Menținere măsură de arestare preventivă . Decizia 17/2009. Curtea de Apel Suceava
| Comentarii |
|
Dosar nr- - prelungirea arestării preventive -
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA MINORI ȘI FAMILIE
Decizia penală nr. 17
Ședința publică din 01 aprilie 2009
PREȘEDINTE: Ghertner Artur
JUDECĂTOR 2: Motan Traian
JUDECĂTOR 3: Androhovici Daniela
Grefier - -
Ministerul Public reprezentat de procuror
de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava
Pe rol, judecarea recursului declarat de inculpatul,fiul lui și, născut la data de 09 februarie 1968 în com., județul S, în prezent deținut în Spitalul Penitenciar Jilava, împotriva încheierii de ședință din data de 25 martie 2009 pronunțată de Tribunalul Suceava - secția penală - în dosarul nr-.
La apelul nominal a răspuns avocat, care substituie pe avocat desemnat din oficiu, pentru inculpatul recurent.
Procedura de citare este necompletă cu inculpatul, întrucât fiind în stare de deținere nu a fost adus la instanță.
S-a făcut referatul cauzei, după care, instanța - având în vedere dispozițiile art. 1491alin. 6 Cod procedură penală, potrivit cărora în cazul în care inculpatul se află în stare de reținere sau de arestare potrivit art. 146 și din cauza stării de sănătate ori din cauză de forță majoră sau stare de necesitate nu poate fi adus în fața judecătorului, propunerea de arestare va fi examinată în lipsa inculpatului, apreciază că procedura este îndeplinită. De asemenea, constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul la dezbateri.
Avocat, pentru inculpat, solicită admiterea recursului, casarea încheierii și pe fond, să se dispună punerea în libertate a inculpatului și luarea unei alte măsuri față de acesta, respectiv cea a obligării de a nu părăsi țara sau localitatea, apreciind că în cauză nu sunt îndeplinite condițiile art. 143 Cod procedură penală.
Reprezentantul Ministerului Publica pus concluzii de respingere a recursului ca nefondat și menținerea încheierii atacată ca fiind legală și temeinică, motivat de faptul că temeiurile care au stat la baza luării măsurii arestării preventive subzistă.
Dezbaterile asupra cauzei au fost înregistrate în sistem audio conform dispozițiilor art. 304 Cod procedură penală.
Declarând dezbaterile închise, după deliberare,
CURTEA,
Asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin Rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Suceava nr. 242/P/2008 din 12 iunie 2008 s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv, a inculpatului, pentru săvârșirea infracțiunilor de viol, prev. de art. 197 alin. 1, 2 lit. b,1și al. 3 Cod penal, cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal, corupție sexuală, prev. de art. 202 Cod penal, cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal și incest, prev. de art. 203 Cod penal, cu aplic. art. 41 al. 2 Cod penal, toate cu aplic. art. 33 lit. a Cod penal, fapte constând în aceea că, în perioada 2004 - 17/18 mai 2008, inculpatul a exercitat în mod repetat acte de corupție sexuală și a întreținut raporturi sexuale în mod repetat, cu fiica sa minoră (care nu are împlinită vârsta de 15 ani), profitând de imposibilitatea acesteia de a se apăra.
Prin încheierea nr. 33 din 21.05.2008 a Tribunalului Suceava, inculpatul a fost arestat preventiv pentru o perioadă de 29 zile, măsura fiind menținută de aceiași instanță, ultima dată prin încheierea de ședință din data de 25 martie 2009.
Instanța de fond a reținut că temeiurile care au stat la baza luării și ulterior menținerii arestării preventive a inculpatului nu s-au schimbat în sensul că există indicii temeinice de comitere a infracțiunilor pentru care a fost trimis în judecată, pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani și există probe că lăsarea sa în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică, având în vedere natura și modalitatea concretă de săvârșire a faptelor, care au creat un sentiment de insecuritate și indignare în colectivitatea de unde provine.
Împotriva acestei încheieri a declarat recurs inculpatul fără a-l motiva în scris, la termenul de astăzi apărătorul desemnat din oficiu solicitând a se dispune cercetarea inculpatului, în continuare, în stare de libertate.
Analizând recursul în raport de actele și lucrările dosarului, în conformitate cu disp. art.3856al. 3 Cod procedură penală, Curtea constată că este nefondat.
Potrivit art. 3002rap. la art. 160 al.1,3 Cod procedură penală, în cauzele în care inculpatul este arestat, instanța legal sesizată este datoare să verifice, în cursul judecății, periodic dar nu mai târziu de 60 de zile, legalitatea și temeinicia arestării preventive, procedând potrivit art. 160 Cod procedură penală.
Dacă constată că temeiurile care au determinat arestarea impun în continuare privarea de libertate sau că există temeiuri noi care justifică privarea de libertate dispune, prin încheiere motivată, menținerea măsurii.
În speță, în mod întemeiat instanța de fond a constatat că subzistă temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive față de inculpat, respectiv cele prevăzute de art. 143 și art. 148 al. 1 lit. f Cod procedură penală.
În cauză există indicii temeinice, astfel cum sunt definite de art. 681Cod procedură penală, că inculpatul a comis faptele pentru care a fost trimis în judecată și pe care de altfel le recunoaște, fapte pedepsite cu închisoarea mai mare de 4 ani și există probe că lăsarea sa în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică reliefat de natura și gravitatea faptelor, modalitatea comiterii, persoana inculpatului care este tatăl victimei, precum și natura relațiilor sociale afectate, rezonanța puternică pe care acestea au produs-o în rândul opiniei publice.
Toate aceste aspecte, impun concluzia că lăsarea în libertate a inculpatului prezintă pericol concret pentru ordinea publică, așa încât soluția pronunțată în cauză este legală și temeinică.
Pentru aceleași considerente, având în vedere și condițiile cerute de art. 139 Cod procedură penală și care nu sunt îndeplinite în cauză, nici cererea de înlocuire a măsurii preventive cu o altă măsură nu este justificată.
Față de cele reținute, recursul va fi respins ca nefondat, în baza art. 38515pct. 1 lit. b Cod procedură penală.
În baza art. 192 al. 2 Cod procedură penală, inculpatul va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat, în care se include și onorariul apărătorului desemnat din oficiu.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul, fiul lui și, născut la 09 februarie 1968, în prezent deținut în Spitalul Penitenciar Jilava, împotriva încheierii de ședință din data de 25 martie 2009 pronunțată de Tribunalul Suceava - secția penală în dosarul nr-.
Obligă inculpatul-recurent să plătească statului suma de 250 lei cheltuieli judiciare din recurs, din care suma de 100 lei onorariu avocat oficiu se va avansa din fondurile Ministerului Justiției în contul Baroului
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 01 aprilie 2009.
Președinte, Judecători, Grefier,
Red.
Dact.
3 ex./01.04.2009
Președinte:Ghertner ArturJudecători:Ghertner Artur, Motan Traian, Androhovici Daniela
