Menținere măsură de arestare preventivă . Decizia 29/2008. Curtea de Apel Galati

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL GALAȚI

SECȚIA DE MINORI ȘI FAMILIE

DECIZIA PENALĂ NR.29/

Ședința publică din 26 februarie 2008

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Daniela Liliana Constantinescu judecător

JUDECĂTOR 2: Aurel Burlacu președinte secție

JUDECĂTOR 3: Mariana

Grefier -

Ministerul Publica fost reprezentat de a - procuror șef

Secția Judiciară din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL GALAȚI

.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.

Pe rol fiind judecarea recursurilor declarate de inculpații (fiul lui și, născut la 12 aprilie 1969, CNP - ), în prezent deținut în Penitenciarul Galați și ( fiul lui și, născut la 27 iunie 1975, CNP -), în prezent deținut în Penitenciarul Galați, împotriva încheierii de ședință din 15.02.2008 pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr-.

La apelul nominal făcut în cauză au răspuns recurentul - inculpat, în stare de arest, asistat de avocat ales - și recurentul-inculpat, în stare de arest, asistat de avocat, apărător ales în baza împuternicirii avocațiale nr. 30 din 21.02.2008.

Procedura completă.

S-a făcut referatul cauzei, după care:

Întrebați fiind și având pe rând cuvântul, inculpații și arată că își însușesc recursul declarat de către apărătorii aleși.

Apărătorul inculpatului depune la dosar, din partea acestuia, un memoriu care solicită a fi avut în vedere.

Nemaifiind cereri de formulat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.

Apărătorul inculpatului arată că a declarat recurs împotriva încheierii prin care s-a dispus menținerea măsurii arestării preventive, apreciind că nu mai există la acest moment temeiurile pentru a se admite o asemenea cerere, având în vedere următoarea situație:

Este foarte adevărat că el este trimis în judecată pentru o infracțiune gravă - aceea de trafic de persoane și i se impută că în perioada 2003-2005 traficat, a cazat - se spune și în România, cea ce este absolut ireal - nu știe de unde s-a scos, pentru că nu rezultă din probe - și în Spania, 4 minore și o majoră, în vederea practicării prostituției. Acestora li s-au luat declarații,prin care au spus că au realizat niște sume enorme da bani, valută, pentru care se reține că inculpatul i-a folosit în vederea întreținerii și scopurilor sale personale.

că va veni o zi când se va modifica și conținutul acestei legi speciale, așa cum a fost și în cazul infracțiunilor de furt, tâlhărie, când s-au diferențiat în oarecare măsură, pentru că este neconstituțional și nelegal ca un om să răspundă pentru niște fapte ale unor tinere -chiar minore - în sensul că au 16 -17 ani, în condițiile în care, în ziua de azi, o minoră de 11 ani face copii. Chiar în această situație, minore, majore, acestea se duc de bună voie, îi trag de pe asemenea oameni - care sunt slabi de îngeri, pentru că dacă erau mai puternici le dădeau la o parte și le spuneau să meargă să-și facă lor. Dar acestea îi trag de pentru a le duce să câștige bani prin prostituție.

În situația în care le lua, le răpea, le forța, le bătea, le amenința - era altă situație - atunci legea trebuia să-și spună cuvântul. Dar aceste tinere, îi trag de, se duc cu ei. Le protejează - așa cum se reține și în rechizitoriu - că se plimba seara pe străzile unde ele practicau prostituția, erau iubitele lor, pentru că vreo două trei sunt iubite de-a lui, iar acestea vin și spun că au câștigat zeci de mii de euro, în două luni, în trei luni. Și se iau de bune aceste declarații și se confiscă, nu numai celor în cauză, tuturor neamurilor până la gradul trei, tot ce au realizat, pentru că așa se consideră. sunt niște discuții și acestea sunt niște probleme de fond - a văzut pe această situație și pe cazul cazării, găzduirii - dar acum nu este cazul să le aducă în discuție - a găsit o practică judiciară de la Înalta Curte de Casație și Justiție, respectiv ce înseamnă caza, a găzdui și trafica, a vinde, a practica și înlesni această prostituție. De aceea spune că parcă simte că va veni o dată vremea când se va modifica și se va preciza exact această situație, pentru că sunt foarte mulți acești oameni care totuși răspund de gravitatea faptei, așa cum răspunde inculpatul.

Dacă din 2005 și până în 2007 când a fost arestat nu i se mai reține nici un fel de infracțiuni, nici un fel de act infracțional, nu înțelege de ce atâta timp - 2 ani de zile, 3 ani de zile - nu a fost un pericol, de ce acum, dacă ar fi lăsat să se judece în stare de libertate, acesta ar mai constitui un pericol. La dosar există declarația unei martore sub acoperire, care o cheamă, care trebuia să fie audiată, a venit în țară și a fost la el la arest, a venit la vorbitor la arest, i-a adus pachet, i-a trimis bani - nimeni nu s-a sesizat. este în Spania, a venit aici și a angajat un avocat să vină să dea declarații,nu a mai venit să dea declarații, a plecat înapoi- dar este o victimă care dă o declarație pe baza căreia s-a declanșat urmărirea penală - sub un nume sub acoperire - și care a arătat câte în lună și în stele, deși realitatea este cu totul alta.

Problema este dacă lăsarea inculpatului în libertate la acest moment prezintă sau nu pericol pentru ordinea publică și apreciază că nu prezintă, sens în care solicită a fi lăsat în stare de libertate. Este infractor la prima abatere, are familie, soție, copil, avea un loc de muncă în acest timp, era taximetrist, i-a fost confiscată și pentru care are rate care trebuie plătite lună de lună, aceasta i-a fost confiscată alături de alte 2 mașini, sigur în ideea că au fost achiziționate tot din banii acelora care spun că au câștigat zeci de mii de euro - și aici iar este o absurditate ca victima să spună că a câștigat o sută de mii de euro fără a face vreo dovadă. Nu i se pare normal, vin și spun aberații, declarații de obținere a unor sume de bani, iar când apar în instanță, față de felul cum arată și ce sunt, stârnesc râsul, dar ele spun și se ia de bun acest lucru, dar nimeni nu le cere să demonstreze că atât au câștigat. Vin tot cu așa-zise victime ca ele, care spun că cunosc ceea ce făceau.

În această situație, în condițiile și împrejurările care sunt în acest dosar vizându-l pe, nu crede că lăsarea sa în libertate și judecarea sa în libertate ar prejudicia cu ceva bunul mers al dosarului, el se va prezenta la fiecare termen de judecată și speră ca în fața instanței de judecată, cu probele ce le vor administra, să facă dovada că nu este vorba de un trafic de persoane, în cel mai rău caz ar putea fi vorba de o infracțiune de proxenetism, așa cum a discutat și cu inculpatul, acesta nu are nici o legătură cu inculpatul, cu alte persoane de care nu se face vorbire în acest dosar.

Pentru aceste motive, solicită admiterea recursului, a se dispune lăsarea inculpatului în libertate, înlocuirea acestei măsuri extreme a arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi țara până la definitivarea dosarului.

Apărătorul inculpatului recurent precizează că, așa cum s-a procedat de fiecare dată când s-a discutat problema situației inculpatului, a arătat că măsura arestării preventive este o măsură extremă și se ia în situații deosebite. În dosarul de față, evident că față de încadrarea juridică dată faptelor procurorul a solicitat și instanța a admis luarea acestei măsuri, dar, de la momentul la care s-a luat măsura și până la momentul finalizării urmăririi penale, sau administrat probatoriile de cuviință, s - au făcut trei prelungiri pentru a se descoperi și audia noi victime, lucru care nu s-a întâmplat. Ca atare, consideră că menținerea măsurii arestării preventive la acest moment nu se mai impune.

La momentul la care s-a luat măsura erau deja audiate acele victime și se referă în primul rând la persoana cu identitate ascunsă care a condus la începerea urmăririi penale și care evident a beneficiat de prevederile legii, scăpându- și pielea sa, dar a dus la arestarea a încă două persoane, așa cum s-a întâmplat în persoana inculpaților și, iar în dosarul de urmărire penală nu există nici o probă certă care să conducă instanța la ideea că în mod indubitabil se face vinovat de săvârșirea infracțiunilor ce i-au fost reținute în sarcină.

Deși nu ne aflăm la fondul cauzei, trebuie să spună că niciodată nu s-a făcut distincția între noțiunea de racolare și ceea ce înseamnă această noțiune de racolare și ceea ce se întâmplă pe situație de fapt. La momentul în care inculpatul vine în comuna, spre exemplu, în vizită la o rudă de a sa și o tânără îi spune că știe că sora și cumnatul său sunt plecați în Italia și că pentru că nu au cum se descurca, pentru că nu au bani, dorește să o ajute să meargă acolo pentru a câștiga bani, inculpatul îi spune că are posibilitatea să se angajeze într-un bar, dar acolo va trebui să practice o meserie care înseamnă mai mult decât a fi damă de companie. sunt elementele constitutive ale infracțiunii, unde este racolarea? Iar acea tânără, minoră fiind, cere permisiunea mamei, iar la un moment dat spune că ea nu poate să facă lucrul acesta și nu merge. A forțat-o cumva inculpatul să meargă în Italia, în Spania să se prostitueze, nici vorbă de așa ceva. Și mai sunt la dosarul cauzei încă alte depoziții ale altor două persoane - așa zise "victime" - care relatează exact ceea ce a spus mai înainte. Și atunci, unde este racolarea, unde sunt celelalte elemente constitutive ale infracțiunii, dar, așa cum a spus, acestea sunt probleme de fond.

La acest moment, ceea ce este important este că s-au făcut trei prelungiri pentru a se descoperi noi victime, acestea nu au fost descoperite, nu au fost audiate, nu s-a întâmplat nimic altceva, important este că nu există nici o probă plauzibilă și elemente noi care pot să conducă instanța la concluzia că, pe lângă pedeapsa deosebit de mare - așa cum cer disp.art.148 lit.f Cod pr.penală, pericolul social concret nu există, pentru că, de vreme ce din 2005 inculpatul nu a mai săvârșit nici o altă faptă de natura celei reținute și pentru care trebuie să dea socoteală la acest moment, el nu reprezintă un pericol public.

Atâta vreme cât acest lucru este demonstrat, cât impactul asupra opiniei publice față de perioada lungă scursă de la primul act material conduc către această idee, nu vede de ce trebuie să se uziteze de măsura extremă a arestării și care este menținută în continuare, când de fapt, oamenii pot și cercetați și judecați în stare de libertate, cu condiția de a se prezenta la toate termenele sorocite de către instanță. Nu mai există riscul să intervină în vreun fel, să determine părțile care urmează să fie audiate, fiecare a dat declarația și se va vedea că niciodată cele care au depus mărturie împotriva inculpaților nu se vor prezenta în instanță.

Mai mult, nu există nici o persoană care să se constituie victimă. Să solicite despăgubiri pentru ceea ce s-a întâmplat. În atare situație,consideră că nu se mai impune menținerea măsurii arestării preventive, se impune a se constata că s-au schimbat temeiurile care au condus la luarea acestei măsuri, că nu s-au descoperit noi fapte care să influențeze dosarul în cauza de față și că inculpatul poate fi cercetat în stare de libertate, urmând a se dispune revocarea măsurii arestării preventive și obligarea de a nu părăsi localitatea, pentru că evident, dacă nu poți părăsi, nu poți părăsi țara.

Reprezentanta Ministerului Public apreciază că recursurile declarate de inculpații și sunt nefondate, încheierea de ședință din 15.02.2008 a Tribunalului Galați este legală și temeinică. În mod corect instanța, la primirea dosarului, conform disp.art.3001al.2 Cod pr.penală a procedat la verificarea temeiurilor privind măsura arestării preventive a celor doi inculpați.

Procedând în acest sens, instanța a constat că temeiul luării, menținerii și prelungirii succesive a măsurii arestării preventive subzistă,instanța a arătat probele din care rezultă presupunerea că inculpații au săvârșit infracțiunile pentru care s-a dispus măsura arestării preventive,iar ulterior s-a dispus trimiterea în judecată, iar pe de altă parte, instanța a arătat că în raport de gravitatea deosebită a faptei, de limitele mari de pedeapsă, de împrejurările concrete în care s-au comis, urmările produse, perioada mare de timp în care au acționat inculpații, faptul că printre victimele racolate sunt și minore, toate aceste aspecte au fost de natură a crea convingerea instanței că lăsarea în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică.

Corect instanța a apreciat că temeiul luării măsurii arestării preventive subzistă, nu au intervenit elemente noi, motiv pentru care în mod corect s-a menținut menținerea măsurii arestării preventive. Solicită respingerea recursurilor, cu obligarea la cheltuieli.

Inculpatul recurent arată că este de acord cu concluziile apărătorului său, dar că în rechizitoriu sunt multe greșeli, se spune că a săvârșit infracțiunea în perioada februarie - august 2004, dar are dovada cu pașaportul că a stat 2 luni în Spania în 2004.

Inculpatul recurent arată că îi pare rău să contrazică pe doamna procuror, dar deja din rechizitoriu, s-a demonstrat prin dovezi, fapte și prin persoane, că tot ce este în dosar - legat de pericolul public nu este adevărat, fiindcă a fost căutat de una dintre victime, care a declarat că a fost sechestrată și bătură, cea ce nu este adevărat. A venit la el, a ținut legătura cu familia ei și familia sa tot timpul, nu a fost o perioadă lungă de timp în care să nu vorbească. În al doilea rând, solicită din suflet a se lua în considerare că soția sa este operată pe creier. că durează foarte mult procesul acesta, se va prezenta la semnat, sub control judiciar, sub orice, are copil mic, soția sa nu poate munci, au multe datorii.Nu are acei bani, a avut și el două mașini și acest. U să vândă mașinile pentru a lua o casă. nu au provenit din banii obținuți prin prostituție și la dosar sunt multe dovezi, chiar memorii de ale sale unde a explicat și concluzii ale doamnei avocat, sunt dovezi din Spania cu care toată ancheta domnului procuror se dă peste cap. Nu zice că nu este vinovat, dar de va fi găsit vinovat, își va face pedeapsa.

CURTEA

Asupra apelurilor penale de față,

Examinând actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea de ședință din 15.02.2008 a Tribunalului Galați, în baza art.160 alin.2 pr.pen. în referire la art.3001alin.1 pr.pen. s-a constatat ca fiind legală și temeinică măsura arestării preventive dispusă față de inculpații,și și s-a dispus menținerea acestei măsuri.

Totodată s-au respins ca fiind nefondate cererile formulate de inculpatul, privind revocarea măsurii arestării preventive, respectiv înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea precum și cererea formulată de inculpatul, privind înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea sau cu măsura obligării de a nu părăsi țara.

Pentru a pronunța această hotărâre, s-au reținut următoarele:

Prin ordonanțele cu nr. 63/D/P/2006 din 21.09.2006 ale Direcției de Investigare a Infracțiunilor Criminalitate Organizată și Terorism - Biroul Teritorial Galațis -a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale împotriva inculpaților pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic de persoane în formă continuată prev. de art. 12 alin. 1 și 2 lit. a din Legea 678/2001 cu aplicarea art. 41 alin. 2.pen. și trafic de minori în formă continuată prev. de art. 13 alin. 1,2 și 3 teza I și II din Legea 678/2001 cu aplicarea art. 41 alin. 2.pen. și pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic de persoane prev. de art. 12 alin. 1 din Legea 678/2001 și trafic de minori în formă continuată prev. de art.13 alin. 1,2 și 3 teza I și II din Legea 678/2001cu aplicarea art. 41 alin. 2.pen.

În fapt, în sarcina inculpatului s-a reținut că în cursul anilor 2002-2004, acționând împreună cu alte persoane, în baza aceleiași rezoluții infracționale, a racolat sau a încercat să racoleze în România, a cazat în România, Italia și Spania, a transportat și/sau transferat ( vândut ) un număr total de cinci victime, din care trei minore, în vederea exploatării acestora prin obligarea la practicarea prostituției, acționând prin inducerea în eroare a victimelor ori constrângerea morală a acestora.

În sarcina inculpatului s-a reținut că în perioada 2003-2005, acționând singur sau împreună cu alte persoane, în baza aceleiași rezoluții infracționale, a racolat în România, a cazat în România și Spania, a transportat și/sau primit ( cumpărat ) un număr de patru victime, dintre care trei minore, în vederea exploatării acestora prin obligarea la practicarea prostituției, acționând prin inducerea în eroare a victimelor.

Prin încheierea de ședință din 21.09.2007 pronunțată de Tribunalul Galați în dosar - a fost admisă propunerea formulată de - Biroul Teritorial Galați și în baza disp art. 136.pr.pen. art. 143.pr.pen. art. 146.pr.pen. art. 149 ind.1 alin. 11.pr.pen. și art. 148 lit. pr.pen. s-a dispus arestarea preventivă a inculpaților și pentru o perioadă de 29 de zile de la 21.09.2007 până la data 20.10.2007.

Au fost emise mandatele de arestare preventivă nr. 83/U și 84/U din 21.09.2007.

S-a reținut că inculpații se află fiecare în situația prev. de art. 148 lit. f pr.pen. în sensul că au săvârșit o infracțiune pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani și există probe certe că lăsarea acestora în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică.

Măsura arestării preventive a celor doi inculpați a fost prelungită succesiv, urmând să expire la 17.02.2008.

Prin rechizitoriul Direcției de Investigare a Infracțiunilor Criminalitate Organizată și Terorism - Biroul Teritorial Galați nr. 63/D/P/2006 din 12.02.2008, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaților pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic de persoane în formă continuată prev. de art. 12 alin. 1 și 2 lit. a din Legea 678/2001 cu aplicarea art. 41 alin. 2.pen. și trafic de minori în formă continuată prev. de art. 13 alin. 1,2 și 3 teza I și II din Legea 678/2001 cu aplicarea art. 41 alin. 2.pen. și pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic de persoane prev. de art. 12 alin. 1 din Legea 678/2001 și trafic de minori în formă continuată prev. de art.13 alin. 1,2 și 3 teza I și II din Legea 678/2001 cu aplicarea art. 41 alin. 2.pen.

Examinând actele și lucrările dosarului îndeplinite până la momentul de față, instanța apreciază că rezultă indicii temeinice - în sensul art.143 pr.pen - de natură a crea presupunerea că inculpații și au săvârșit fapte prevăzute de legea penală.

În acest sens sunt procesul verbal de consemnare a declarației martorei audiate cu identitate protejată -, declarațiile martorelor, -, procesele verbale de prezentare pentru recunoaștere după planșe foto, înscrisuri privind transferurile de bani, procesele verbale de verificare a intrărilor - ieșirilor în / din țară.

Totodată, având în vedere gravitatea ridicată a infracțiunilor presupus a fi săvârșite, pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani, natura și importanța relațiilor sociale cărora li se aduce atingere, numărul mare de persoane presupus traficate majoritatea acestora fiind minore, precum și perioada îndelungată de timp în care s-a reținut că s-ar fi desfășurat activitatea infracțională, rezonanța unei astfel de fapte în rândul comunității și prejudiciul de imagine creat pentru țară, decurgând din proliferarea acestui gen de fapte, s-a apreciat că sunt întrunite cumulativ și cerințele art. 148 lit. f pr.pen, lăsarea în libertate a inculpaților prezentând, și la acest moment, un pericol concret pentru ordinea publică.

În raport de probele administrate până în prezent, s-a apreciat că nu au intervenit modificări în ceea ce privește împrejurările de fapt avute în vedere inițial și nici date noi privind persoana inculpaților, astfel că, văzând și disp. art. 139.pr.pen. s-a apreciat că cererile de revocare a măsurii arestării preventive respectiv de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi țara/localitatea nu pot fi primite.

Împotriva acestei încheieri au declarat recurs cei doi inculpați, criticând-o pe motive de nelegalitate și netemeinice.

Inculpații au arătat că nu mai subzistă temeiurile avute în vedere la luarea acestei măsuri, iar lăsarea lor în libertate nu prezintă pericol concret pentru ordinea publică.

Totodată, s-a mai arătat că în cauză nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunilor reținute în sarcina inculpaților, putând fi vorba eventual de un proxenetism.

Față de toate acestea s-a solicitat admiterea recursurilor promovate, iar în rejudecare, inculpatul a solicitat înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi țara, iar inculpatul a solicitat prin avocatul lui, revocarea măsurii arestării preventive sau înlocuirea arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea, cereri pe care cei doi inculpați le-au făcut și la instanța de fond.

Recursurile formulate sunt nefondate.

Instanța de fond în mod corect a constatat în conformitate cu art.3001Cod pr.penală, legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive a inculpaților și și a dispus menținerea acestei măsuri.

Curtea apreciază că în cauză sunt întrunite dispozițiile art.143 Cod pr. penală, din actele dosarului rezultând indicii temeinice de natură a crea presupunerea că cei doi inculpați au săvârșit fapte prevăzute de legea penală.

Totodată în cauză se mențin și dispozițiile art.148 lit.f Cod pr.penală față de cei doi inculpați.

Astfel:

- faptele pentru care sunt cercetați inculpații sunt prevăzute de lege cu pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani.

- în cauză există probe administrate până în prezent din care rezultă că lăsarea celor doi inculpați în stare de libertate prezintă pericol pentru ordinea publică.

Această din urmă condiție rezultă și din gravitatea faptelor comise, natura și importanța relațiilor sociale încălcate, numărul mare de persoane presupus a fi traficate, dintre care și minore, precum și perioada mare de timp în care s-a reținut că s-a desfășurat activitatea infracțională.

Aspectele ce țin de încadrarea juridică invocate de inculpați prin apărători, exced prezentului cadru procesual ( recurs la încheierea pronunțată în conf. cu art.3001Cod pr. penală), acestea fiind aspecte ce vizează fondul cauzei.

Totodată, aspectele personale invocate în favoarea inculpaților,respectiv că sunt infractori primari, precum și că au greutăți familiale, nu duc la înlăturarea temeiului prevăzut de art.148 lit.f Cod pr.penală.

Apreciem că în mod corect s-au respins cererile de revocare, respectiv de înlocuire a măsurii arestării preventive, întrucât nu au intervenit modificări în ceea ce privește împrejurările de fapt avute în vedere inițial și nici date noi privind persoana inculpaților.

Față de toate acestea, Curtea apreciază că încheierea de ședință din 15.02.2008 e legală și temeinică, motiv pentru care în conformitate cu disp.art.38515pct.1 lit.b Cod pr.penală, va respinge ca nefondate recursurile declarate de inculpați.

Văzând și disp.art. 192 al.2 Cod pr.penală,

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca nefondate recursurile declarate de inculpații (fiul lui și, născut la 12 aprilie 1969, CNP - ), în prezent deținut în Penitenciarul Galați și ( fiul lui și, născut la 27 iunie 1975, CNP -), în prezent deținut în Penitenciarul Galați, împotriva încheierii de ședință din 15.02.2008 pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr-.

În baza disp.art.192 alin.2 Cod pr. penală obligă pe inculpați la plata a câte 60 lei fiecare cu titlu de cheltuieli judiciare către stat în recurs.

DEFINITIVĂ.

Pronunțată în ședință publică azi 26.02.2008.

Președinte, Judecător, Judecător,

- - - - - -

Grefier,

Red.dec.jud./27.02.2008

Jud.fond

Tehnored./2 ex./ 27 Februarie 2008

Președinte:Daniela Liliana Constantinescu
Judecători:Daniela Liliana Constantinescu, Aurel Burlacu, Mariana

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Menținere măsură de arestare preventivă . Decizia 29/2008. Curtea de Apel Galati