Menținere măsură de arestare preventivă . Decizia 1/2008. Curtea de Apel Suceava
| Comentarii |
|
Dosar nr- - Menținerea măs. preventive -
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA PENTRU MINORI ȘI FAMILIE
DECIZIA NR. 1
Ședința publică din 3 ianuarie 2008
PREȘEDINTE: Biciușcă Ovidiu
JUDECĂTOR 2: Ilieș Titiana
JUDECĂTOR 3: Samoilă Viorica
Grefier - -
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de APEL SUCEAVA - reprezentat prin procuror
Pe rol soluționarea recursurilor declarate de inculpații, fiul lui și, născut la data de 10 iunie 1991 și, fiul lui și, născut la data 31 mai 1988, ambii aflați în stare de arest preventiv în Arestul S, împotriva încheierii de ședință din 28 decembrie 2007, pronunțată de Tribunalul Suceava - secția penală - în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns inculpații-recurenți și, în stare de arest, asistați de avocat din oficiu.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Au fost audiați inculpații-recurenți, declarațiile acestora fiind consemnate în proces verbal și atașate separat la dosarul cauzei.
Nefiind cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat, instanța a constatat recursurile în stare de judecată și a acordat cuvântul la dezbateri.
Avocat din oficiu, pentru inculpații-recurenți și, a solicitat admiterea recursului împotriva măsurii arestării preventive și continuarea cercetării cu inculpații în stare de libertate, având în vedere că din actele întocmite în cauză nu rezultă în mod clar că aceștia au săvârșit fapta pentru care au fost arestați. A arătat că inculpații-recurenți nu au antecedente penale, că provin dintr-o familie organizată și că nici una din condițiile prevăzute la art. 148 Cod procedură penală nu este întrunită, nefiind dovedit pericolul social al faptei prevăzut la litera "f".
Reprezentantul Ministerului Publica arătat că recursurile declarate în cauză sunt nefondate, dat fiind că Tribunalul, cu ocazia verificării legalității și temeiniciei măsurii arestării preventive a menținut această măsură, fiind îndeplinite condițiile prevăzute de art. 143 și art. 148 lit. d și f în cazul inculpatului și art. 148 lit. f pentru inculpatul ce este minor, cei doi fiind trimiși în judecată pentru săvârșirea unei infracțiuni deosebit de grave. Având în vedere gravitatea faptei, faptul că inculpatul are antecedente penale, că pedeapsa pentru fapta reținută în sarcina celor doi inculpați este închisoarea mai mare de 4 ani iar lăsarea lor în libertate ar prezenta pericol pentru ordinea publică, a apreciat că în mod corect s-a menținut starea de arest față de inculpații-recurenți.
Inculpatul-recurent, având ultimul cuvânt, a solicitat judecarea sa în stare de libertate și a precizat că își însușește concluziile avocatului său din oficiu.
Inculpatul-recurent, având ultimul cuvânt, a arătat că este nevinovat și că achiesează la concluziile apărătorului său din oficiu.
Declarând dezbaterile închise, dezbateri ce au fost înregistrate în sistem audio, în conformitate cu dispozițiile art. 304 Cod procedură penală, după deliberare,
CURTEA,
Asupra recursurilor penale de față constată următoarele:
Prin încheierea din 28 decembrie 2007 pronunțată în dosarul penal nr- de către Tribunalul Suceava, s-a constatat în baza art. 3001alin. 1 Cod procedură penală și art. 23 alin. 4 din Constituția României că măsura arestării preventive a inculpaților, și este legală și temeinică și s-a dispus în baza art. 3001alin. 3 raportat la art. 160 alin. 3 Cod procedură penală menținerea acestei măsuri preventive.
Pentru a pronunța această încheiere s-a reținut că în cauză temeiurile arestării preventive a inculpaților și sunt cele prevăzute de art. 136, art. 146 și art. 148 alin. 1 lit. d și f Cod procedură penală. pentru inculpatul s-a reținut că măsura arestării preventive a fost luată cu respectarea dispozițiilor art. 136, art. 146 și art. 148 lit. f Cod procedură penală.
S-a reținut că din probele administrate rezultă date că inculpații au săvârșit infracțiunea pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani și există probe că lăsarea lor în libertate prezintă un pericol pentru ordinea publică.
Pentru inculpații și s-a reținut ca fiind dat și cazul prevăzut de art. 148 lit. d Cod procedură penală, respectiv că aceștia au săvârșit cu intenție o nouă infracțiune.
La aprecierea pericolului concret pentru ordinea publică s-a reținut că acesta nu reprezintă doar pericolul social al faptei, ci are un sens mult mai larg, presupunând o rezonanță a faptelor respective în cadrul societății, o reacție colectivă față de o stare de lucru negativă, aspecte care față de natura, modul și împrejurările de comitere a faptei, precum și consecințele acesteia sunt date în cauză.
Împotriva acestei încheieri, în termen legal, au declarat recurs inculpații și.
În motivarea recursurilor, inculpații au arătat că nu se fac vinovați de săvârșirea infracțiunii reținute în sarcina lor.
Au solicitat admiterea recursurilor, casarea încheierii atacate și punerea lor în stare de libertate, întrucât în cauză nu sunt date temeiurile necesare luării măsurii arestării preventive.
Examinând recursurile declarate de inculpați sub aspectul motivelor invocate, cât și din oficiu, sub toate aspectele de fapt și de drept ale cauzei, Curtea constată că acestea sunt nefondate pentru considerentele ce vor fi prezentate în continuare.
Prin rezoluția din 27 noiembrie 2007, emisă de Parchetul de pe lângă Tribunalul Suceava în dosarul nr. 547/P/2007 s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale împotriva învinuiților și pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 183 Cod penal cu aplicarea art. 75 lit. a, e Cod penal și împotriva învinuitului pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 183 Cod penal cu aplicarea art. 75 lit. a și art. 99 și următoarele Cod penal.
Prin ordonanța din 7 decembrie 2007, emisă de aceeași unitate de Parchet, s-a dispus în baza art. 238 Cod procedură penală schimbarea încadrării juridice a faptelor inculpaților și, din art. 183 Cod penal cu aplicarea art. 75 lit. a, e Cod penal în art. 174 alin. 1 raportat la art. 175 alin. 1 lit. i Cod penal, cu aplicarea art. 75 lit. a, c Cod penal și pentru inculpatul, din art. 183 Cod penal cu aplicarea art. 75 lit. a Cod penal și art. 99 și următoarele Cod penal, în art. 174 alin. 1 raportat la art. 175 alin. 1 lit. i Cod penal cu aplicarea art. 75 lit. a și art. 99 și următoarele Cod penal.
Prin încheierea de ședință nr. 39A din 28.11.2007, pronunțată de Tribunalul Suceava în dosarul penal nr- s-a dispus în baza art. 143 și art. 148 lit. d și f Cod procedură penală arestarea preventivă a inculpatului pentru o durată de 29 de zile, începând cu data de 28.11.2007 până la 26.12.2007, inclusiv.
S-a reținut că în cauză sunt date probe și indicii temeinice că inculpatul a săvârșit infracțiunea reținută în sarcina sa, pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai are de 4 ani iar față de natura relațiilor sociale încălcate și modalitatea de săvârșire a faptei, se impune concluzia că lăsarea acestuia în libertate generează o stare de insecuritate socială, prezentând un pericol social pentru ordinea publică.
S-a mai reținut că inculpatul, deși a mai suferit condamnări la pedeapsa închisorii, nu a înțeles să își modifice conduita față de ordinea de drept și față de regulile de conviețuire socială.
Ulterior, măsura arestării preventive a inculpatului a fost prelungită motivat de către instanță.
Prin încheierea de ședință nr. 55A din 17.12.2007, pronunțată de Tribunalul Suceava în dosarul penal nr- s-a dispus, în baza art. 148 lit. f Cod procedură penală, arestarea preventivă a inculpatului pentru o durată de 19 zile, începând cu data de 17.12.2007, până la 04.01.2008, inclusiv.
Pentru luarea acestei măsuri împotriva inculpatului, s-a reținut că în cauză sunt date indicii și probe temeinice de săvârșire a infracțiunii pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani iar față de natura, gravitatea faptei, împrejurările și modalitatea concretă de săvârșire, cât și urmarea produsă prin suprimarea unei vieți, aceste aspecte constituie probe că lăsarea sa în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică.
Ulterior, prin rechizitoriul din 27.12.2007 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Suceavas -a dispus trimiterea în judecată a inculpaților și pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 174 raportat la art. 175 alin. 1 lit. i Cod penal cu aplicarea art. 75 lit. a, c Cod penal și a inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 174 raportat la art. 175 alin. 1 lit. i Cod penal cu aplicarea art. 75 lit. a Cod penal și art. 99 și următoarele Cod penal, fapta constând în aceea că la data de 26.11.2007, în loc public, au exercitat acte de violență de intensitate ridicată, în zone vitale, asupra victimei, care au condus ulterior la decesul acestuia.
Potrivit art. 3001alin. 1 Cod procedură penală, după înregistrarea dosarului la instanță, în cauzele în care inculpatul este trimis în judecată în stare de arest, instanța este datoare să verifice din oficiu, în camera de consiliu, legalitatea și temeinicia arestării preventive, înainte de expirarea duratei arestării preventive.
Instanța de fond a făcut o corectă aplicare în cauză a dispozițiilor art. 3001Cod procedură penală și, întrucât temeiurile care au determinat inițial arestarea preventivă a inculpaților, respectiv cele prevăzute de art. 143 și art. 148 lit. d și f Cod procedură penală, pentru inculpatul și art. 143 și art. 148 lit. f Cod procedură penală pentru inculpatul, subzistă și impun în continuare privarea lor de libertate, în mod corect a dispus menținerea stării de arest preventiv a acestora.
Astfel, în ceea ce privește temeiul prevăzut de art. 143 Cod procedură penală, din probatoriul administrat până în această fază procesuală, rezultă probe și indicii temeinice că inculpații-recurenți au săvârșit infracțiunea reținută în sarcina lor.
Din cazierul judiciar al inculpatului rezultă că acesta a mai fost condamnat anterior faptei deduse judecății pentru săvârșirea mai multor infracțiuni, împotriva sa fiind pusă în mișcare acțiunea penală pentru săvârșirea altor infracțiuni, aspecte față de care sunt întrunite și condițiile cerute de art. 148 lit. d Cod procedură penală.
În ceea ce privește cazul prevăzut de art. 148 lit. f Cod procedură penală, în mod corect s-a reținut că acesta subzistă, atâta vreme cât în cauză sunt probe și indicii că inculpații-recurenți au săvârșit infracțiunea pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani iar față de natura și gravitatea faptei, împrejurările, modalitatea de săvârșire și urmarea produsă, cât și rezonanța socială negativă a faptei, aceste aspecte constituie probe că lăsarea lor în liberate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică.
Față de cele prezentate și văzând că încheierea recurată este legală și temeinică, Curtea urmează ca în baza art. 38515pct. 1 lit. b Cod procedură penală să respingă recursurile declarate de inculpați ca nefondate.
Onorariile pentru avocatul din oficiu se vor avansa din fondurile Ministerului Justiției.
Văzând și dispozițiile art. 192 alin. 2 Cod procedură penală.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Respinge recursurile declarate de inculpații, fiul lui și, născut la data de 10 iunie 1991 și, fiul lui și, născut la data 31 mai 1988, ambii aflați în stare de arest preventiv în Arestul S, împotriva încheierii de ședință din 28 decembrie 2007, pronunțată de Tribunalul Suceava - secția penală - în dosarul nr-, ca nefondate.
Obligă fiecare recurent să plătească statului câte 100 lei cu titlu de cheltuieli judiciare, din care suma de 80 lei, onorariu avocat oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției către Baroul de avocați
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 3 ianuarie 2008.
Președinte, Judecători, Grefier,
Red:
Dact:
Jud. fond:
2 ex./03.01.2008
Președinte:Biciușcă OvidiuJudecători:Biciușcă Ovidiu, Ilieș Titiana, Samoilă Viorica
