Menținere măsură de arestare preventivă . Decizia 129/2008. Curtea de Apel Galati

DOSAR NR-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL GALAȚI

SECȚIA DE MINORI ȘI FAMILIE

DECIZIA PENALĂ NR. 129

Ședința publică din data de 22 August 2008

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Liviu Herghelegiu Președintele secției penale

JUDECĂTOR 2: Marcian Marius Istrate

JUDECĂTOR 3: Daniela

Grefier -

Ministerul Publica fost reprezentat de Procuror - din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL GALAȚI

-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-

La ordine fiind soluționarea recursului formulat de inculpatul (în prezent deținut în Penitenciarul cu Regim de Maximă Siguranță G) împotriva încheierii de ședință din 06.08.2008 a Tribunalului Galați, pronunțată în dosarul nr-.

La apelul nominal au răspuns: recurentul inculpate în stare de arest, asistat de avocat, apărător ales în baza împuternicirii avocațiale depuse la dosar.

Procedura completă.

S-a făcut referatul cauzei, după care:

La întrebarea instanței, recurentul inculpat precizează că își însușește recursul declarat în numele său de avocat și insistă în soluționarea acestuia.

Apărătorul ales al recurentului inculpat solicită a se trece la dezbateri, întrucât nu are cereri de formulat în cauză.

Reprezentantul Ministerului Public nu are cereri de formulat în cauză.

Curtea, constată cauza în stare de soluționare și în conformitate cu prevederile art. 38513alineatul 1 Cod procedură penală acordă cuvântul părților în dezbateri.

Apărătorul ales al recurentului inculpat solicită admiterea recursului declarat de acesta în cauză, împotriva încheierii de ședință din 06.08.2008 a Tribunalului Galați, pe care o consideră nelegală și netemeinică.

Solicită a se constata că instanța de fond a menținut măsura arestării preventive a inculpatului, în condițiile în care la un termen anterior dispusese eliberarea sa; consideră că de la un termen la altul instanța și-a schimbat opinia în urma recursului admis de Curtea de Apel, ținând seama de motivarea instanței de fond.

Instanța de fond a dispus menținerea măsurii arestării preventive ca urmare a faptului că ar exista indicii de săvârșire a faptei și pentru pericolul concret.

Referitor la indiciile de săvârșire a faptei, care, oarecum au fost discutate și la care a făcut trimitere și tribunalul atunci când are în vedere decizia penală nr. 116/2008 a Curții de APEL GALAȚI.

Solicită a se avea în vedere că între familia inculpatului și familia părții vătămate există o stare de dușmănie, care a provocat atitudinea părinților părții vătămate minore. Consideră că partea vătămată fiind minoră, cu siguranță că nu aceasta a fost inițiatoarea plângerii penale formulate în cauză.

Solicită a se avea în vedere că a făcut dovada stării de dușmănie dintre părți și cu privire la acest aspect, în recurs, Curtea de Apel a reținut că această stare de dușmănie nu ar fi fost expusă de către inculpat la urmărirea penală.

Consideră că această susținere nu poate fi avută în vedere, deoarece la fila 63 din dosarul de urmărire penală se află cererea formulat-o în cursul urmăririi penale în calitate de apărător al inculpatului, prin care a solicitat audierea unor martori pentru dovedirea stării de dușmănie dintre părți. La fila 65 rezultă că procurorul a respins cererea, prin ordonanță pe motiv că nu ar fi utilă și concludentă.

Supune în atenția Curții raportul de constatare medico legală pentru a fi avute în vedere concluziile acestuia, în sensul că există posibilitatea ca partea vătămată să fi fost victima unui viol sau fisurile să fi apărut ca urmare a unei defecații dificile pe fondul unei constipații.

Solicită a se verifica data și ora la care a fost examinată partea vătămată, respectiv ora 9,45 doua zi, imediat după săvârșirea faptei, care se presupune că a fost comisă la orele 24,00 la mai puțin de 10 ore.

Totodată, s-a făcut referire la numita, care este martor audiat în cauză, nepoata inculpatului care în momentul de față locuiește cu părinții părții vătămate. Această persoană a venit în fața organelor de urmărire penală, imediat după săvârșirea infracțiunii și a recunoscut că prima declarație dată de aceasta, luată fără a se respecta dispozițiile legale și arată că deoarece s-a aflat în stare de ebrietate a dat aceea primă declarație în acele condiții de nelegalitate.

Totodată, solicită a se avea în vedere că din luna septembrie 2007 și până în momentul de față, partea vătămată și reprezentanții legali ai acesteia nu s-au prezentat pentru a-și susține pretențiile împotriva inculpatului și propria apărare.

Consideră că această atitudine a părții vătămate și a reprezentanților legali ai acesteia de a nu se prezenta, deși au fost citați chiar și cu mandate de aducere, este în neregulă în condițiile în care este vorba despre o infracțiune extrem de gravă.

Solicită a se constata că din acest motiv, cauza stă în nelucrare și inculpatul în arest și de la momentul începerii urmării penale acesta nu s-a sustras de la cercetări și nici nu a mers la partea vătămată să-i ceară să-și schimbe declarațiile.

În recurs, solicită înlocuirea măsurii arestării preventive a inculpatului cu măsura preventivă a obligării de a nu părăsi localitatea până al soluționarea cauzei.

Reprezentantul Ministerului Public susține că în ceea ce privește starea de dușmănie invocată de inculpat, urmează a se constata că nu există o manifestare de voință personală a inculpatului sub acest aspect. Există numai manifestarea de voință a apărătorului inculpatului și intervenția acestuia din urmă în cauză a determinat organele de urmărire penală să ia în calcul o linie de apărare care-o aparține acestuia și nu inculpatului. - ulterior inculpatul și-a însușit această linie de apărare este alt aspect, fiind un pretext în ideea de a fi exonerat de răspunderea penală.

Se sugerează faptul că există o manifestare de voință a părții vătămate, lipsită de orice fel de adevăr, la care părinții au dezvoltat o modalitate de a determina organele judiciare că constate săvârșirea unei infracțiuni pentru a fi arestat inculpatul.

Totodată, consideră că nu se poate crede că părinții părții vătămate minore au dorit să se folosească de situația pe care apărătorul inculpatului a invocat-o cu privire la leziunile suferite de aceasta ca urmare a unei defecații dificile, pentru a formula plângere penală împotriva inculpatului. Consideră că aceasta este o linie de apărare care frizează absurdul.

Consideră că certificatul medico legal atestă leziuni specifice infracțiunii reținute în cauză, coroborate cu probele existente în cauză.

Pune concluzii de respingere a recursului declarat în cauză, cu obligarea la plata cheltuielilor judiciare.

Conform prevederilor art. 38513alineatul ultim Cod procedură penală se acordă ultimul cuvânt recurentului inculpat care se consideră nevinovat și solicită admiterea recursului.

Curtea, declarând închise dezbaterile, rămâne în pronunțare.

După deliberare,

CURTEA:

Asupra recursului penal de față;

Examinând actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea din 6 august 2008 a Tribunalului Galațis -a respins cererea inculpatului de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea.

În temeiul disp. art. 160 alin. 3 Cod procedură penală raportat la art. 3002Cod procedură penală s-a menținut starea de arest preventiv a inculpatului.

Pentru a hotărî astfel, prima instanță a apreciat că temeiurile legale care au determinat luarea măsurii preventive subzistă.

A mai reținut prima instanță că există indicii în sensul consumării faptei deduse judecății, faptă sancționată cu pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani iar pericolul concret pentru ordinea publică pe care l-ar prezenta cercetarea inculpatului în stare de libertate transpare din natura și gravitatea infracțiunii dar și din mențiunile relative antecedentelor penale ale inculpatului.

Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs inculpatul solicitând înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea.

În motivarea recursului, inculpatul a susținut că este nevinovat și că totul este o răzbunare din partea familiei părții vătămate cu care se află în relații de dușmănie.

Totodată s-a solicitat să se aibă în vedere concluziile raportului de constatare medico-legală aflat la fila 18 dosar urmărire penală în care se arată că există posibilitatea ca acele fisuri prezentate de partea vătămată să fi fost produse ca urmare a unui raport sexual sau urmare a unei defecații dificile pe fondul unei constipații și au fost produse cu 12-14 ore înainte de examinare.

S-a cerut să se ia în considerare și faptul că partea vătămată a fost examinată a doua zi la ora 9,45 iar în actul de inculpare se reține că fapta s-a comis în jurul orelor 24,00 - 1,00, sens în care se poate observa că partea vătămată a fost examinată la aproximativ 10 ore de la comiterea faptei, or așa cum s-a arătat în actul medico-legal fisurile s-au produs cu 12-14 ore înainte de a fi examinată partea vătămată.

S-a mai solicitat să se ia în considerare și faptul că martora e nepoata inculpatului și aceasta a recunoscut că prima declarație a dat-o în stare de ebrietate. De asemenea, s-a mai cerut ca instanța de recurs să aibă în vedere și faptul că din luna septembrie 2007 și până la momentul de față partea vătămată și familia acesteia nu s-a prezentat în fața instanței de judecată.

Recursul este nefondat.

Analizând cauza prin prisma motivelor de recurs cât și din oficiu sub toate aspectele de fapt și de drept apreciem că hotărârea pronunțată de Tribunalul Galație legală și temeinică.

. punctul de vedere al acestei instanțe în sensul că față de inculpat se mențin și în prezent temeiurile ce au determinat luarea măsurii arestării preventive și anume dispozițiile art. 148 lit. d, f Cod procedură penală.

Astfel, apreciem că subzistă prevederile art. 148 lit. d Cod procedură penală întrucât inculpatul este recidivist fiind condamnat anterior pentru infracțiunea de viol și infracțiunea de perversiune sexuală.

Totodată se menține și temeiul prev. de art. 148 lit. f Cod procedură penală întrucât:

- fapta pentru care este cercetat este prevăzută de lege la pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani (art. 148 lit. f teza I Cod procedură penală);

- la dosar există probe administrate până în prezent din care rezultă că lăsarea inculpatului în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică (art. 148 lit. f teza II Cod procedură penală).

Probele administrate în cauză, declarațiile părții vătămate se coroborează cu declarațiile martorilor (declarația din data de 4 mai 2007), cu declarațiile martorilor, precum și cu concluziile raportului de constatare medico-legală (care prevăd posibilitatea ca leziunile suferite de partea vătămată să se fi produs ca urmare a unui raport sexual).

Totodată contradicțiile existente în declarațiile pe care le-a dat martora, faptul că aceasta a revenit asupra declarațiilor date inițial nu face ca măsura preventivă să fie nelegală atâta timp cât indicii temeinice de săvârșire a infracțiunii rezultă din celelalte probe administrate în cauză.

Referitor la comportamentul procesual al părții vătămate, al reprezentanților legali ai acesteia, al martorilor din lucrări în sensul neprezentării acestora în fața instanței de judecată apreciem că acest fapt nu duce la înlăturarea sau modificarea temeiurilor avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive, instanța de judecată apreciind la termenul de judecată din 6 august 2008 că se impune citarea cu mandat a tuturor persoanelor menționate anterior și audierea lor nemijlocită.

De asemenea, din 10 iulie 2008 și până la acest moment nu s-a administrat nici un mijloc de probă din care să rezulte că s-ar impune revocarea sau înlocuirea măsurii arestării preventive.

Având în vedere cele arătate mai sus considerăm că în cauză nu sunt incidente disp. art. 139 alin. 1 Cod procedură penală și nu se impune înlocuirea măsurii arestării preventive a inculpatului cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea.

Față de modul și împrejurările concrete în care inculpatul a comis fapta, de gradul ridicat de pericol social al faptei săvârșite și față de persoana inculpatului, recidivist, anterior fiind condamnat pentru infracțiunea de viol și infracțiunea de perversiune sexuală apreciem că lăsarea acestuia în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică.

Față de cele arătate urmează a respinge ca nefondat recursul declarat de inculpat.

Văzând și dispozițiile art. 192 alin. 2 Cod procedură penală.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge, ca nefondat, recursul formulat de inculpatul (în prezent deținut în Penitenciarul cu Regim de Maximă Siguranță G, fiul lui și, născut la data de 28.12.1962 în G, CNP: -, domiciliat în G, str. - nr. 75) împotriva încheierii de ședință din 06.08.2008 a Tribunalului Galați, pronunțată în dosarul nr-.

Obligă pe recurentul inculpat la plata sumei de 50 lei, cheltuieli judiciare.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică azi, 22.08.2008.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,

- - - - - - -

Grefier,

Red.

Tehnored.

2 ex./26 august 2008,

Fond:

Președinte:Liviu Herghelegiu
Judecători:Liviu Herghelegiu, Marcian Marius Istrate, Daniela

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Menținere măsură de arestare preventivă . Decizia 129/2008. Curtea de Apel Galati