Mărturia mincinoasă (art. 260 cod penal). Decizia 530/2008. Curtea de Apel Galati
Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR. 530
Ședința publică din data de 06 Octombrie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Mariana Ghena Președintele Curții de Apel
JUDECĂTOR 2: Dumitru Petruș Judecător
JUDECĂTOR 3: Ion Avram
Grefier - - -
-.-.-.-.-.-.-.-
Ministerul Public
reprezentat de Procuror -
in cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL GALAȚI
La ordine fiind soluționarea recursului declarat de inculpatul împotriva deciziei penale nr. 52 din data de 04.02.2008 pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr- (sentința penală nr. 502 din data de 25.09.2007 pronunțată de Judecătoria Tecuci în dosarul nr-).
La apelul nominal au răspuns: recurentul inculpat în stare de libertate, asistat de avocat, apărător ales în baza împuternicirii avocațiale depuse la dosar.
Procedura completă.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
Apărătorul ales al recurentului inculpat solicită a se trece la dezbateri, întrucât nu are cereri de formulat în cauză.
Reprezentantul Ministerului Public nu are cereri de formulat în cauză.
Curtea, constată cauza în stare de soluționare și în conformitate cu prevederile art. 38513alineatul 1 Cod procedură penală acordă cuvântul părților în dezbateri.
Apărătorul ales al recurentului inculpat susține că acesta este nemulțumit de soluția pronunțată în cauză și invocă prevederile art. 260 alin. 2 Cod penal conform căruia, fapta martorului care face afirmații mincinoase, audiat fiind, într-o cauză penală, nu se pedepsește dacă mai înainte de a se produce arestarea inculpatului, ori în toate cauzele mai înainte de a se fi pronunțat o hotărâre sau să se fi dat o altă soluție ca urmare a mărturiei mincinoase, martorul își retrage mărturia. Susține că în fața instanței de fond la Judecătoria Tecuci inculpatul a precizat că a declarat mincinos în calitate de martor și că la data faptei era plecat din localitate la T, neasistând de fapt la acel incident.
Solicită admiterea recursului declarat în cauză și în rejudecare menținerea sentinței de fond, întrucât decizia de apel este nelegală.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere ca nefondat a recursului declarat în cauză, întrucât în cauză nu sunt incidente prevederile art. 260 alin. 2 Cod penal privind cauza de nepedepsire. Declarația mincinoasă s-a dat de către inculpat în calitate de martor în faza de urmărire și care a servit, în mod esențial, printre alte mijloace de probă la trimiterea în judecată a persoanei ce avea în respectiva cauză calitatea de inculpat. Sintagma folosită în cuprinsul art. 260 alin. 2 Cod penal "ori înainte de a se fi dat o altă soluție ca urmare a mărturiei mincinoase " se referă inclusiv la această situație, a trimiterii în judecată a unei persoane de către procuror în baza unei declarații mincinoase și ca atare, consideră că trebuie avută în vedere excepția de la regula prevăzută de acest alineat.
Solicitând cuvântul în replică, conform pre vederilor art. 38513alineatul 2 Cod procedură penală, apărătorul ales al recurentului inculpat solicită a se avea în vedere textul de lege invocat, care prevede că "ori în toate cauzele mai înainte de a se fi pronunțat o hotărâre" este clar, este o cauză de impunitate și lasă la aprecierea instanței.
Reprezentantul Ministerului Public nu a mai solicitat cuvântul în replică.
Conform prevederilor art. 38513alineatul ultim Cod procedură penală se acordă ultimul cuvânt recurentului inculpat care se susține că nu a comis o faptă gravă, nu este un criminal și a revenit asupra declarației mincinoase și solicită admiterea recursului.
Curtea, declarând închise dezbaterile, rămâne în pronunțare.
După deliberare,
CURTEA
Asupra recursului penal de față;
Examinând actele și lucrările dosarului constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 502 din 25.09.2007 a Judecătoriei Tecuci în baza art. 11 pct. 2 lit. b din pr.pen. în ref. la art. 10 lit. "i" din pr.pen. s-a dispus încetarea procesului penal pornit împotriva inculpatului, pentru comiterea infracțiunii de mărturie mincinoasă prev. de art. 260 din pen.
S- dispus ca cheltuielile judiciare avansate în cauză să rămână în sarcina statului.
Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut următoarele:
Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Tecuci la data de 12.07.2007, a fost trimis în judecată penală în stare de libertate inculpatul, pentru comiterea infracțiunii de mărturie mincinoasă prev. de art. 260 din pen.
S-a reținut că inculpatul a fost audiat într-o cauză penală, în faza de urmărire penală a spus adevărul cu privire la situația de fapt, după care în faza de judecată în aceeași cauză inculpatul a revenit asupra declarațiilor date precizând că nu știe nimic de conflictul dintre familiile și, deoarece în perioada acestui conflict el nu se afla de față fiind plecat în județul
Inculpatul a mai arătat că retrage declarațiile date la urmărirea penală în dosarul cu nr. 2433/2006, deoarece atunci a declarat fals întrucât a fost sfătuit de unele persoane din familia să declare neadevăruri.
Instanța de fond a mai reținut că inculpatul nu poate fi pedepsit deoarece și-a retras declarația mincinoasă anterior pronunțării unui hotărâri de condamnare și prin urmare operează cauza de nepedepsire prev. de art. 260 al.2 pen. și art. 10 lit. "i" ind. 1 din
C.P.P.Situația de fapt a fost reținută de instanța de fond pe baza declarațiilor date de inculpatul, a declarațiilor date de martori, coroborate cu celelalte probe administrate în cauză.
Împotriva sentinței penale nr. 502 din 25.09.2007 a Judecătoriei Tecuci în legal a declarat apel Parchetul de pe lângă Judecătoria Tecuci apreciind că instanța de fond a pronunțat o hotărâre nelegală și netemeinică.
În motivarea cererii de apel, parchetul a arătat că inculpatul trebuia condamnat, pentru comiterea infracțiunii de mărturie mincinoasă prev. de art. 260 din pen. deoarece acesta nu și-a retras nici o declarație, ci pur și simplu declarațiile date după urmărirea penală au un conținut fals, care nu reflectă adevărul și intră sub incidența disp. art. 260 din pen.
Prin decizia penală nr. 52/A/04.02.2008 Tribunalul Galația admis apelul declarat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Tecuci, desființând sentința dată de instanța de fond.
În rejudecare, a fost condamnat inculpatul la 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 260 al 1.pen raportat la alin. 3 al aceluiași articol.
A aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a, b pen.
In baza art. 81 și art. 71 al. 5.pen s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei principale si a pedepsei accesorii pe durata termenului de încercare de 2 ani și 6 luni, stabilit cf. art. 82.pen.
S-a atras atenția inculpatului asupra consecințelor prev de art 83.pen.
În motivarea soluției, instanța de apel a apreciat că în mod greșit s-a considerat că inculpatul și-a retras declarația întrucât o astfel de retragere nu există în dispozițiile art. 260 al. 2 Cod penal.
S-a reținut că cele două declarații date de inculpat diferă și că la urmărirea penală când a fost audiat nu a declarat că nu-și mai menține declarația, declarație dată la 30.03.2007.
Împotriva acestei soluții în termenul prevăzut de lege a declarat recurs inculpatul.
Prin motivele de recurs susținute oral de apărătorul ales se arată că inculpatul nu se face vinovat de comiterea infracțiunii de mărturie mincinoasă întrucât declarația sa nu ar fi produs efecte, urmare a retragerii declarației inițial date.
Se solicită în rejudecare respingerea recursului și menținerea soluției date de instanța de fond.
Recursul declarat de inculpat este nefondat.
Din verificarea deciziei date de instanța de apel și analiza ansamblului probator, Curtea constată că în reformare instanța de control a pronunțat o hotărâre temeinică și legală.
Se constată potrivit probelor de la dosar că în cauza ce-l privește pe inculpatul nu sunt incidente disp. art. 260 alin. 2 Cod penal.
Declarația dată de inculpat în calitate de martor în faza de urmărire penală a constituit probă forte și a stat la baza trimiterii în judecată a persoanei ce avea calitate de inculpat sau persoana urmărită în calitate de învinuit ce a primit calitatea de inculpat urmare a declarației date de martorul.
Rezultă așadar că urmare a declarației date de inculpatul recurent în calitate de martor a avut drept urmare trimiterea în judecată a unei persoane, devenind din făptuitor - învinuit - inculpat, procurorul urmare declarației date a dispus, a luat o hotărâre și anume aceea de a trimite pe învinuit în judecată, urmare a declarației mincinoase producându-se și consumându-se odată cu înaintarea la instanță a cauzei pentru a fi judecat.
Pe de altă parte din declarația dată la 30.03.2007 inculpatul în calitate de martor nu a arătat de ce nu-și mai menține declarațiile date în faza de urmărire penală.
Prin declarația inculpatului dată în instanță la 30.03.2007 în calitate de martor a urmărit schimbarea situației de fapt în alterarea adevărului și prezentarea unei noi situații de fapt diferită de cea din faza de urmărire penală, încălcându-se disp. art. 85 Cod procedură penală. Consumarea infracțiunii de mărturie mincinoasă producându-se când, după ascultare și sub jurământ a recunoscut declarația în fața completului de judecată.
Retragerea mărturiei mincinoase poate fi considerată că ar fi retrasă când martorul din proprie inițiativă și înainte de a fi audiat în faza de judecată, o face.
Față de aceste considerente și având în vedere disp. art. 385 15 pct. 1 lit. b Cod procedură penală urmează să se respingă ca nefondat recursul declarat de inculpat.
În baza art. 192 alin. 2 Cod procedură penală urmează să fie obligat recurentul inculpat la cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul ( domiciliat în comuna, sat, județul G, fiul lui și, născut la data de 7 mai 1963 în comuna, județul G, CNP: -) împotriva deciziei penale nr. 52 din data de 04.02.2008 pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr-(sentința penală nr. 502 din data de 25.09.2007 pronunțată de Judecătoria Tecuci în dosarul nr-).
În baza art. 192 alin. 2 Cod procedură penală obligă inculpatul recurent la 50 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 06 Octombrie 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
Grefier,
- -
Red. 08 Octombrie 2008
Tehn. 09 Octombrie 2008
Apel: -
Fond-
Președinte:Mariana GhenaJudecători:Mariana Ghena, Dumitru Petruș, Ion Avram