Mărturia mincinoasă (art. 260 cod penal). Decizia 210/2008. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA operator 2711
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ Nr. 210/
Ședința publică de la 25 Februarie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Victor Ionescu
JUDECĂTOR: G -
JUDECĂTOR 2: Gheorghe Bugarsky
GREFIER: - -
Pe rol se află judecarea recursului formulat de inculpatul, împotriva deciziei penale nr. 352/A/5.11.2007 a Tribunalului Timiș, pronunțată în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă: pentru inculpatul lipsă, avocat ales
Procedura legal îndeplinită.
Ministerul Public este reprezentat de procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL TIMIȘOARA.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, instanța văzând că nu mai sunt alte cereri de formulat și probe de administrat, constată încheiată cercetarea judecătorească și acordă cuvântul în dezbateri.
Apărătorul ales al inculpatului, solicită admiterea recursului, casarea celor două hotărâri și trimiterea cauzei spre rejudecare la prima instanță, a se reține că apelul a fost formulat în termen, iar decizia penală pronunțată este netemeinică și nelegală deoarece tribunalul, nu s-a pronunțat asupra excepției formulate, privind nulitatea hotărârii primei instanțe, pe declarația inculpatului fiind menționată ședință nepublică.
Procurorul pune concluzii de respingere a recursului, menținea hotărârii pronunțată de Tribunalul Timiș, care este temeinică și legală, apelul fiind formulat tardiv, nu s-a mai examinat hotărârea primei instanțe.
CURTEA,
Deliberând asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin sentința penală numărul 115/18.04.2007 pronunțată de Judecătoria Deta în dosar nr-:
- în baza art. 260 alin. 1 cod penal s-a dispus condamnarea inculpatul - la 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de " mincinoasă";
- S-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. "a-c" cod penal, în condițiile și pe durata prevăzută de art. 71 cod penal;
- în baza art. 191 alin. 1 Cod procedură penală a fost obligat inculpatul la plata sumei de 250 lei cheltuieli judiciare către stat (din care 100 lei reprezintă onorariu avocat din oficiu) și s-a dispus ca plata sumei de 100 lei reprezentând onorariu avocat din oficiu să fie avansată din fondurile Ministerului d e Justiție către Baroul Timiș.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:
Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Deta din data de 08 decembrie 2006, din dosarul nr. 1178/220/11.12.2006, a fost trimis în judecată, în stare de libertate, inculpatul - pentru săvârșirea infracțiunii de "mărturie mincinoasă" prev. de art. 260 alin. 1 Cod penal.
În cursul urmăririi penale inculpatul a susținut că doar declarația dată în cursul cercetării judecătorești este reală, deoarece fiind audiat ca martor în cursul urmăririi penale (în cauza penală referitoare la inculpatul - ) a fost timorat și constrâns să declare alte împrejurări decât cele reale.
Examinând probele administrate în cauză atât în cursul cercetării judecătorești cât și cele din cursul urmăririi penale, prima instanță a reținut următoarea stare de fapt:
Inculpatul - a fost audiat ca martor în dosarul nr. 384/2006 al Judecătoriei Deta, respectiv 384/P/2005 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Deta. În cursul urmăririi penale a declarat (respectiv în 21.07.2005 - fila 8 dosar urmărire penală) că în noaptea de 19.05.2005 în jurul orelor 18,00 nu a fost la barul " Casi" din, până dimineața, și că nu poate preciza dacă numiții -, au fost în data respectivă la bar și că nu-și amintește ce activități au desfășurat.
În cursul cercetării judecătorești a revenit asupra declarației (fila 9 dosar urmărire penală), susținând că în data de 19 mai 2005 împreună cu, -, sa-u deplasat cu mașina să prindă iezi de în apropierea satului, după care s-au deplasat în localitate, unde vărul său avea o prietenă cu care a discutat 30 minute la stradă.
Martora a declarat că - însoțit de alți doi prieteni au vizitat-o la, unde era învățătoare și locuia la bunici, în cursul lunii iunie 2005 și nu în data de 19.05.2005 (filele 20, 21, 22, 23 dosar de urmărire penală, fila 17 din dosarul instanței).
Martorul a declarat inițial că în data de 19/20.05.2005 a fost cu -, - și în barul SC " Casi" SRL din, iar la sfârșitul declarației a susținut că nu-și amintește data exactă.
Martora nu a putut fi audiată în cauză, fiind plecată în Spania (fila 40 dosar urmărire penală).
Faptul că inculpatul - nu a spus adevărul a fost confirmat și prin raportul de constatare tehnico - științifică efectuat în dosarul nr. 384/P/2005 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Deta, conform căruia fragmentele de urme papilare ridicate din barul Cooperativei de Consum, unde s-a comis furtul în noaptea de 19/20 mai 2005 au fost create de degetul mare de la mâna dreaptă a inculpatului -. Prin sentința penală nr. 338/12.09.2006, pronunțată de Judecătoria Deta în dosarul nr.384/2006 s-a dispus condamnarea inculpatului - la o pedeapsă de 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de "furt calificat".
În cursul urmăririi penale, inculpatul nu a putut fi audiat întrucât s-a sustras de la cercetări, părăsind țara în data de 13.09.2006.
Inculpatul s-a prezentat la judecată, iar prin declarația dată în ședința publică din 18 aprilie 2007 (fila 24) susține că nu a săvârșit infracțiunea pentru care este judecat, susținând că în satul s-a dus cu -, u și o singură dată, respectiv în data de19 mai 2005.
Instanța a reținut că inculpatul a făcut afirmații mincinoase în calitate de martor, cu ocazia declarațiilor date în dosarul nr.384/P/2005 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Deta, cu scopul de a zădărnici stabilirea adevărului referitoare la fapta de "furt calificat"săvârșită de inculpatul -.
Fapta a fost săvârșită cu intenție directă, prin conduita lui, inculpatul împiedicând înfăptuirea justiției.
Inculpatul posedă antecedente penale fiind condamnat la o pedeapsă de 3 ani închisoare, cu suspendare sub supraveghere, pentru săvârșirea infracțiunii de "furt calificat", prin sentința penală nr. 930/24.02.2006 a Judecătoriei Timișoara, rămasă definitivă prin neapelare (fila 72 dosar urmărire penală).
În drept, fapta inculpatului constituie infracțiunea de "mărturie mincinoasă", prevăzută de art. 260 alin. 1 Cod penal.
În baza acestui text de lege, instanța a aplicat inculpatului o pedeapsă cu închisoare.
Având în vedere gradul de pericol social al faptei, apreciat de instanță ca fiind mare, văzând și conduita inculpatului, care are o condamnare recentă, iar în cursul urmăririi penale s-a sustras cercetărilor și pe parcursul cercetării judecătorești nu a fost sincer, nu a propus probe în dovedirea susținerilor sale contradictorii, prima instanță a apreciat că scopul sancțiunii penale se va realiza prin aplicarea unei pedepse privative de libertate, orientată spre limita specială minimă.
În baza art. 191 alin. 1 Cod procedură penală, inculpatul a fost obligat la plata sumei de 250 lei cheltuieli judiciare către stat.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel inculpatul, înregistrat la Tribunalul Timiș la data de 29.05.2007 sub număr de dosar -.
În motivarea apelului, s-a solicitat constatarea nulității hotărârii apelate, casarea acesteia și trimiterea cauzei spre rejudecare, arătându-se că declarația inculpatului a fost luată în ședință nepublică fiind astfel încălcate disp. art. 197 al. 2 și 3.C.P.P. și că nulitatea mai este atrasă de consemnarea "Red. LG - 20 aprilie 2006, Tehnored. SI - 30 aprilie 2007/2 ex".
La termenul din 03.10.2007, apărătorul inculpatului a invocat excepția nulității declarației de inculpat din 18.04.2007, arătând că aceasta a fost luată în ședință nepublică. acestei excepții a fost prorogată după verificarea aspectului tardivității formulării apelului (fila 24).
Prin DP nr. 352/A/5.11.2007 a Tribunalului Timiș, pronunțată în dosarul nr-, în baza art. 379 pct. 1 lit. a pr. pen. s-a respins ca tardiv apelul declarat de inculpatul - apelant împotriva sentinței penale nr. 115/18.04.2007 pronunțată de Judecătoria Deta în dosarul nr-.
Pentru a se pronunța astfel Tribunalul Timiș, examinând aspectul duratei și a momentului de când curge termenul de apel, a constatat că apelul inculpatului este declarat tardiv.
Astfel, în cauză termenul de apel d e 10 zile a curs de la pronunțare (18.04.2007).
Cum apelul a fost declarat la data de 08.05.2007 (data ștampilei registraturii Judecătoriei Deta ), rezultă că a fost depășit termenul de 10 zile prevăzut de lege (care s-a împlinit la data de 30.04.2007).
Pentru termenul de azi, apărătorul inculpatului a depus la dosar un înscris despre care se susține că emană de la "" T și din care ar rezulta că inculpatul a călătorit cu firma respectivă în Germania, plecând din România în 18.04.2007 și întorcându-se în țară la data de 07.05.2007.
S-a observat că susținerile inculpatului nu se confirmă. Pe de o parte, împrejurarea invocată de inculpat că l-ar fi împiedicat să declare apel nu este de natură excepțională, inculpatul având posibilitatea declarării apelului în termen, deoarece el a avut cunoștință de proces (a fost audiat, a avut apărător din oficiu, a fost prezent la dezbateri la termenul de judecată la care a fost soluționată pe fond cauza). Pe de altă parte, împrejurarea invocată de inculpat că l-ar fi împiedicat să declare apel nu este confirmată, din înscrisul depus (care nu poartă număr de ieșire, numele și calitatea persoanei care semnează) nerezultând dacă între pretinsa plecare din România la 18.04.2007 și pretinsa sosire în România la 07.05.2007 inculpatul ar mai fi fost în țară.
Față de tardivitatea declarării apelului, tribunalul nu a putut proceda la soluționarea excepției nulității declarației de inculpat dată în fața primei instanțe.
Pentru considerentele de mai sus, în baza art. 379 pct. 1 lit. a pr. pen. a fost respins ca tardiv apelul declarat de inculpatul - apelant împotriva sentinței penale nr. 115/18.04.2007 pronunțată de Judecătoria Deta în dosarul nr-.
Împotriva aceste decizii penale a declarat recurs inculpatul care a solicitat casarea hotărârilor pronunțate și trimiterea cauzei spre rejudecare la prima instanță.
S-a arătat că decizia Tribunalului Timiș este nelegală, pentru că a respins apelul inculpatului pe considerentul că a fost tardiv introdus, deși instanța nu a făcut pronunțarea în ședința publică, iar la data de 18.04.2007 inculpatul a plecat din T în Germania cu firma de turism " " fiind convins că este nevinovat și s-a întors în țară la 07.05.2007, fiind în imposibilitate de a declara apel. Inculpatul a mai invocat unele aspecte de nelegalitate cum ar fi, faptul că declarația inculpatului s-ar fi dat în ședință nepublică, că în cuprinsul sentinței Judecătoriei Detas -a consemnat că hotărârea a fost redactată în 20 aprilie 2006, dar s-au făcut referiri și la faptul că nu ar fi întrunite elementele constitutive a infracțiunii de mărturie mincinoasă, prevăzută de art.260 alin.1 Cod Penal, pentru care a fost judecat și condamnat.
Examinând decizia penală recurată, prin prisma motivelor de recurs invocate, dar și din oficiu, instanța constată că recursul formulat de către inculpatul este nefondat, hotărârea Tribunalului Timiș, fiind temeinică și legală.
Instanța constată că Tribunalul Timiș în mod corect a soluționat cauza în apel, pe baza excepției de tardivitate, invocată din oficiu de către instanță, deoarece apelul formulat de către inculpat a fost declarat cu depășirea termenului de 10 zile prevăzut Codul d e Procedură Penală. Astfel, sentința penală nr.115 a Judecătoriei Detaa fost pronunțată la data de 18 aprilie 2007, și pentru că inculpatul a fost prezent la judecarea cauzei termenul de apel pentru acesta a curs de la pronunțare.
Se constată că cererea de apel formulată de către inculpat a fost depusă la Judecătoria Deta la data de 8.05.2007 adică, cu depășirea termenului legal de 10 zile care a curs de la pronunțarea hotărârii pronunțate de Judecătoria Deta.
Invocarea faptului că inculpatul ar fi plecat în aceeași zi în Germania cu firma " " și că s-ar fi întors în țară la 07.05.2007, neavând posibilitatea să declare apel, nu este o apărare care să aibă relevanță în cauză, deoarece împrejurarea arătată de către inculpat nu este de natură excepțională el având posibilitatea să declare în termen apel, având cunoștință de proces, fiind chiar prezent la data dezbaterii pe fond a cauzei și mai mult decât atât a beneficiat de serviciile unui apărător din oficiu.
Instanța apreciază că Tribunalul Timiș în mod corect a soluționat cauza pe baza excepției de tardivitate, respingând ca tardiv apelul formulat de inculpatul.
În aceste condiții, instanța nu va mai analiza celelalte motive invocate de către inculpat și considerând temeinică și legală hotărârea Tribunalului Timiș va respinge ca nefondat recursul inculpatului.
Văzând și dispozițiile art.192 alin.2
C.P.P.PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art.38515, pct.1, lit.b C.P.P. respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul împotriva deciziei penale nr. 352/A/5.11.2007 a Tribunalului Timiș, pronunțată în dosarul nr-.
În baza art.192 alin.2 C.P.P. obligă inculpatul la 50 lei cheltuieli judiciare față de stat.
DEFINITIVĂ.
Pronunțată în ședință publică azi 25 februarie 2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR 3: Constantin Costea
- - G - - -
GREFIER
- -
RED. GB/27.02.08
Dact 2 exempl/04.03. 2008
Primă instanță: Judecătoria Deta
Jud:
Apel Tribunalul Timiș
Jud: Fl
Președinte:Victor IonescuJudecători:Victor Ionescu, Gheorghe Bugarsky, Constantin Costea
