadrul prezentei cauze având ca obiect punerea în executare a mandatului european de arestare) sentința penală nr.145 pronunțată la data de 27.10.2008 de Tribunalul Regional prin care persoana solicitată a fost condamnat la o pedeapsă de 1 an închisoare cu executare în regim de detenție și o pedeapsă cu amendă în cuantum de 2000, sentință care a rămas definitivă prin respingerea apelului și a recursului, conform hotărârilor nr.251 din 29.12.2008 a Curții de Apel și respectiv hotărârea nr.193 din 19.04.2009 pronunțată de Înalta Curte de Casație din Bulgaria și de asemenea va recunoaște și sentința pronunțată de Tribunalul în dosarul penal nr.236/2006 și consfințită prin procesul verbal nr.83 din 31.05.2006, definitivă la aceeași dată, 31.05.2006, prin care aceeași persoană solicitată a fost condamnată de Tribunalul la o pedeapsă de 1 an închisoare cu suspendarea executării pe o perioadă de 3 ani.
Va dispune executarea pedepsei finale, aplicate condamnatului prin sentința penală nr.145 pronunțată la data de 27.10.2008 de Tribunalul Regional și definitivă prin decizia nr.193 din 19.04.2009 pronunțată de Înalta Curte de Casație din Bulgaria, de 2 ani închisoare cu executare în regim de detenție (1 an închisoare aplicată prin prezenta și 1 an închisoare aplicată prin sentința din 31.05.2006) și 2000 de amendă, pedeapsa cu închisoarea urmând a fi executată într-un penitenciar din România.
Va deduce din durata executării pedepsei perioadele 15.09.2007 - 28.09.2007 inclusiv și de la 28.09.2009 la zi.
Va menține starea de arest a persoanei solicitate.
Va dispune emiterea mandatului de executare a pedepsei închisorii la data rămânerii definitive a prezentei.
În baza art.192 alin.3 Cod procedură penală cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂREȘTE:
În baza art.94 alin.1 rap. la art.88 alin.2 lit.1și art.88 alin.3 din Legea nr.302/2004 modificată prin Legea nr.222/2008 refuză predarea persoanei solicitate cetățean român, către autoritățile bulgare în baza mandatului european de arestare emis la data de 29.07.2009 de Parchetul Județean.
În baza art.88 alin.3 teza finală din Legea nr.302/2004 modificată recunoaște pe cale incidentală (în cadrul prezentei cauze având ca obiect punerea în executare a mandatului european de arestare)sentința penală nr.145pronunțată la data de 27.10.2008 de Tribunalul Regional prin care persoana solicitată, fiul G și A, născut la data de 13.10.1970 în G, domiciliat în G, șos. - nr. 16 județul G, posesor al seria - nr. - CNP - a fost condamnat la o pedeapsă de 1 an închisoare cu executare în regim de detenție și o pedeapsă cu amendă în cuantum de 2000, sentință care a rămas definitivă prin respingerea apelului și a recursului, conform hotărârilor nr.251 din 29.12.2008 a Curții de Apel și respectiv hotărârea nr.193 din 19.04.2009 pronunțată de Înalta Curte de Casație din Bulgaria șide asemenea recunoaște și sentința pronunțatăde Tribunalul îndosarul penal nr.236/2006și consfințită prin procesul verbal nr.83 din 31.05.2006, definitivă la aceeași dată, 31.05.2006, prin care aceeași persoană solicitată a fost condamnată de Tribunalul la o pedeapsă de 1 an închisoare cu suspendarea executării pe o perioadă de 3 ani.
Dispune executarea pedepsei finale, aplicate condamnatului prin sentința penală nr.145 pronunțată la data de 27.10.2008 de Tribunalul Regional și definitivă prin decizia nr.193 din 19.04.2009 pronunțată de Înalta Curte de Casație din Bulgaria, de 2 ani închisoare cu executare în regim de detenție (1 an închisoare aplicată prin prezenta și 1 an închisoare aplicată prin sentința din 31.05.2006) și 2000 de amendă, pedeapsa cu închisoarea urmând a fi executată într-un penitenciar din România.
Deduce din durata executării pedepsei perioadele 15.09.2007 - 28.09.2007 inclusiv și de la 28.09.2009 la zi.
Menține starea de arest a persoanei solicitate.
Dispune emiterea mandatului de executare a pedepsei închisorii la data rămânerii definitive a prezentei.
În baza art.192 alin.3 Cod procedură penală cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.
Cu recurs.
Pronunțată în ședință publică azi, 10.11.2009.
PREȘEDINTE,
- -
GREFIER
-
Red. -
Dact./18.11.2009
Ex.5
Președinte:Constantinescu MarianaJudecători:Constantinescu Mariana
