Menținere măsură de arestare preventivă . Decizia 110/2008. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA DE MINORI ȘI FAMILIE
DECIZIA PENALĂ NR.110/
Ședința publică de la 26 Iunie 2008
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Liviu Herghelegiu președinte secție penală
JUDECĂTOR 2: Petruș Dumitru
JUDECĂTOR 3: Mariana Cristache
Grefier - - -
Ministerul Publica fost reprezentat de PROCUROR -
Procuror-șef Secție judiciară
din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL GALAȚI
-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-
Pe rol fiind soluționarea recursului penal declarat de recurentul-inculpat, în prezent deținut în Penitenciarul cu Regim de Maximă Siguranță G, împotriva încheierii de ședință din 20.06.2008 pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică la prima strigare a cauzei a răspuns recurentul-inculpat, în stare de deținere, personal și asistat de avoca.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință arătându-se că este primul termen de judecată; după care;
Avocat depune la dosar cerere formulată de avocat, prin care solicită amânarea judecării dosarului intruâct se află la Tribunalul Brăila. Totodată, depune acte medicale privind pe recurentul-inculpat.
Recurentul-inculpat, personal, insistă ca asistența juridică să ii fie asigurată și de avocat, alături de avocat.
Curtea, pentru a da recurentului-inculpat posibilitatea de a fi asistat de apărătorii săi aleși, avocat și, dispune lăsarea cauzei la a doua strigare.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns recurentul-inculpat, în stare de deținere, personal și asistat de avocat, apărător ales în baza împuternicirii avocațiale din 26.06.2008 emisă de Baroul Galați -Cabinet individual de avocatură "" și de avocat, apărător ales în baza împuternicirii avocațiale din 26.06.2008 emisă de Baroul Galați -Cabinet individual de avocatură " ".
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care;
Recurentul-inculpat, prin apărători, nu are alte cereri de formulat.
Reprezentantul Ministerului Public nu are alte cereri de formulat.
Curtea, nemaifiind alte cereri de formulat, constată recursul în stare de judecată și, potrivit disp.art.38513Cod procedură penală, acordă cuvântul în dezbaterea acestuia.
Recurentul-inculpat, prin avocat, solicită să i se acorde același tratament juridic ca și celorlalți inculpați care au fost arestați în cauză și, ulterior, liberați. Învederează că în această cauză au fost trimiși în judecată 8 inculpați în stare de arest iar, dintre aceștia, singurul care a rămas în stare de arest preventiv, după un an și șase luni, este recurentul-inculpat.
Consideră că termenul de când inculpatul este se află arestat preventiv este unul rezonabil. Invocă dispozițiile exprese ale O în care se arată că orice acuzat are dreptul de a fi judecat intr-un termen rezonabil iar atunci când nu există această posibilitate, să fie eliberat în cursul procedurii.
Dacă ceilalți șapte inculpați care au fost liberați de către Curtea de APEL GALAȚIs -a ajuns la concluzia că nu mai prezintă pericol concret pentru ordinea publică, consideră că, pentru aceeași faptă, aceeași încadrare juridică, pentru aceleași limite de pedeapsă se poate reține că nici inculpatul-recurent nu prezintă pericol pentru ordinea publică.
Precizează că, judecător la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, a arătat că persistența motivelor plauzibile de a bănui persoana arestată de a fi săvârșit o infracțiune este o condițiesine qua nonregularității menținerii deținerii. Dar, după un timp, ele nu mai sunt suficiente. Curtea trebuie să stabilească dacă alte motive luate în considerare de autoritățile judiciare continuă a legitima privarea de libertate.
că, dacă în decursul unui an și J motivat în mod continuu că temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive au persistat, în acest moment nu se mai pot invoca aceleași argumente, fără a mai aduce niciun alt indiciu în discuție.
Este adevărat că probele administrate pe parcursul urmăririi penale converg către concluzia că în această cauză ar fi vorba despre o faptă prevăzută de legea penală, dar acest lucru nu poate să ducă prin el însuși la menținerea în continuare a arestării preventive.
Invocă principii fundamentale ale Constituției României precum "nicio persoană nu este mai presus de lege" și că "toți cetățenii acestei țări sunt egali în drepturi, indiferent de naționalitate, religie, etnie, etc." Astfel, dacă toți ceilalți inculpați din cauză au beneficiat de clemența instanței înlocuindu-se măsura arestării preventive, solicită ca și recurentul-inculpat să beneficieze de aceleași clemență.
Inculpatul a făcut dovada că, în realitate, ordinea publică nu este realmente amenințată prin lăsarea sa în libertate. Comunitatea publică nu s-a revoltat în momentul în care celelalte persoane din această cauză au fost eliberate, care nu au comis alte fapte penale, nu au influențat desfășurarea procesului penal, aflarea adevărului.
Simplul fapt că inculpatul riscă o pedeapsă pentru fapta dedusă judecății nu este suficient ca după un an și șase luni să se mai mențină măsura arestării sale preventive.
Pentru aceste considerente solicită admiterea recursului, casarea în parte a hotărârii și să se dispună înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării inculpatului de a nu părăsi localitatea G, cu respectarea condițiilor prev. de art.145 Cod procedură penală.
Avocat solicită a se lua în considerare stărea de sănătate a inculpatului-recurent, care a căzut în cap, a fost diagnosticat cu fractură craniană, în urma căderii accidentale de la etajul 2 iar medicul din penitenciar a consemnat că suferă de halucinații auditive și vizuale, stări de depresie, de agitație, etc. iar starea de deținere intr-un spațiu limitat se repercutează în mod negativ asupra sănătății sale. Inculpatul și-a recunoscut fapta săvârșită, are patru clase.
Invocă modul de săvârșire a faptelor de către inculpat care le făcea pe fete să se îndrăgostească de el, mergeau in Italia pentru a-și cumpăra o casă, fără a fi bătute.
În dosar mai trebuie audiați 17 martori aflati în țări precum Canada, Franța, Spania, și alte țări, ceea ce îngreunează finalizarea cercetării judecătorești și care nu justifică menținerea arestării preventive a inculpatului, care riscă să devină o executare a pedepsei.
Solicită a se admite recursul formulat și să dispună punerea inculpatului în liberate.
Reprezentantul Ministerului Public apreciază recursul declarat de inculpatul este nefondat, încheierea de ședință din 20 iunie 2008, pronunțată de Tribunalul Galați este legală și temeinică. În mod corect instanța a constatat că există suficiente indicii temeinice în sensul disp.art.143 Cod procedură penală. in ceea ce privește temeiul prev. de art.148 lit.f Cod procedură penală, apreciază că interpretarea și aprecierea primei instanțe privind pericolul concret pe care lăsarea în libertate a inculpatului l-ar determina pentru ordinea publică este justă. Instanța de fond a avut în vedere natura și gravitatea sporită a faptelor pentru care inculpatul este acuzat, regimul sancționator sever aplicabil acestor infracțiuni, modalitatea presupusă de comitere a faptelor respective, prin racolare de tinere, de cele mai multe ori minore, profitând de credulitatea acestora, de numărul mare de persoane care au fost traficate, de faptul că activitatea infracțională s-a desfășurat pe teritoriul a două state, de faptul că a existat un caracter organizat al grupării infracționale, durata mare a activității infracționale, aspecte care au determinat instanța să concluzioneze puternica rezonanță negativă a acestor fapte în rândul opiniei publice, determinând reacții ferme din partea autorităților judiciare.
Astfel, constatând că încheierea de ședință este legală și temeinică, solicită respingerea recursului ca nefondat cu obligarea recurentului-inculpat la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Recurentul-inculpat, personal, având ultimul cuvânt, potrivit disp.art.38513alin.3 Cod procedură penală, solicită să fie judecat în stare de libertate asemenea celorlalți inculpați. Precizează că săvârșit fapta în timp ce avea 17 ani, are un copil minor în vârstă de un an și două luni și se află în arest fiind discriminat intrucât este rom.
Declarând închise dezbaterile, Curtea rămâne in pronunțare.
Ulterior deliberării
CURTEA
Asupra recursului penal de față;
Examinând actele și lucrările dosarului constată următoarele:
Prin încheierea de ședință din 20.06.2008 pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr- s-a menținut măsura arestării preventive a inculpatului în conformitate cu disp.art.3002în ref. la art.160 alin.3 Cod procedură penală și s-a respins cererea de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea.
Pentru a hotărî astfel prima instanță a reținut următoarele:
S-a constatat că se mențin temeiurile care au stat la baza luării măsurii arestării preventive, în cauză existând probe și indicii temeinice că acesta ar fi comis faptele pentru care s-a luat măsura preventivă și s-a dispus trimiterea în judecată, fapte ce sunt pedepsite de legea penală cu închisoarea mai mare de 4 ani iar lăsarea sa în libertate prezintă pericol social concret pentru ordinea publică, avându-se în vedere modalitățile și împrejurările comiterii faptelor, starea de indignare generată în rândul colectivității de săvârșire unor astfel de fapte.
De asemenea măsura preventivă a inculpatului este necesară pentru buna desfășurare a procesului penal.
În baza disp. art. 300 ind. 2.C.P.P. în referire la art. 160 ind. b al. 3.C.P.P. a fost menținută măsura arestării preventive a inculpatului.
Față de cele arătate, cererea acestuia de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea a fost considerată ca fiind nefondată, și a fost respinsă.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs inculpatul, solicitând înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea.
În susținerea cererii inculpatul a solicitat să i se acord același tratament juridic ca și celorlalți inculpați care au fost arestați și, ulterior, liberați.
A mai invocat inculpatul că în cauză față de el s-a împlinit termenul rezonabil al măsurii arestării preventive, iar simplul fapt că riscă o pedeapsă pentru fapta dedusă judecății nu este suficient ca după un an și șase luni să se mai mențină măsura arestării preventive.
Recursul este nefondat.
Analizând cauza prin prisma motivelor de recurs cât și din oficiu sub toate aspectele de fapt și de drept se constată că hotărârea primei instanțe este legală și temeinică.
Așa cum a reținut și instanța de fond, considerăm că și în prezent față de inculpatul se mențin temeiurile care au stat la baza luării măsurii arestării preventive, respectiv disp.art.148 lit.f Cod procedură penală.
Astfel:
- infracțiunile pentru care inculpatul este judecat (respectiv, prev. de art.7 alin.1 din Legea nr.39/2003; art.12 alin.1 și 2 lit.a din Legea nr.678/2000 cu aplic. art.41 alin.2 Cod penal; art.13 alin.1,2,3 tezele I și II din Legea 678/2000 cu aplic art.41 alin.2; art.329 alin.1 Cod penal cu aplic. art.41 alin.2 Cod penal) sunt prevăzute de lege cu pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani (art.148 lit.f teza I Cod penal).
- la dosarul cauzei există probe certe administrate până în prezent din care rezultă că lăsarea în libertate a inculpatului prezintă pericol pentru ordinea publică (art.148 lit.f teza II Cod procedură penală).
Această din urmă condiție rezultă și din gravitatea faptelor presupus a fi comise de inculpat, din modalitățile și împrejurările săvârșirii, din rezonanța socială negativă pe care o au astfel de fapte în rândul cetățenilor.
Față de complexitatea cauzei (numărul inculpaților, numărul mare de martori a căror audiere se impune, activitatea infracțională vastă) nu se poate considera că măsura arestării preventive a inculpatului ar fi depășit o durată rezonabilă.
Solicitarea inculpatului privind asigurarea unui tratament echitabil cu al celorlalți inculpați, în sensul judecării sale în stare de libertate nu poate fi primită.
în vedere în acest sens atât activitatea infracțională diferită reținută în sarcina fiecărui inculpat judecat în cauză cât și circumstanțele ce caracterizează persoana fiecăruia dintre aceștia.
Împrejurarea că ceilalți inculpați sunt judecați în libertate nu este de natură să conducă la concluzia că temeiurile care au stat la baza luării măsurii arestării preventive a inculpatului s-au modificat.
Analizarea incidenței temeiurilor prev. de art.148 Cod procedură penală se realizează prin raportare la activitatea infracțională concretă desfășurată de fiecare inculpat precum și la circumstanțele personale, nefiind permisă o analiză generală a cauzei și întregului grup de inculpați.
În speță, față de inculpat nu sunt incidente disp.art.139 alin.1 Cod proc. pen întrucât temeiurile care au stat la baza arestării preventive nu s-au modificat iar, așa cum s-a arătat mai sus, acestea se mențin și în prezent.
Având în vedere și disp.art.136 Cod procedură penală considerăm că pentru buna desfășurare a procesului penal se impune menținerea inculpatului în stare de arest.
Față de cele de mai sus se va respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul.
Conform art.192 alin.2 Cod procedură penală va fi obligat inculpatul la plata cheltuielilor judiciare către stat în recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul (fiul lui și, născut la data de 17.01.1986 în G, domiciliat în G,-, - 1, apartament 117, județul G, în prezent deținut în Penitenciarul cu Regim de Maximă Siguranță G, CNP:-) împotriva încheierii de ședință din 20.06.2008 pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr-.
În baza disp.art.192 alin.2 Cod procedură penală obligă pe inculpat la plata sumei de 60 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat în recurs.
DEFINITIVĂ.
Pronunțată în ședință publică azi, 26 iunie 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - - -
Grefier,
- -
Red. /30.06.2008
Tehnored. -/ 2 ex./30.06.2008
Fond:
Președinte:Liviu HerghelegiuJudecători:Liviu Herghelegiu, Petruș Dumitru, Mariana Cristache
