Menținere măsură de arestare preventivă . Decizia 189/2008. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI FAMILIE
DECIZIA PENALĂ NR.189/
Ședința publică de la 24 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Marcian Marius Istrate
JUDECĂTOR 2: Constantin Cârcotă
JUDECĂTOR 3: Mița
Grefier -
Ministerul Publica fost reprezentat de procuror - -din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL GALAȚI
Pentru astăzi fiind amânată soluționarea recursurilor penale promovate de către inculpații, - și împotriva încheierii de ședință din 13.11.2008 a Tribunalului Galați pronunțată în dosar nr-.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 21.11.2008, fiind consemnate în încheierea de ședință din aceeași zi când instanța având nevoie de timp pentru deliberare a amânat pronunțarea cauzei la data de 24.11.2008.
CURTEA,
Din examinarea actelor și lucrărilor dosarului constată următoarele:
Prin încheierea de ședință din 13.11.2008 pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr- în baza art. 3002Cod procedură penală coroborat cu art. 160 Cod procedură penală a fost menținută starea de arest a inculpaților, și
Pentru a dispune astfel, instanța de fond a apreciat că se mențin temeiurile avute în vedere la luarea acestei măsuri, pericolul social persistă și nu se poate lua în calcul termenul rezonabil în totalitatea sa; deasemeni s-a avut în vedere la menținerea acestei măsuri și faptul că trebuie efectuată o expertiză medico-legală, trebuie audiați martorii și testați cu poligraful inculpații minori.
Împotriva acestei încheieri au declarat recurs inculpații, și.
S-a susținut de către avocat, apărător ales al recurenților-inculpați și, că în mod nelegal s-a menținut măsura arestării preventive față de aceștia întrucât s- împlinit termenul rezonabil prev. de art.5 alin.3 din CEDO, că în cauză au fost arestați 15 inculpați, iar 12 dintre aceștia au fost puși în libertate, deși toți au fost trimiși în judecată pentru aceeași infracțiune și arestați în același moment.
De altfel Curtea a avut în vedere termenul rezonabil când a dispus punerea în libertate inculpaților, -, și, astfel că
și pentru recurenții-inculpați din cauza de față s-a împlinit cu siguranță acest termen. În sprijinul susținerilor s-a invocat cauza Letellier contra Franței.
Avocat, apărătorul ales al recurentului inculpat, a achiesat la concluziile formulate de colegul său arătând că menținerea măsurii arestării preventive față de inculpatul pe care-l reprezintă reprezintă o inechitate față de ceilalți inculpați cercetați în stare de libertate.
S-a solicitat admiterea recursului, casarea în parte a încheierii atacate, admiterea recursului, casarea încheierii și în rejudecare înlocuirea măsurii arestării preventive.
Criticile formulate sunt fondate, recursurile urmând a fi admise pentru considerentele ce se vor arăta în continuare:
Probatoriul administrat atât în cursul urmăririi penale cât și cel administrat nemijlocit în fața instanței de fond, a justificat bănuiala plauzibilă că inculpații au săvârșit fapta penală dedusă judecății, justificându-se deci detenția inculpaților-recurenți.
Curtea observă însă că deși învestită cu soluționarea cauzei din luna aprilie 2007, instanța de fond nu a fost în măsură să administreze nemijlocit probatoriul în baza căruia inculpații au fost arestați și trimiși în judecată decât în mică măsură, fără ca cest fapt să le poată fi imputabil inculpaților.
Or, caracterul rezonabil al duratei procedurilor în materie penală se apreciază, conform criteriilor stabilite prin jurisprudența Curții de la Strasbourg (cauza Slezevicius Lituania, cauza Tudorache România) în funcție de circumstanțele cauzei, în special complexitatea dosarului, comportamentul inculpatului și cel al autorităților.
În cauza de față nu se poate susține că poziția adoptată de inculpați ar fi condus la prelungirea nejustificată a procedurilor judiciare și că deci, nefinalizarea procesului le-ar fi imputabilă.
Nici caracterul complex al cauzei nu justifică prin el însuși prelungirea procedurilor judiciare.
Învestit cu soluționarea cauzei penale cu inculpați arestați de la data de 25.01.2007, judecătorul fondului trebuia să își exercite în mod activ atribuțiile, în vederea aflării adevărului și a realizării rolului educativ al judecății, sens în care trebuia să depună toate diligențele pentru finalizarea cu celeritate a cercetării judecătorești prin acordarea unor termene de judecată mai scurte, prin citarea părții vătămate, precum și a tuturor martorilor propuși de acuzare cu mandate de aducere cu executare efectivă.
Se constată că procedura a durat 1 an și 10 luni de la momentul punerii sub acuzare și până la pronunțarea încheierii atacate, fără ca în cauză să existe indicii că inculpații ar fi răspunzători de mersul greoi al cercetării judecătorești împrejurare în care Curtea apreciază că durata procedurilor este excesivă și că deci nu satisface cerința termenului rezonabil (cauza Slezevicius Lituania - hotărârea din 13.11.2001).
Curtea de la Strasbourg a statuat cu valoare de principiu (cauza Patsuria - hotărârea din 6.11.2007 și cauza Lelievre Belgia - hotărârea din 8.11.2007) că, odată cu trecerea timpului, nu mai sunt suficiente temeiurile care au legitimat arestarea, autoritățile naționale având obligația pozitivă să indice alte elemente care să legitimeze în continuare menținerea stării de arest, cu alte cuvinte justificarea în concret, în fiecare caz, a interesului public care, în ciuda prezumției de nevinovăție poate cântări mai greu decât dreptul la libertate.
Mai mult, Curtea de la Strasbourg a decis că atunci când sunt chemate să statueze cu privire la necesitatea menținerii detenției preventive a unei persoane, instanțele naționale au obligația să verifice dacă nu este posibil să se recurgă la alte modalități prin care să se asigure buna desfășurare a procesului ( cauza Jaworski Polonia - hotărârea din 28.03.2006).
În cauza de față se constată că, la finalul unei perioade de detenție destul de îndelungată ( 1 an și 10 luni)), nu s-a făcut dovada că lăsarea în libertate a inculpaților ar mai prezenta un interes public, ori un pericol concret pentru ordinea publică, atât acuzarea cât și prima instanță neaducând argumente convingătoare pentru justificarea menținerii stării de arest, context în care în aplicarea principiilor statuate prin jurisprudența Curții de la Strasbourg, Curtea apreciază că temeiurile avute în vedere la momentul arestării preventive, precum și la menținerea acestei măsuri, s-au schimbat.
Pentru toate aceste considerente în baza art.38515pct.2 lit.d Cod procedură penală raportat la art. 141 Cod procedură penală, recursurile de față vor fi admise, încheierea de ședință atacată urmând a fi casată în parte, numai în ceea ce privește dispoziția de menținere a arestării preventive și în rejudecare, apreciind că temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive s-au schimbat, să se dispună înlocuirea măsurii privative de libertate cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea în condițiile art.139 alin.1 Cod procedură penală și ale art.145 alin.1 și alin.11Cod procedură penală, constatând că aceasta este cea mai potrivită măsură a fi luată la acest moment față de inculpați, asigurându-se suficiente garanții pentru buna desfășurare a procesului penal, precum și pentru eliminarea riscului săvârșirii unei noi infracțiuni.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursurile declarate de inculpații (fiul lui și, născut la data de 02.11.1980 în G, județ G, cetățean român, domiciliat în G,-, bloc R 10,.70, județ G, în prezent deținut în Penitenciarul cu regim de Maximă Siguranță G, CNP -), - (fiul lui G și, născut la data de 04.10.1984 în G, județ G domiciliat în G,-, -.93, județ G, în prezent deținut în Penitenciarul cu Regim de Maximă Siguranță G, CNP -) și (fiul lui și, născut la data de 16.07.1987 în G, județ G, domiciliat în G,-, -. 39, județ G, în prezent deținut în Penitenciarul cu Regim de Maximă Siguranță G, CNP -) împotriva încheierii de ședință din 13.11.2008 pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr-.
Casează în parte încheierea de ședință recurată, numai în ceea ce privește pe inculpații mai sus menționați, și în rejudecare:
În baza art. 139 alin. 1 Cod procedură penală dispune înlocuirea măsurii arestării preventiva luate față de inculpații, - și cu măsura preventivă a obligării de a nu părăsi țara, prevăzută de art. 1451Cod procedură penală.
Conform art. 1451al. 2 în referire la art. 145 alin. 11și alin. 12Cod procedură penală pe durata obligării de a nu părăsi țara inculpații sunt obligați să respecte următoarele obligații:
- să se prezinte la instanța de judecată, ori de câte ori sunt chemați;
- să se prezinte la organul de poliție desemnat cu supravegherea de organul judiciar care a dispus măsura, conform programului se supraveghere întocmit de organul de poliție sau ori de câte ori sunt chemați;
- să nu își schimbe locuința fără încuviințarea organului judiciar care a dispus măsura;
- să nu dețină, să nu folosească și să nu poarte nicio categorie de arme;
- să nu se apropie de părțile vătămate și, de membrii familiilor acestora precum și de martorii cauzei.
Dispune punerea de îndată în libertate a inculpaților, - și, dacă nu sunt arestați în altă cauză.
Câte o copie de pe prezenta încheiere de ședință se va comunica: inculpaților, Penitenciarului Galați, secției de poliție în a cărei rază teritorială locuiesc inculpații, jandarmeriei, poliției comunitare, organelor competente să elibereze pașaportul și organelor de frontieră.
Atrage atenția inculpaților, - și că în caz de încălcare, cu rea-credință, a obligațiilor stabilite prin prezenta încheiere se va lua față de aceștia măsura arestării preventive.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 24.11.2008.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - -
Grefier,
Red.
Tehnored./2ex/3.12.2008
Jud.fond-
Președinte:Marcian Marius IstrateJudecători:Marcian Marius Istrate, Constantin Cârcotă, Mița
