Menținere măsură de arestare preventivă . Decizia 245/2008. Curtea de Apel Brasov

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BRAȘOV

SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI

DECIZIA PENALĂ NR. 245/ DOSAR NR-

Ședința publică din 24 martie 2008

Complet de judecată format din:

PREȘEDINTE: Gheorghe Radu

JUDECĂTOR 2: Alexandru Vasiliu

JUDECĂTOR 3: Elena Barbu

Grefier - - -

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public

- procuror -

din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Brașov.

Pe rol fiind soluționarea recursurilor declarate de inculpații, -, și împotriva încheierii de ședință din 19 martie 2008 pronunțată de Tribunalul pentru Minori și Familie Brașov, în dosarul penal nr-.

Dezbaterile în cauza de față s-au desfășurat în conformitate cu dispozițiile art.304 Cod procedură penală, în sensul că toate afirmațiile, întrebările și susținerile celor prezenți, inclusiv cele ale președintelui completului de judecată, au fost înregistrate prin mijloace tehnice.

La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă recurenții inculpați, - și în stare de arest ( deținuți în Penitenciarul Codlea ), asistați de apărător ales, avocat, recurenții inculpați și în stare de arest ( deținuți în Penitenciarul Codlea ) asistați de apărător ales, avocat.

Procedura îndeplinită.

Avocat, depune la dosar adeverință din care reiese că a fost prezent la Facultatea de Drept din S la cursul de masterat.

Avocat, solicită să se ia act că s-a prezentat și că mandatul său încetează. De asemenea, solicită rectificarea încheierii de ședință din 21 martie 2008 în sensul că a fost trecut greșit atât numele cât și prenumele său.

Instanța dispune rectificarea încheierii de ședință din 21 martie 2008, în sensul că numele corect al doamnei avocate este și nu, astfel cum a fost trecut.

Apărătorii inculpaților și reprezentantul Ministerului Public, arată că nu au cereri de formulat în cauză.

Constatând că nu sunt cereri de formulat, cauza fiind în stare de judecată, instanța în temeiul art. 38513Cod procedură penală, acordă cuvântul asupra recursurilor.

Avocat pentru recurenții inculpați, și -, arată că inculpații au declarat recurs împotriva încheierii de ședință din 19 martie 2008 dată de Tribunalul pentru Minori și Familie Brașov, deoarece instanța de judecată nu a avut în vedere întreg materialul probator existent și administrat până în acest moment și ca urmare a neanalizării materialului probator a dispus în baza art. 3001Cod procedură penală menținerea arestării preventive a inculpaților și de asemenea a respins cererea de înlocuire a măsurii arestării preventive a inculpaților cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea de domiciliu.

La această dată în acest moment urmărirea penală este definitivată, aspect care pe cursul urmării penale nu se putea constata deoarece de fiecare dată reprezentantul Ministerului Public venea că mai trebuie administrate probe care ar putea să facă dovada existenței vinovăției inculpaților raportat la infracțiunile care sunt reținute în sarcina lor.

Consideră că ne aflăm în faza în care întreg materialul probator ce trebuia administrat în fază de urmărire penală a fost administrat și așa cum rezultă din actele de la dosarul cauzei trebuiau să fie îndeplinite condițiile prev. de art. 143 Cod procedură penală, pentru că instanța de judecată - Curtea de APEL BRAȘOV a constatat în momentul în care s-a formulat primul recurs împotriva luării măsurii arestării preventive că se impune a se lăsa timpul necesar organelor de urmărire penală să administreze probe pentru se vedea dacă sunt sau nu indicii temeinice că inculpații au săvârșit infracțiunile reținute în sarcina lor.

În acest moment toate probele au fost administrate din punctul de vedere al organului de urmărire penală și ne aflăm în situația în care pe probatoriu existent în dosarul cauzei se solicită menținerea măsurii arestării preventive a inculpaților în baza art. 3001Cod procedură penală.

Consideră că inculpații, - și trebuie să fie puși în stare de libertate și să nu se mai mențină măsura arestării preventive deoarece din probatoriul administrat în cauză nu sunt indicii temeinice că inculpați ar fi săvârșit faptele reținute în sarcina lor.

Instanța de judecată trebuie să analizeze actele existente la dosarul cauzei prin prisma dispozițiilor art. 3001Cod procedură penală și să observe că la al.3 al aceluiași articol - este o posibilitate în care inculpați ar putea să fie puși în stare de libertate. Legiuitorul oferă și pune la dispoziția instanței de judecată posibilitatea ca pe parcursul cercetării judecătorești din acest moment inculpați să fie puși în stare de libertate și aceasta numai în situația în care constată că nu se mai impune privarea de libertate a acestora.

Atât instanța de fond cât și instanța de recurs având întreg materialul probator administrat la dosarul cauzei în faza de urmărire penală poate să ajungă la concluzia că în acest moment nu se mai impune menținerea măsurii arestării preventive a inculpaților.

Organul de urmărire penală nu a reușit să facă dovada că există indicii și probe că inculpații au săvârșit aceste infracțiuni. În materialul de urmărire penală nu se pot găsi decât niște presupuneri pe care organul de urmărire penală le face legat de posibilele infracțiuni săvârșite de către inculpați.

Din analiza tuturor actelor de la dosar, instanțele de judecată nu pot menține această măsură a arestării preventive în cursul judecății raportat la actele din dosarul cauzei.

Arată că a formulat la instanța de fond și cerere de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea, a înțeles să formuleze și această cerere în ideea în care instanțele de judecată ar considera în urma analizei materialului probator existent la dosarul cauzei că ar trebui să se dispună pentru inculpați o măsură restrictivă a libertăți. Măsura arestului preventiv în această fază este una care nu se pliază față de materialul probator administrat în cauză și de aceea solicită înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea.

Inculpații sunt în stare de arest de cca. 4 luni de zile, inculpați - și nu au antecedente penale și nu au mai fost cercetați în alte dosare, iar inculpatul nici acesta nu are antecedente penale pentru că se află doar în curs de cercetare într-un alt dosar.

Având în vedere cele învederate consideră că cererea de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea este admisibilă în situația în care se va considera că trebuie și se impune luarea unei măsurii restrictive în ce privește pe inculpați.

În raport de cele menționate solicită admiterea recursurilor formulate de inculpații, și - și instanța să procedeze în consecință.

Avocat pentru inculpații și, solicită admiterea recursurilor formulate de inculpați și pe cale de consecință respingerea cererii de menținere a arestării preventive formulată de către reprezentantul Ministerului Public.

Consideră că temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive în acest moment nu mai subzistă - probele administrate în cursul urmăririi penale nu sunt susținute în totalitate de înscrisurile care sunt la dosar. A se observa că și în rechizitoriu se face vorbire despre mulți cetățeni de pe teritoriul însă în dosar nu există nici un fel de declarație din partea acestora, nu este nici o legătură între faptele care sunt reținute în sarcina inculpaților cu prejudiciul adus acelor cetățeni străini. Autoritățile Americane când au trimis rezultatul verificărilor efectuate au spus că nu pot fi folosite aceste date în proces, pentru că sunt informații.

Pentru inculpatul, toți ceilalți inculpați care sunt în situația acestui inculpat sunt în stare de libertate, se referă la cei care s-au dus și au ridicat sume de bani. S-a reținut de către instanță că inculpatul ar fi participat la scoaterea unor sume de bani de 40.400 RON și 2.200 Dolari, însă a se avea în vedere că aceasta este întreaga sumă care vehiculează pe tot grupul infracțional inclusiv pentru cei care sunt în stare de libertate. Însă instanța de fond reține cum că inculpatul ar fi cel care a participat în mod efectiv la scoaterea acestor sume de bani, în nici un caz nu se poate reține această sumă de banii pentru inculpat care este enorm de mare.

De asemenea se mai reține că ar avea un aparat de citit carduri, ori acest aparat este identic cu cel care se folosește la hoteluri sau în diferite locuințe la intrarea în cameră, apreciază că în aceste condiții nu se poate reține în sarcina inculpatului și nu se impune menținerea stării de arest preventiv pentru acesta.

Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea recursurilor formulate de inculpații, ca nefondate, menținerea încheierii de ședință din 19 martie 2008 dată de Tribunalul pentru Minori și Familie Brașov, care este legală și temeinică. Prin această încheiere a fost menținută măsura arestării preventive în mod corect iar temeiurile avute în vedere la luarea măsurii subzistă și în prezent, nu s-au modificat și nici nu au încetat între timp. Inculpați sunt cercetați pentru săvârșirea unor fapte de o gravitate deosebită pentru care legiuitorul a stabilit o pedeapsă mai mare de 4 ani închisoare, în ceea ce privește pericolul concret pentru ordinea publică acesta este în continuare, rezultă din modalitatea de acțiune a inculpaților, din numărul persoanelor implicate în această cauză precum și din activitatea desfășurată care indică o perseverență infracțională.

Inculpatul, având ultimul cuvânt, solicită admiterea recursului și cercetarea lui în stare de libertate.

Inculpatul -, având ultimul cuvânt, solicită admiterea recursului și cercetarea lui în stare de libertate.

Inculpatul, având ultimul cuvânt, solicită admiterea recursului și cercetarea lui în stare de libertate.

Inculpatul, având ultimul cuvânt, solicită admiterea recursului și cercetarea lui în stare de libertate.

Inculpatul, având ultimul cuvânt, solicită admiterea recursului și cercetarea lui în stare de libertate.

CURTEA

Asupra recursului penal de față,

Constată că, prin încheierea din 19 martie 2008, pronunțată în dosarul penal nr-, Tribunalul pentru Minori și Familie Brașova respins cererile inculpaților, și, de revocare a arestării preventive și, respectiv,de înlocuire a arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea și, în baza art. 3001Cod procedură penală a menținut arestarea preventivă a inculpaților, motivând că temeiurile care au determinat luarea măsurii arestării preventive nu s-au schimbat, acestea impunând în continuare privarea de libertate a inculpaților.

Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs inculpații solicitând, în principal, revocarea arestării preventive și, în subsidiar, înlocuirea arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea, motivând că lăsarea lor în libertate nu prezintă un pericol concret pentru ordinea publică, având în vedere că de la luarea măsurii și până în prezent au trecut circa 4 luni.

Recursurile nu sunt fondate.

Inculpații au fost arestați preventiv la data de 23 noiembrie 2007 pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de:

- art.7 din Legea nr. 39/2003; art. 27 alin. (3) din Legea nr. 365/2002, cu aplicarea art. 41 alin. (2) Cod penal; art. 25 din Legea nr. 365/2002; art. 26 Cod penal raportat la art. 24 alin. (1) din Legea nr. 365/2002, cu aplicarea art. 41 alin. (2) Cod penal; art. 26 Cod penal raportat la art. 27 alin. (2) din Legea nr. 365/2002, cu aplicarea art. 41 alin. (2) Cod penal; art. 26 Cod penal raportat la art. 49 din Legea nr. 161/2003, cu aplicarea art. 41 alin. (2) Cod penal pentru inculpatul;

- art. 7 din Legea nr. 39/2004; art. 48 din Legea nr. 161/2003, cu aplicarea art. 41 alin. (2) Cod penal; art. 49 din Legea nr. 161/2003, cu aplicarea art. 41 alin. (2) Cod penal pentru inculpatul -;

- art. 7 din Legea nr. 39/2003; art. 49 din Legea nr. 161/2003, cu aplicarea art. 41 alin. (2) Cod penal pentru inculpatul;

- art. 7 din Legea nr. 39/2003 pentru inculpatul;

- art. 7 din Legea nr. 39/2003; art. 27 alin. (3) din Legea nr. 365/2002, cu aplicarea art. 41 alin.(2) Cod penal; art. 26 Cod penal raportat la art. 27 alin. (2) din Legea nr. 365/2002, cu aplicarea art. 41 alin. (2) Cod penal; art. 49 din Legea nr. 161/2003, cu aplicarea art. 41 alin. (2) Cod penal pentru inculpatul.

S-a reținut că, în cursul anului 2007, inculpații au constituit împreună cu alte persoane un grup infracțional organizat în vederea retragerii frauduloase de bani, prin diverse metode, din conturile bancare ale altor persoane și au introdus, în mod repetat și fără drept, date informatice în sub forma unor spam-uri expediate nesolicitat, provenind aparent de la entități bancare reale, pentru amăgirea titularilor unor conturi bancare și a obținerii de date informatice cu privire la aceste conturi, păgubind în mod repetat mai mulți cetățeni străini prin transferuri de bani pe Internet prin în numele și pe seama acestor persoane către membri ai grupului. Temeiurile arestării le-au constituit cazurile prevăzute în art. 148 alin.(1) lit. c) și f) Cod procedură penală, respectiv există date că inculpatul pregătește săvârșirea unei noi infracțiuni și pentru infracțiunile săvârșite legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani și există probe că lăsarea în libertate a acestuia prezintă un pericol concret pentru ordinea publică.

Datorită complexității cauzei, măsura arestării preventive a fost de mai multe ori prelungită, inculpații fiind trimiși în judecată în stare de arest preventiv prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial Brașov din data de 12 martie 2008, la data de 19 martie 2008 fiind verificată legalitatea și temeinicia măsurii.

Având în vedere amploarea activității inculpaților și gravitatea infracțiunilor, de natură a induce un sentiment de nesiguranță în rândul opiniei publice, curtea constată că temeiurile care au determinat luarea măsurii arestării preventive nu s-au modificat, impunând în continuare privarea de libertate a inculpatului, durata totală a arestării nedepășind termenul rezonabil prevăzut în art. 5 paragraful 3 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.

Împrejurarea că inculpații au fost trimiși în judecată, fiind administrate probele de către procuror, nu constituie o schimbare a temeiurilor care au determinat arestarea preventivă a inculpaților, cazurile prevăzute în art. 148 alin. (1) lit. c) și f) Cod procedură penală nefiind cu nimic influențate de stadiul procesului penal.

Așa fiind, în baza art. 38515pct. 1 lit. b) Cod procedură penală, se vor respinge recursurile, urmând ca, potrivit art. 192 alin. (2) Cod procedură penală, să se dispună obligarea inculpaților la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge recursurile declarate de inculpații, -, și împotriva încheierii de ședință din data de 19.03.2008, pronunțată de Tribunalul pentru Minori și Familie Brașov, în dosarul penal nr-, pe care o menține.

Obligă recurenții inculpați să plătească statului câte 50 lei, cheltuieli judiciare.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică azi, 24 martie 2008.

Președinte Judecător Judecător

- - - - -

Grefier

- -

red.R-Gh./13.05.08

dact.Gh./14.05.08 - 7. ex.

jud. fond

Președinte:Gheorghe Radu
Judecători:Gheorghe Radu, Alexandru Vasiliu, Elena Barbu

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Menținere măsură de arestare preventivă . Decizia 245/2008. Curtea de Apel Brasov