Menținere măsură de arestare preventivă . Decizia 200/2008. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- DECIZIA PENALĂ NR. 200/
Ședința publică din 02 aprilie 2008
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Teodora Gheorghe Sorescu G-- - judecător
JUDECĂTOR 2: Dumitru Diaconu
Judecător - -
Grefier - -
Parchetul de pe lângă Curtea de APEL PITEȘTI reprezentat prin
- procuror
S-au luat în examinare, pentru soluționare, recursurile declarate de inculpații:, toți aflați în Penitenciarul d e Maximă Siguranță Colibași, împotriva încheierii din 31 martie 2008, pronunțată de Tribunalul Argeș, secția penală, în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns: inculpatul, în stare de arest asistat de apărătorii aleși avocați și, în stare de arest asistat de apărătorul ales, avocat, avocat, în stare de arest, asistat de apărătorii aleși și, în stare de arest, asistat de apărătorul ales, avocat -, -, în stare de arest preventiv asistat de apărătorul desemnat din oficiu, avocat, -, în stare de arest preventiv asistat de apărătorii aleși, avocat și, în stare de arest,asistat de avocații aleși, și, în stare de arest,asistat de apărătoriialeși și, în stare de arest asistat de apărătorii aleși și, în stare de arest, asistat de apărătorul ales, avocat -, în stare de arest, asistat de apărătorul ales, avocat, și inculpatul, în stare de arest, asistat de apărătorul ales, avocat -.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier ul de ședință, după care:
Apărătorii recurenților inculpați depun la dosar împuternicirile avocațiale.
Potrivit art. 172 alin.7 Cod procedură penală, s-a încuviințat apărătorilor să ia legătura cu recurenții inculpați aflați în stare de arest în vederea pregătirii apărării.
Apărătorii recurenților inculpați și reprezentantul parchetului, având pe rând cuvântul, arată că nu au cereri prealabile de formulat.
Nemaifiind cereri prealabile de formulat, curtea constată recursul în stare de judecată și acordă părților cuvântul asupra acestuia.
Avocat pentru recurenții inculpați --, -, având cuvântul, solicită admiterea recursurilor, casarea încheierii atacate, iar pe fond judecarea inculpaților în stare de libertate, apreciind că lăsarea în libertate a acestora nu constituie pericol pentru ordinea publică, având în vedere și faptul că eventualul prejudiciu este mic. În alte situații similare, inculpații au fost puși în libertate, dosarul se află pe rolul instanței de un an și trei luni, inculpații nu au fost audiați întrucât este lipsă de procedură cu părțile vătămate.
Pe de altă parte, avocat susține că inculpații dacă ar fi judecați în stare de libertate nu au posibilitatea să influențeze probele dosarului, nu au cum să ia legătura cu eventualele părți civile care sunt în afara țării.
În altă ordine de idei, recurenții - inculpați trebuie judecati și stare de libertate și pentru egalitate de tratament.
La terminarea pledoariei, avocat a solicitat instanței de judecată să-i permită să se retragă din sala de ședință, instanța încuviințând această cerere.
Avocat pentru recurentul inculpat, având cuvântul, solicită admiterea recursului, în principal, casarea încheierii atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare întrucât aceasta nu este motivată. Motivele pentru care s-a dispus menținerea în continuare a stării de arest sunt copiate din încheierile anterioare prin care s-a dispus prelungirea duratei arestării preventive, iar în mod corect trebuia avută în vedere participația fiecărui inculpat în parte. Pentru modul de redactare al încheierii atacate, avocat, apreciază că va formula cerere de recuzare a magistratului de la fond, apreciind că s-a antepronunțat în cauză.
Pe de altă parte, se susține că au fost solicitate probe, acestea le-au fost respinse fără nicio motivare, iar părțile vătămate nu sunt identificate, inculpatul lăsat în stare de libertate nu ar avea posibilitatea să le influențeze și nici nu s-ar sustrage de la judecata cauzei. Familia acestuia îl poate susține din punct de vedere economic, iar inculpatul are o firmă de taximetrie.
În altă ordine de idei, de la arestarea inculpaților și până în prezent a trecut o perioadă mare, respectiv 6 luni.
Avocat pentru recurenții inculpați și, având cuvântul, precizează că împărtășește punctul de vedere al celorlalți apărători care au pledat, solicită admiterea recursului, în principal, casarea încheierii atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare.
În susținere, arată că eventualul prejudiciu dacă ar exista ar putea fi achitat cu ușurință de inculpați. Solicită a se avea în vedere situația fiecărui inculpat, este masterand, iar este student, acesta din urmă a fost bolnav, starea sa agravându-se de când este arestat, nu au antecedente penale. Nu au fost găsite bunuri care să fi provenit din săvârșirea vreunei infracțiuni.
Totodată, avocat apreciază că magistratul care a pronunțat încheierea pe care în prezent o critică s-a antepronunțat prin motivarea acesteia, nu a motivat în ceea ce privește pericolul pe care l-ar prezenta inculpații pentru ordinea publică, iar parchetul a încălcat dreptul la apărarea inculpaților întrucât le-a respins probele fără nicio motivare.
Se apreciază de avocat, că in situația în care inculpații ar fi lăsați în libertate nu ar proceda în același mod așa cum s-a susținut decătre magistratul de la instanța de fond.
În subsidiar, se solicită revocarea măsurii arestării preventive luate față de inculpați, în cauză nu sunt îndeplinite cumulativ cele două condiții prevăzute de leguitor, iar în situația în care se trece și peste această apărare, solicită înlocuirea măsurii arestării inculpaților cu o altă măsură de prevenție.
Avocat, pentru recurenții inculpați - -, și, având cuvântul, solicită admiterea recursurilor, casarea încheierii atacate,în principal trimiterea cauzei spre rejudecare, iar în subsidiar, înlocuirea măsurii arestării preventive cu o altă măsură de prevenție și judecarea inculpaților în stare de libertate pentru a-și putea face apărările.
În susținerea motivelor de recurs, arată că magistratul de la instanța de fond a încălcat principiul nevinovăției, iar pentru alte infracțiuni mult mai grave, inculpații sunt judecați în stare de libertate. Solicită a se avea în vedere faptul că toții inculpații din această cauză provin din familii bune, nu au antecedente penale, au trecut circa 150 de zile de când sunt arestați.
Avocat, pentru recurenții inculpații și - -, precizează că achiesează la concluziile celorlalți apărători din cauză și solicită admiterea recursului, casarea încheierii atacate, în principal reovcarea măsurii arestării, înlocuirea acestei măsuri cu o altă măsură de prevenție și judecarea inculpaților în stare de libertate, iar în subsidiar casarea încheierii și trimiterea cauzei spre rejudecare.
În motivarea recursului, arată că inculpații nu recunosc vocile din inregistrările telefonice ca fiind ale lor, iar reprezentanții parchetului au refuzat să încuviințeze efectuarea unei audiograme pentru a fi identificate acestea.
Pe de altă parte, în rechizitoriu s-a reținut un prejudiciu, iar în încheierea atacată s-a făcut vorbire de cuantumul altui prejudiciu, astfel fiind o neconcordanță. În cauză nu sunt indicii că prejudiciul a fost cauzat de inculpați, iar aceștia nu prezintă perciol social pentru ordinea publică,fiind la prima abatere cu legea penală, nu a fost identificată nicio parte vătămată.De asemenea, arată că probele solicitate le-au fost respinse fără nici o motivare. În alte state, pentru același gen de infracțiuni, inculpații sunt judecați în stare de libertate.
Avocat - pentru recurenții - inculpați, - și, având cuvântul, solicită admiterea recursurilor, casarea încheierii atacate,în principal trimiterea cauzei spre rejudecare, iar în subsidiar înlocuirea măsurii arestării cu o altă măsură de prevenție, respectiv cea de a nu părăsi țara.
Într-o primă susținere, arată că încheierea atacată nu este motivată pentru fiecare inculpat în parte, motivarea este aceeași, fiind copiată din încheierile anterioare prin care s-a dispus prelungirea arestării inculpaților.
Într-o altă apărare, susține că intanța de fond trebuia să aibă în vedere faptulcă recurenții inculpați sunt tineri, unii sunt masteranzi și nu constituie pericol pentru ordinea publică, ei cunoscând faptul că dacă ar fi judecați în stare de libertate și ar încălca vreo restricție impusă sau ar săvârși o altă faptă penală, s-ar dispune rearestarea.
Pe de altă parte, inculpații nu au posibilitatea să influențeze probele, pentru motivele expuse și de ceilalți apărători, iar inculpaților le-a fost încălcată prezumția de nevinovăție.
Reprezentantul parchetului, având cuvântul, pune concluzii de respingere a recursurilor ca nefondate, menținerea încheierii atacate ca fiind legală și temeinică, arătând că în cauză a fost respectat dreptul la apărare al inculpaților, iar probele au fost respinse motivat.
Se apreciază că încheierea atacată este legală și teleminică și nu se impune casarea acesteia, magistratul și-a motivat punctul de vedere potrivit prevederilor legale, astfel că nu sunt aspecte de nelegalitate sau netemeinicie.
Recurentul inculpat -, având ultimul cuvânt, solicită admiterea recursului, judecarea sa în stare de libertate.
Recurentul inculpat, având ultimul cuvânt, solicită admiterea recursului, judecarea sa în stare de libertate pentru a-șicontinua studiile.
Recurentul inculpat, având ultimul cuvânt, solicită admiterea recursului, judecarea sa în stare de libertate.
Recurentul - inculpat, având ultimul cuvânt, solicită admiterea recursului, judecarea sa în stare de libertate.
Recurentul inculpat, având ultimul cuvânt, solicită admiterea recursului, judecarea sa în stare de libertate.
Recurentul inculpat -, având ultimul cuvânt, solicită admiterea recursului, judecarea sa în stare de libertate.
Recurentul inculpat, având ultimul cuvânt, solicită admiterea recursului, judecarea sa în stare de libertate.
Recurentul inculpat, având ultimul cuvânt, solicită admiterea recursului, judecarea sa în stare de libertate, apreciind că nu se mai impune menținerea arestării, iar în situația în care ar fi judecat în libertate nu ar împiedica desfășurarea procesului.
Recurentul inculpat, având ultimul cuvânt, solicită admiterea recursului, judecarea sa în stare de libertate.
Recurentul inculpat, având ultimul cuvânt, solicită admiterea recursului, judecarea sa în stare de libertate.
Recurentul inculpat, având ultimul cuvânt, solicită admiterea recursului, judecarea sa în stare de libertate.
Recurentul inculpat, având ultimul cuvânt, solicită admiterea recursului, judecarea sa în stare de libertate.
Recurentul inculpat -, având ultimul cuvânt, solicită admiterea recursului, judecarea sa în stare de libertate.
CURTEA
Asupra recursurilor penale formulate;
Deliberând, constată:
Prin încheierea din 31 martie 2008, pronunțată de Tribunalul Argeș, secția penală, în dosarul nr-, s-a constatat legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive luată împotriva inculpaților, fiul lui și, născut la data de 1 septembrie 1980 în Pitești, domiciliat în Pitești,-, județul A, -, fiul lui G și, născut la data de 7 decembrie 1983, în Pitești, județul A, domiciliat în Pitești,-, județul A, -, fiul lui și, născut la data de 14 august 1983 în Pitești, domiciliat în Pitești, str.- -, -.5,.A,.12, județul A, -, fiul lui a și, născut la data de 23 octombrie 1986 în Pitești, domiciliat în Pitești, str.- D, bloc 48,.C,.25, -, fiul lui și, născut la data de 27 iulie 1982 în Pitești, domiciliat în Pitești,-, județul A, -, fiul lui și, născut la 27 aprilie 1984 în Pitești, domiciliat în Pitești,-, bloc 18,.A.19, -, fiul lui și, născut la data de 29 octombrie 1979 în Pitești, domiciliat în Pitești,-, -, FIUL LUI și, născut la data de 3 mai 1983 în Pitești, domiciliat în Pitești,-, -.5,.D,.20, -, fiul lui - și, născut la data de 7 februarie 1982 în Pitești, domiciliat în Pitești, str.-, -.2,.A,.16, -, fiul lui - și, născut la data de 12 iulie 1983 în C, domiciliat în Râmnicu V,-, -.26,.B,.8, -, FIUL LUI - și, născut la data de 22 august 1982 în Râmnicu V, domiciliat în Râmnicu V,-, -.5,.E,.15 -, fiul lui și a, născut la data de 13 februarie 1985 în Râmnicu V, domiciliat în Râmnicu V,-, -.3,.A,.43, -, și, fiul lui și, născut la data de 20 septembrie 1980 în Râmnicu V, domiciliat în comuna, sat, județul V, -, toți aflați în Arestul A, și s-a menținut în continuare această măsură.
Pentru a dispune astfel, tribunalul a reținut că, prin rechizitoriul nr. 13D/P/2007 din data de 25.03.2008, întocmit de către - Biroul Teritorial Argeș, a fost investit cu judecarea în primă instanță a cauzei penale privind pe inculpații, -, -, - și, în prezent aflați în Arestul IPJ
Ca situație de fapt, s-a menționat că pe raza județelor A și V, au acționat două grupuri infracționale organizate de persoane, cu legături de conexitate între ele, cu roluri bine determinate și ierarhizate, ce au săvârșit infracțiuni din sfera criminalității informatice, respectiv licitații frauduloase pe site-uri de vânzări/cumpărări bunuri, în scopul obținerii de beneficii materiale, astfel:
(lider de grup), -, - și, în luna august 2006, s-au constituit într-un grup infracțional organizat și în perioada august 2006 până în prezent au introdus date informatice, fără drept, rezultând date necorespunzătoare adevărului, cu ocazia efectuării de licitații frauduloase pe site-uri de vânzări/cumpărări bunuri și au efectuat operațiuni financiare frauduloase-retrageri de numerar, cauzând prejudicii patrimoniale la 45 de cetățeni străini, care s-au constituit părți vătămate și civile cu suma totală de 74.460 USD, 22 465 Euro și 14.255.
Din interceptările telefonice, din activitatea de citire a telefonului mobil folosit de către și din rezultatul percheziției informatice asupra sistemului informatic deținut de către susnumitul, au mai rezultat un număr de 131 de transferuri frauduloase, efectuate de către grupul infracțional, paguba fiind de 110.265 USD, 27.888 EURO, 6288 și 98.896, în dauna cetățenilor străini, care însă nu au formulat plângeri penale până în prezent.
De asemenea, în urma investigațiilor desfășurate s-a stabilit că paguba cauzată este mult mai mare, ajungând până la 1 milion de euro.
La grup au aderat și sprijinit activitatea ilicită mai sus menționată, următorii:, și
a avut rolul de a lansa licitații frauduloase pe internet, datele transferurilor transmițându-le lui -, iar acesta mai departe lui.
a intermediat circuitul datelor de transfer România-Anglia, aflându-se în legătură strânsă cu G, căruia îi transmitea "datele transferurilor" primite de la, în vederea încasării banilor.
se ocupa și cu gestionarea sumelor de bani retrimise în țară și predarea lor către.
a avut rolul de a recruta persoane care să încaseze sumele de bani provenite din infracțiuni, ridicate în străinătate și retrimise în România.
se ocupa și cu gestionarea banilor și predarea lor, conform cotelor părți, lui.
II. (lider de grup), și -, în luna februarie 2007, s-au constituit într-un grup infracțional organizat și în perioada februarie 2007, până în prezent au introdus date informatice, fără drept, rezultând date necorespunzătoare adevărului, cu ocazia efectuării de licitații frauduloase pe site-uri de vânzări/cumpărări bunuri, cauzând prejudicii patrimoniale cetățenilor străini:, - doar copie formular primire bani, - martor, care s-au constituit părți vătămate și civile cu suma totală de 41 530 euro si 4230 usd.
Din interceptările telefonice au mai rezultat un număr de 48 de transferuri frauduloase, efectuate de către grupul infracțional, paguba fiind de 67.279 EURO, 23.860 USD, 3361 si 9320, în dauna cetățenilor străini, care însă nu au formulat plângeri penale până în prezent.
De asemenea, în urma investigațiilor desfășurate s-a stabilit că paguba cauzată este mult mai mare, ajungând până la 500.00 de euro.
La grup a aderat și sprijinit activitatea ilicită mai susmenționată, care a avut rolul de a recruta persoane care să încaseze sumele de bani provenite din infracțiuni, ridicate în străinătate și retrimise în România, acesta ocupându-se și cu gestionarea banilor și predarea lor, conform cotelor părți, lui.
Având în vedere această stare de fapt, tribunalul menționează că prin încheierea nr.110/CC/13.11.2007 a Tribunalului Argeș (dosar nr-), s-a dispus arestarea preventivă a inculpaților, -, -, de la 13.11.2007 până la 11.12.2007, iar prin încheierea nr. 81/R/15.11.2007, a Curții de APEL PITEȘTI (dosar nr-), s-a dispus arestarea preventivă a inculpaților - și de la 15.11.2007 până la 13.12.2007, pentru infracțiunile de constituire/aderare sau sprijinire a unui grup infracțional organizat prev. și ped. de art.7 din Legea nr.39/2003, introducerea fără drept de date informatice în scopul de a fi utilizate în vederea producerii unei consecințe juridice și a unui prejudiciu patrimonial prev. și ped. de art.48 și art.49 din Legea nr.161/2003 și efectuarea de operațiuni financiare în mod fraudulos prev. și ped. de art. 27 alin.1 din Legea nr.365/2002.
În cauză au fost dispuse patru prelungiri ale măsurii arestării preventive față de cei 13 inculpați prin încheierile nr. 118/CC/07.12.2007, 4/CC/07.01.2008, 9/CC/07.02.2008 și 16/CC/03.03.2008 pronunțate de Tribunalul Argeș, în dosarul nr-, -, - și -, măsura arestării preventive expirând la data de 09.04.2008 pentru inculpații, -, -, și, și la data de 08.04.2008 pentru inculpații - și.
Examinând această cauză, la primirea dosarului de urmărire penală, tribunalul a menținut măsura arestării preventive față de inculpați, apreciind că în cauză subzistă împrejurările avute în vedere la data luării măsurii arestării preventive împotriva inculpaților, respectiv pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunile reținute în sarcina inculpaților este închisoarea mai mare de 4 ani și există probe certe că lăsarea lor în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică.
Pericolul concret, consideră tribunalul, rezultă și din contribuția fiecăruia dintre inculpați la săvârșirea faptelor, fiecare dintre aceștia având un rol important, astfel că lăsați în libertate ar putea proceda în același mod.
Tribunalul a reținut că faptele pentru care sunt cercetați inculpații sunt conturate, probele administrate până în prezent reușind să dovedească vinovăția acestora, dar totodată este absolut necesară și administrarea probelor menționate.
Față de aceste considerente, tribunalul a apreciat că mentinerea starii de arest preventiv al inculpaților este necesară deoarece temeiurile care au determinat arestarea inițială impun în continuare privarea lor de libertate, astfel încât în temeiul disp.art.300/1 si art.160 Cod pr.penală, a constatat legalitatea si temeinicia măsurii arestării preventive luată împotriva inculpaților, -, - și, - și și a menținut starea de arest a acestora.
Impotriva acestei încheieri au declarat recurs toți inculpații, criticând soluția sub aspectul nelegalității și netemeiniciei, pentru următoarele argumente:
Inculpații -, solicită casarea încheierii atacate și judecarea în stare de libertate, pe considerentul că nu ar constitui un pericol pentru ordinea publică, luând în considerare și eventualul prejudiciu care este modic, susținând, totodată, că nu au cum să influențeze probele dosarului, întrucât nu pot lua legătura cu părțile civile care sunt în afara țării, invocând, de asemenea, și împrejurarea că în această cauză sunt inculpați care nu sunt arestați și, ca urmare, pentru egalitate de tratament se impune și pentru ei judecarea în stare de libertate, eventual, prin înlocuirea măsurii arestării preventive cu o altă măsură de prevenție, solicitând, de asemenea, într-o altă apărare, și casarea cu trimitere spre rejudecare, având în vedere nemotivarea încheierii atacate.
Inculpatul, de asemenea, critică soluția sub aspectul nelegalității și netemeiniciei, susținând, în principal, casarea încheierii atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare, întrucât o atare încheiere nu este motivată, instanța nearătând contribuția fiecărui participant la activitatea infracțională de ansamblu pentru care a fost trimis în judecată, susținând că probele solicitate la parchet au fost respinse fără nici o motivare, iar inculpatul lăsat în libertate nu ar avea cum să influențeze cursul procesului, invocând, de asemenea, că în cauză a trecut o mare perioadă de timp de la luarea măsurii arestării, respectiv 6 luni, mai mult, susținând, totodată, că prin modul de redactare judecătorul s-a și antepronunțat în cauză, față de aceste ultime aspecte solicitând, în subsidiar, și revocarea măsurii arestării preventive.
Inculpații și critică soluția sub aceleași aspecte de nelegalitate și netemeinicie invocate de ceilalți inculpați, solicitând, în principal, casarea încheierii atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare, întrucât încheierea instanței de fond nu este motivată, iar, în subsidiar, revocarea măsurii arestării preventive, și eventuala înlocuire a acesteia cu o altă măsură de prevenție, întrucât nu subzistă pericolul pentru ordinea publică, le-a fost încălcat dreptul la apărare în cursul urmăririi penale, invocând, totodată, și situația lor personală, în sensul că inculpatul este masterant iar student, acesta din urmă arătând că a fost bolnav, boală ce s-a agravat după luarea măsurii arestării preventive.
Inculpatul critică încheierea tot sub aspectul nelegalității și netemeiniciei, susținând, în principal casarea încheierii și trimiterea cauze spre rejudecare, având în vedere că instanța de fond nu a motivat încheierea atacată, iar, în subsidiar, înlocuirea măsurii arestării preventive cu o altă măsură de prevenție, urmând să fie judecat în stare de libertate, avându-se în vedere prezumția de nevinovăție, faptul că provine dintr-o familie organizată, nu are antecedente penale, a trecut o lungă perioadă de timp de când este arestat.
Inculpații și - critică soluția, de asemenea, sub aspectul nelegalității și netemeiniciei, solicitând ca și ceilalți inculpați, în principal, revocarea măsurii arestării, înlocuirea acesteia cu o altă măsură de prevenție și judecarea lor în stare de libertate, întrucât nu sunt elemente că prejudiciul a fost cauzat de acești inculpați, aceștia nu prezintă pericol pentru ordinea publică, neavând antecedente penale, nu au fost identificate părțile vătămate, alți inculpați în această cauză sunt judecați în stare de libertate, iar, în subsidiar, solicită casarea încheierii și trimiterea cauzei spre rejudecare, întrucât încheierea instanței de fond nu este motivată.
Inculpații, - și critică și ei soluția pentru nelegalitate și netemeinicie, solicitând, în principal, casarea încheierii și trimiterea cauzei spre rejudecare ca urmare a faptului că încheierea atacată nu este motivată corespunzător pentru fiecare inculpat în parte iar, în subsidiar, înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi țara, având în vedere că nu constituie un pericol pentru ordinea publică, sunt tineri, unii dintre ei sunt masteranți, nu au posibilitatea să influențeze probele, așa cum au susținut și ceilalți inculpați, arătând că ei cunosc faptul că s-ar supune consecințelor unei noi arestării dacă ar încălca vreo restricție impusă prin înlocuirea măsurii arestării preventive cu o altă măsură preventivă.
Examinând încheierea atacată, prin prisma motivelor invocate cât și din oficiu, potrivit prevederilor art.385/6 alin.3 Cod pr.penală, curtea constată că în cauză se impune respingerea recursurilor formulate, pentru considerentele ce vor urma:
Astfel, analiza temeiniciei și legalității încheierii atacate, prin prisma recursurilor declarate de recurenți, legalitate și temeinicie pe care aceștia o contestă, se impune a fi circumscrisă obiectului dedus prezentei judecăți și anume, menținerea arestării preventive a inculpaților, la primirea dosarului, potrivit art.300/1 Cod pr.penală.
Or, potrivit art.300/1 alin.1 și 3 Cod pr.penală, când instanța constată că temeiurile care au determinat arestarea impun în continuare privarea de libertate sau că există temeiuri noi care justifică privarea de libertate, instanța menține, prin încheiere motivată, arestarea preventivă.
Așadar, se impune a se analiza dacă temeiurile care au determinat arestarea tuturor inculpaților în această cauză, impun în continuare privarea de libertate a acestora, nefiind pusă în discuție în cauză cealaltă prevedere alternativă a textului menționat, cu privire la faptul dacă există sau nu temeiuri noi care să justifice privarea de libertate a inculpaților, întrucât astfel de temeiuri noi nu pot fi reținute la acest moment.
Raportându-ne la astfel de temeiuri inițiale, curtea constată că pentru toți inculpații, pentru fiecare dintre aceștia, temeiul arestării l-a constituit prevederile art.148 lit.f Cod pr.penală, în sensul că inculpații au săvârșit infracțiuni pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani și există probe că lăsarea lor în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică, corelate, desigur, cu prevederile art.143 Cod pr.penală, fără de care prevederile art.148 lit.f nu pot coexista.
Mai exact, și în aceste cereri adiacente fondului cauzei, cum sunt cele privind măsurile preventive, se analizează existența unor probe sau indicii temeinice că inculpații ar fi săvârșit faptele pentru care au fost trimiși în judecată.
Pentru a ne referi la această situație, privind existența unor probe sau indicii temeinice, așa cum pretind disp.art.143 alin.1 Cod pr.penală, trebuie, analizată, pentru fiecare inculpat în parte, în esență, starea de fapt circumscrisă activității infracționale, reținute în sarcina fiecărui inculpat.
Astfel, inculpații au fost trimiși în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor de constituire, aderare sau sprijinire a unui grup infracțional organizat, prev. și ped. de art.7 din Legea nr.39/2003, introducerea fără drept sau modificarea de date informatice în scopul de a fi utilizate în vederea producerii unei consecințe juridice și a unui prejudiciu patrimonial prevăzut de art.48 și art.49 din Legea nr.161/2003, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal, ca autori sau complice, toate cu aplicarea art.33 lit.a Cod penal.
Ca situație de fapt, curtea reține, în esență, pe cea menționată de tribunal în considerentele hotărârii atacate, în sensul că pe raza județelor A și V au acționat două grupuri infracționale organizate de persoane, așa cum sunt prezentate, cu referire la inculpații de față, cu legături de conexitate între ele, cu roluri bine determinate și ierarhizate ce au săvârșit infracțiuni din sfera criminalității informatice, respectiv licitații frauduloase pe site-uri de vânzări/cumpărări bunuri, în scopul obținerii de beneficii materiale.
De precizat, că tribunalul a circumscris pe fiecare grupare infracțională, menționând, în esență, cu referire la fiecare inculpat, activitatea infracțională pentru care au fost trimiși în judecată inculpații arestați, criticile inculpaților sub acest aspect al individualizării contribuției fiecăruia nefiind întemeiate.
Cu referire la această situație de fapt, curtea constată, din actele și lucrările dosarului, că există probe cu privire la inculpările aduse sau cel puțin indicii temeinice, legea procesuală penală precizând, sub acest aspect, în art.143 alin.1 Cod pr.penală, condiția alternativă prin folosirea termenului "sau" și nu cumulativă.
Mai mult, prevederile art.68/1 Cod pr.penală, o dată cu ultimele modificări ale Codului d e procedură penală, subliniază în ce constă existența unor indicii temeinice cu privire la săvârșirea infracțiunii, identificate de altfel, cu existența unor date din care rezultă presupunerea rezonabilă că persoana față de care s-au efectuat acte de urmărire penală, a săvârșit fapta.
De menționat că aceste condiții prevăzute de art.143 Cod pr.penală, se complinesc cu dispozițiile art.5 alin.1 lit.c din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în sensul existenței acelor motive verosimile de a bănui că inculpații au comis o infracțiune care în jurisprudența au fost definite ca acele fapte și informații care ar indica unui observator obiectiv că persoanele în cauză ar fi putut săvârși infracțiunile de care sunt acuzate.
Or, sub acest aspect, curtea constată că în această cauză aceste condiții sunt îndeplinite, organele judiciare având obligația să dețină și să învedereze "o explicație credibilă și întemeiată", așa cum se susține și în jurisprudența Curții Europene, pentru dispunerea măsurii privative de libertate, ceea ce rezultă în cauza de față.
Astfel, datele rezultate din această cauză, cu referire la întreaga activitate infracțională, dar și cu referire la fiecare inculpat în parte, puse la dispoziție de către parchet, susțin, în mod verosimil și credibil, presupunerea că inculpații au săvârșit faptele pentru care sunt trimiși în judecată, acest fapt rezultând, în esență, din interceptările telefonice, perchezițiile informatice, raport de constatare tehnico-științifică și altele, privind activitatea fiecărui inculpat sau grupul infracțional din care face parte, așa cum sunt menționate pe larg în actul de sesizare a instanței, în rechizitoriu.
Ca urmare, sub acest aspect al inexistenței unor probe sau indicii vizând vinovăția inculpaților, condiție cumulativă pentru luarea măsurii arestării preventive, alături de temeiul arestării, așa cum pretind dispozițiile art.148 Cod pr.penală, prin trimitere la prevederile art.143 Cod pr.penală, criticile formulate de unii inculpați în acest sens, nu pot fi primite.
Nu poate fi primită, însă, nici critica inculpaților privind inexistența, la acest moment, a pericolului concret pentru ordinea publică, în sensul că nu ar mai subzista motivul inițial al arestării prev. de art.148 lit.f Cod pr.penală, dacă inculpații ar fi puși în libertate.
Aceasta, deoarece, pericolul concret pentru ordinea publică în sensul legii penale nu trebuie înțeles numai ca un pericol concret iminent, constând în posibilitatea continuării activității infracționale, ci trebuie înțeles ca o reacție colectivă față de anumite stări de lucru negative, reacții care pot produce perturbații la nivelul ordinii publice, al respectului față de lege, stimulând temerea colectivă, dacă inculpații ar fi puși în libertate, că împotriva unor fapte extrem de periculoase de criminalitate organizată, ce afectează grav ordinea, securitatea și patrimoniul cetățenilor, cum sunt cele pentru care inculpații sunt trimiși în judecată, organele de justiție nu acționează suficient de ferm.
Astfel, din studiile efectuate de către organisme abilitate care se ocupă cu prevenirea și reprimarea unor astfel de activități privind infracțiunile informatice, rezultă că fraudele prin internet și anume, licitațiile frauduloase reprezintă un fenomen de mare amploare, în special în zona județelor V și A, ceea ce determină din partea organelor judiciare o ripostă mai hotărâtă, fermă, în temeiul legii.
Ca urmare, sub acest aspect, curtea apreciază că din ansamblul tuturor actelor și lucrărilor dosarului de urmărire penală, finalizat cu trimiterea în judecată a inculpaților-recurenți arestați, există, implicit, probe că lăsarea în libertate a inculpaților prezintă și la acest moment un pericol concret pentru ordinea publică, în sensul celor expuse mai sus, astfel că aceste critici ale inculpaților vizând inexistența pericolului pentru ordinea publică, nu pot fi primite, fiind incidente, în consecință, prevederile art.300/1 alin.3 Cod pr.penală, așa cum corect a apreciat, în esență, și tribunalul, întrucât temeiul care a determinat arestarea fiecărui inculpat, respectiv art.148 lit.f Cod pr.penală, impune în continuare privarea de libertate a acestora.
Ca atare, celelalte critici vizând fondul cauzei, situația personală a inculpaților și altele sub aspectul probării activității infracționale sau a circumstanțierii acesteia, nu pot fi primite, având în vedere cele mai sus expuse, dar și pe considerentul că ele urmează să fie evaluate o dată cu judecarea cauzei în fond.
Nici critica vizând o eventuală reținere în cauză a prevederilor legii procesuale penală române și a Convenției Europene a Drepturilor Omului privind respectarea termenului rezonabil nu poate fi acceptată, întrucât durata de aproape 5 luni de când au fost arestați inculpații, și anume începând cu datele de 13 noiembrie 2007 și 15 noiembrie 2007, nu poate fi incidentă unei astfel de critici, deoarece în aprecierea termenului rezonabil se ia în considerare și complexitatea cauzei, în care, cu referire la cea dedusă judecății, complexitatea este evidentă, având în vedere numărul mare de inculpați trimiși în judecată - 13 arestați preventiv, cum sunt recurenții de față, la care se adaugă și 6 inculpați aflați în stare de libertate - precum și numărul mare de infracțiuni reținute în sarcina acestora, caracterul organizat al acestei ample activități infracționale.
Este adevărat că, așa cum rezultă din cele arătate, există și inculpați care au participat la această activitate infracțională dar care au fost trimiși în stare de libertate, dar nu poate fi îndreptățită critica în sensul că s-ar impune pentru un tratament egal ca și inculpații arestați să fie lăsați în libertate, deoarece în sarcina acestora a fost reținută o contribuție infracțională mai mică, comparativ cu ceilalți inculpați ceea ce nu denotă un tratament inegal cu privire la măsurile preventive luate, din moment ce activitatea infracțională a fiecăruia dintre inculpați nu este egală, ci diferențiată.
Având în vedere cele menționate mai înainte, nu poate fi reținută nici critica inculpaților vizând înlocuirea măsurii arestării preventive cu o altă măsură, cum ar fi cea a obligării de a nu părăsi țara sau de a nu părăsi localitatea, deoarece, în opinia curții, nu pot fi incidente în cauză, pe de o parte, prevederile art.145, respectiv 145/1 Cod pr.penală, în cauză subzistând în continuare pericolul concret pentru ordinea publică ce justifică menținerea arestării preventive, așa cum s-a motivat de altfel, iar, pe de altă parte, prevederile art.300/1 alin.2 care ar fi incidente numai revocării arestării preventive și punerii de îndată în libertate a inculpatului, nu pot coexista cu prevederile art.139 alin.1 Cod pr.penală, vizând înlocuirea măsurii preventive luată cu altă măsură preventivă, fiind instituții juridice diferite, cu temeiuri juridice diferite, ireconciliabile, pe considerentul de esență, că în cazul art.300/1 alin.2 temeiul încetează, iar în cazul art.139 alin.1 Cod pr.penală se schimbă, ori nu mai poate fi vorba de "schimbarea" temeiului juridic, ceea ce înseamnă că el există, dar într-o altă formă în care s-a modificat, și, în același timp, de "încetarea" acestuia care înseamnă inexistența sa.
In fine, nici critica, uneori principală alteori subsidiară, vizând trimiterea cauzei spre rejudecare, pe considerentul că încheierea instanței de fond nu este motivată, nu poate fi acceptată, pentru următoarele considerente:
Este adevărat că motivarea dată de către tribunal în această cauză este superficială și sumară, mai mult, judecătorul negăsind motivarea adecvată pentru a nu constitui vreun caz de incompatibilitate, având în vedere o eventuală antepronunțare, dar, în opinia curții, soluția ce se poate pronunța în orice cauză susceptibilă numai de recurs, incidentă dispozițiilor art.385/6 alin.3 Cod pr.penală, în măsura în care se constată aspecte de nelegalitate și netemeinicie, nu poate fi aceea a casării cu trimitere spre rejudecare.
Aceasta, deoarece potrivit art.385/15 pct.2 lit.d Cod pr.penală, în astfel de situații poate interveni numai casarea cu rejudecarea cauzei de către instanța de recurs și nu cu trimiterea spre rejudecare, textul menționat al art.385/15 pct.2 lit.d teza a II-a Cod pr.penală, făcând trimitere expres la toate cauzele la care face referire art.385/6 alin.3, indiferent dacă motivele de casare sunt cele prevăzute de art.385/9 sau la altele care pot fi invocate din oficiu.
Cum o atare cauză este susceptibilă numai de recurs și este incidentă art.385/6 alin.3 Cod pr.penală, și cum legea procesuală penală este de strictă interpretare, soluția nu poate fi aceea a casării cu trimitere spre rejudecare pentru că legea nu o prevede, iar o eventuală casare cu reținere spre rejudecare nu poate fi primită, pe considerentul, de esență, că nu poate fi identificat vreun caz de casare chiar cu referire la cel invocat, pentru că motivarea există dar este superficială, mai mult, instanța de recurs suplinind ea însăși această motivare, așa cum rezultă din ansamblul considerentelor ce preced.
Așa fiind, în baza art.385/15 pct.1 lit.b Cod pr.penală, curtea va respinge ca nefondate recursurile declarate de toți inculpații, iar în baza art.192 alin.2 Cod pr.penală, va obliga pe fiecare inculpat la câte 100 lei cheltuieli judiciare avansate de stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondate recursurile declarate de inculpații:, și, toți aflați în Penitenciarul Colibași, împotriva încheierii din 31 martie 2008, pronunțată de Tribunalul Argeș, secția penală, în dosarul nr-.
Obligă pe fiecare recurent inculpat la câte 100 lei cheltuieli judiciare avansate de stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 02 aprilie 2008, la Curtea de APEL PITEȘTI, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie.
Gh.
Grefier,
Red.-
Tehnored./ex.2
Jud.fond
8.04.2008
Președinte:Teodora Gheorghe SorescuJudecători:Teodora Gheorghe Sorescu, Dumitru Diaconu
