Menținere măsură de arestare preventivă . Decizia 109/2008. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA DE MINORI ȘI FAMILIE
DECIZIA PENALĂ NR.109/
Ședința publică din data de 26 Iunie 2008
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Liviu Herghelegiu președinte secție penală
JUDECĂTOR 2: Petruș Dumitru
JUDECĂTOR 3: Mariana Cristache
Grefier - - -
Ministerul Publica fost reprezentat de PROCUROR -
Procuror-șef Secție judiciară
din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL GALAȚI
-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-
Pe rol fiind soluționarea recursurilor penale declarate de inculpații în prezent deținut în Penitenciarul cu Regim de Maximă Siguranță, în prezent deținut în Penitenciarul cu Regim de Maximă Siguranță G, și în prezent deținut în Penitenciarul cu Regim de Maximă Siguranță G,împotriva încheierii de ședință din 20.06.2008 pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr-.
La apelul nominal au răspuns, personal,personal, și, personal, și asistați de avocat, apărător ales în baza împuternicirii avocațiale din 26.06.2008 emisă de Baroul Galați - Cabinet individual de avocatură " " și de avocat, apărător ales în baza împuternicirii avocațiale din 26.06.2008 emisă de Baroul Galați -Cabinet individual de avocatură "Avocat ".
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință arătându-se că este primul termen de judecată, după care;
Întrebați fiind, recurenții-inculpați, prin apărător ales, avocat, precizează că recursul este formulat împotriva încheierii de ședință din 20.06.2008 și nu 19.06.2008, așa cum în mod eronat s-a indicat ini declarația de recurs. Depune memoriu formulat de inculpatul-recurent din care rezultă că, fiind arestat și neavând mijloace materiale, a primit somație de la Asociația de Locatari pentru a fi evacuat deoarece are datorii și în bancă.
Inculpații-recurenți, personal, precizează că mențin recursul formulat. Nu au alte cereri.
Reprezentantul Ministerului Public nu are alte cereri.
Curtea, nemaifiind alte cereri de formulat, constată recursul în stare de judecată și, potrivit disp.art.38513Cod procedură penală, acordă cuvântul în dezbaterea acestuia.
Recurenții-inculpați, și, prin avocat, învederează că Tribunalul Galația amânat 2 - 3 săptămâni pronunțarea în cauză menținând arestarea preventivă motivând, pe scurt, la modul general această dispoziție, arătându-se că se mențin temeiurile avute în vedere la luarea acestei măsuri preventive. Astfel, nu s-a făcut o motivare cu privire la fiecare inculpat și la situația fiecăruia în parte, distinct.
Face referire la alte cauze în care inculpați trimiși în judecată pentru fapte similare au fost puși în libertate de către Curtea de APEL GALAȚI.
Învederează situația materială precară a inculpaților, care au datorii foarte mari, astfel încât consideră că nu se poate invoca că aceștia au obținut profituri, beneficii sau venituri, așa cum presupune exploatarea sexuală pe o scară largă. Nu s-au identificat conturi bancare, bunuri imobile sau alte asemenea valori care să justifice concluzia că cei trei inculpați prezintă pericol pentru ordinea publică.
Toți inculpații recurenți au avut contracte de muncă, având vechime de 10-15 ani.
Martorii audiați, respectiv victimele infracțiunilor:, au precizat că niciunul dintre inculpați nu le-a constrâns să meargă în străinătate pentru a practica prostituția. Martorele au fost informate și știau care este scopul, destinația deplasării lor iar inculpații nu au desfășurat activități de inducere în eroare, de constrângere ori de exploatare sexuală.
Arată că nu este culpa inculpaților faptul că cercetarea judecătorească este anevoioasă deoarece martorii și victimele infracțiunilor nu se prezintă pentru a fi audiate.
Gradul de pericol pentru ordinea publică trebuie raportat la săvârșirea infracțiunii, la natura acesteia precum și la persoana făptuitorului.
În acest dosar, numitul, care a făcut pașapoarte false, care a făcut deplasări cu microbuzul în străinătate și a transportat fete, care s-a implicat în scoaterea peste graniță a persoanelor cu pașapoarte false, aceste persoane sunt libere astfel incât invocă egalitatea de tratament juridic.
Pe perioada detenției de un an, inculpații au avut un comportament bun, nu au antecedente penale, nu s-a făcut dovada că ar încerca să influențeze martorii sau eventualele victime din acest dosar.
Toate aceste elemente pot determina instanța de judecată să înlocuiască măsura arestării preventive, care nu se mai justifică, cu o altă măsură preventivă care să asigure buna desfășurare a procesului penal, respectiv obligarea inculpaților de a nu părăsi teritoriul țării până la sfârșitul procesului.
Recurenții-inculpați, și, prin avocat, invocă rezonabilitatea termenului pentru care se poate menține arestarea preventivă, rezonabilitate prevăzută de Convenția europeană a drepturilor omului, ce face parte din dreptul intern.
Arată că acest termen rezonabil s-a împlinit și invocă lucrarea judecătorului, filele 360 - 361, "caracterul rezonabil al unei detenții nu poate fi evaluat în abstract. Continuarea încarcerării inculpatului nu se justifică intr-o cauză dată decât dacă indicii concrete impun luarea în considerare a unui interes public ce ar fi fost deja precumpănitor în pofida prezumției de nevinovăție".
Solicită a se stabili dacă în cauză mai există un interes public ce ar fi precumpănitor în pofida prezumției de nevinovăție. Motivarea instanței de fond nu converge către această concluzie; după un an și o lună de arest preventiv a inculpaților, motivele avute în vedere la luarea acestei măsuri preventive nu mai pot constitui un argument suficient și solid pentru ca cei trei inculpați să fie în continuare privați de libertate.
De asemenea, O arată că măsura arestării preventive nu trebuie să anticipeze o pedeapsă.
În cauză se așteaptă doar condamnarea inculpaților. temeinice referitoare la fapta reținută în sarcina inculpaților există insă eventuala pedeapsă care va fi aplicată inculpaților pentru aceasta, dacă vor fi găsiți vinovați, nu este suficientă pentru atrage concluzia că inculpații ar prezenta pericol concret pentru ordinea publică dacă ar fi lăsați în libertate.
Martorele audiate în această cauză și-au oferit consimțământul pentru a părăsi teritoriul României pentru a practica prostituția de bună voie, o parte din martorele minore aveau, la rândul lor, copii și au trecut frontiera de stat a României pe baza unor procuri false, întocmite cu știința lor, cu participarea lor directă, și-au convins proprii părinți, astfel încât nu se poate concluziona că inculpații au indus în eroare aceste persoane și ar prezenta pericol pentru ordinea publică.
În această cauză alte persoane despre care se face vorbire că au transportat acele martore nu au nici măcar calitatea de martori în această cauză.
Pentru aceste considerente solicită admiterea recursului, casarea în parte a încheierii recurate și, în rejudecare, să dispună înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării inculpaților de a nu părăsi localitatea.
Reprezentantul Ministerului Public apreciază ca fiind nefondate recursurile declarate de inculpații-recurenți, și, încheierea de ședință din 20 iunie 2008 pronunțată de Tribunalul Galați fiind legală și temeinică.
Față de susținerile formulate oral în susținerea motivelor de recurs dar și de motivarea încheierii recurate, apreciază că în cauză continuă să existe suficiente indicii temeinice în sensul disp.art.143 Cod procedură penală care îndreptățesc presupunerea rezonabilă că aceștia au săvârșit fapte prevăzute de legea penală, încadrate în infracțiunile care fac obiectul inculpării lor prin rechizitoriu.
Apreciază ca fiind edificatoare declarațiile părților vătămate, ale martorelor - victime minore sau majore, care au fost audiate, în special, în faza de urmărire penală, procesele verbale de recunoaștere, procesele-verbale privind transferurile de bani, procesele-verbale de percheziție.
În ceea ce privește temeiul prevăzut de art.148 lit.f Cod procedură penală, apreciază că este justă aprecierea primei instanțe privind pericolul concret pentru care lăsarea în libertate a inculpaților l-ar determina pentru ordinea publică. În mod corect prima instanță a avut în vedere natura și gravitatea sporită a faptelor de care inculpații sunt acuzați, regimul sancționator sever aplicabil acestora, modalitatea presupusă de comitere a faptelor, prin racolare în special de persoane tinere, profitându-se de vulnerabilitatea emoțională sau materială a acestora, de numărul de persoane traficate, din care 3 minore, perioada mare de timp în care s-a desfășurat activitatea infracțională 2005 - 2006, faptul că activitatea s-a desfășurat în România și pe teritoriul Italiei, toate aceste aspecte determinând o rezonanță negativă a acestor fapte în rândul comunității.
Apreciază ca fiind neîntemeiată critica privind rezonabilitatea măsurii arestării preventive: chiar dacă s-a invocat practica CEDO, de fiecare dată termenul rezonabil trebuie apreciat pentru fiecare caz în parte. Prezenta cauză este una complexă iar până la acest moment nu există vreo inactivitate, vreo culpă care să poată fi imputată instanței de fond.
Practica CEDO subliniază că grija asupra celerității soluționării cauzei nu poate deroga magistratul de la obligația de a face lumină cu privire la temeinicia sau netemeinicia acuzațiilor.
Actele care au fost depuse la dosar cu privire la datele ce caracterizează persoana inculpaților nu pot constitui temei al reconsiderării privării lor de libertate.
Ele trebuie să fie evaluate în contextul global al gravității faptelor, avându-se în vedere că cercetarea judecătorească este la început.
Pentru aceste considerente solicită respingerea recursurilor, menținerea încheierii de ședință, cu obligarea inculpaților la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Curtea, potrivit disp.art.38513alin.3 Cod procedură penală, acordă ultimul cuvânt recurenților-inculpați.
Recurentul-inculpat, personal, arată că a fost acuzat pe nedrept, că în cauză au fost audiați martori care au declarat fals. Lasă la aprecierea instanței recursul formulat.
Recurentul-inculpat, personal, lasă la aprecierea instanței recursul formulat.
Recurentul-inculpat, personal solicită judecarea sa în stare de libertate deoarece are probleme familiale, are datorii mari la întreținere și dorește să se reangajeze pentru a-și ajuta familia. Se obligă să se prezinte la fiecare termen.
Declarând închise dezbaterile, Curtea rămâne in pronunțare.
Ulterior deliberării
CURTEA
Asupra recursurilor penale de față;
Examinând actele și lucrările dosarului constată următoarele:
Prin încheierea de ședință din 20.06.2008, în baza disp.art.3002Cod procedură penală în ref. la art.160 Cod procedură penală s-a menținut starea de arest a inculpaților, și.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:
Examinând sumar actele dosarului, s-a constatat că se mențin temeiurile care au fost avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive a celor 4 inculpați în cauză existând probe și indicii temeinice că aceștia ar fi săvârșit faptele pentru care s-a dispus luarea măsurii arestării preventive și trimiterea lor în judecată
Faptele pe care se presupune că le-ar fi săvârșit inculpații sunt pedepsite de lege cu închisoarea mai mare de 4 ani iar lăsarea acestora în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică avându-se în vedere împrejurările și modalitățile în care s-au comis faptele, starea de indignare generată în rândul comunității de săvârșirea unor astfel de fapte.
În consecință, în baza art. 300 ind. 2 Cod procedură penală, s-a menținut măsura arestării preventive a inculpaților, și, măsura fiind necesară pentru buna desfășurare a procesului penal.
Față de cele arătate, cererile inculpaților, de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea, precum și cererea inculpatului de revocare a măsurii arestării preventive sau înlocuirea acestei măsuri cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea au fost considerate ca fiind nefondate și au fost respinse.
Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs inculpații, și, solicitând înlocuirea măsurii arestării preventive cu o altă măsură, respectiv cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea.
Inculpații au susținut că nu au antecedente penale, pe perioada detenției de un an au avut un comportament bun și nu s-a făcut dovada că ar încerca să influențeze martorii.
Inculpații au invocat rezonabilitatea termenului pentru care se poate menține arestarea preventivă, rezonabilitate prevăzută de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, iar măsura arestării preventive nu trebuie să anticipeze o pedeapsă.
Recursurile sunt nefondate.
Analizând cauza prin prisma motivelor de recurs cât și din oficiu sub toate aspectele de fapt și de drept, se constată că hotărârea primei instanțe este legală și temeinică.
Așa cum a reținut și instanța de fond, considerăm că față de cei trei inculpați se mențin și în prezent temeiurile care au stat la baza luării măsurii arestării preventive, respectiv dispozițiile art. 148 lit.f Cod procedură penală.
Astfel:
- faptele pentru care inculpații sunt judecați sunt prevăzute de lege cu pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani (în concret reținându-se în sarcina inculpaților comiterea infracțiunilor prev. de art.7 alin.1 din Legea nr.39/2003, prev. de art.13 alin.1,2,3 teza I și II din Legea nr.678/2001 și în plus, în sarcina inculpaților s-a reținut și infracțiunea prev. de art.12 alin.1,2 din Legea nr.678/2001, cu aplic. art.41 alin.2 Cod penal);
- la dosarul cauzei există probe certe administrate până în prezent din care rezultă că lăsarea în libertate a celor trei inculpați prezintă pericol pentru ordinea publică.
Această din urmă condiție rezultă și din gravitatea ridicată a infracțiunilor presupus a fi comise de inculpați, din modalitățile și împrejurările săvârșirii, din natura relațiilor încălcate.
În cauză nu poate fi invocată rezonabilitatea duratei arestării preventive.
în vedere în acest sens obiectul și complexitatea cauzei și numărul mare al martorilor a căror audiere este necesară.
Față de cele arătate mai sus considerăm că în cauză nu sunt incidente dispozițiile art.139 alin.1 Cod procedură penală, neimpunându-se înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea.
Având în vedere și disp.art.136 Cod procedură penală, considerăm că pentru buna desfășurare a procesului penal se impune menținerea inculpaților în stare de arest.
Față de cele de mai sus considerăm că recursurile inculpaților, și sunt nefondate, urmând a fi respinse ca atare.
Conform art.192 alin.2 Cod procedură penală, vor fi obligați cei trei inculpați la plata cheltuielilor judiciare către stat în recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondate recursurile declarate de inculpații ( fiul lui și, născut la data de 20.09.1977 în G, cetățean român, studii 6 clase, domiciliat în Comuna Independența, sat Independența,- Județul G, fără forme legale în G în G, str -, nr 1, -. 158 Județul G în prezent deținut în Penitenciarul cu Regim de Maximă Siguranță G,CNP -), ( fiul lui și C, născut la data de 30.06.1976 în Municipiul T Județul G, cetățenie română, studii 8 clase domiciliat în Comuna Independența Județul G în prezent deținut în Penitenciarul cu Regim de Maximă Siguranță G, CNP -) și ( fiul lui și C născut la data de 05.03.1973 în T, Județul G, cetățean român, studii 8 clase domiciliat în G,-, -. 25 în prezent deținut în Penitenciarul cu Regim de Maximă Siguranță G, CNP -) împotriva încheierii de ședință din 20.06.2008 pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr-.
În baza disp. art.192 alin.2 Cod procedură penală obligă pe inculpați la plata a câte 50 lei fiecare cu titlu de cheltuieli judiciare către stat în recurs.
DEFINITIVĂ.
Pronunțată în ședință publică azi, 26 iunie 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - - -
Grefier,
- -
Red. /30.06.2008
Tehnored. -/ 2 ex/30.06.2008
Fond:
Președinte:Liviu HerghelegiuJudecători:Liviu Herghelegiu, Petruș Dumitru, Mariana Cristache
