Menținere măsură de arestare preventivă . Decizia 332/2009. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
DECIZIE Nr. 332 Dosar nr-
Ședința publică de la 22 Mai 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Simona Franguloiu
JUDECĂTOR 2: Laura Popa
JUDECĂTOR 3: Alexandru Vasiliu
GREFIER - - -
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public,
- procuror în cadrul Parchetului de pe lângă
Curtea de APEL BRAȘOV
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de inculpatul împotriva încheierii de ședință din data de 19 mai 2009 pronunțată de Tribunalul pentru Minori si Familie Brașov în dosarul nr -.
Dezbaterile în cauză au avut loc în conformitate cu dispozițiile art. 304 Cod procedură penală, în sensul că toate afirmațiile, întrebările și susținerile celor prezenți, inclusiv ale președintelui completului de judecată, au fost înregistrate prin mijloace tehnice audio - video.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă recurentul inculpat în stare de arest, asistat de apărătorul ales, avocat.
Procedura îndeplinită.
Se permite apărătorului ales să ia legătura cu recurentul inculpat.
Întrebate fiind, părțile declară că nu au alte cereri de formulat.
Instanța constată cauza în stare de soluționare și, potrivit art 385/13 Cod procedură penală, acordă cuvântul la dezbateri.
Avocat solicită admiterea recursului declarat de inculpatul împotriva încheierii de ședință pronunțată de Tribunalul pentru Minori si Familie Brașov la 19 mai 2009 prin care s-a menținut starea de arest preventiv a inculpatului și, pe cale de consecință, s-a respins cererea de înlocuire a stării de arest preventiv cu măsura preventivă a obligării de a nu părăsi localitatea. Rejudecând, solicită a se dispune casarea încheierii tribunalului și admiterea cererii de înlocuire a măsurii preventive cu măsura preventivă a obligării de a nu păsări localitatea de domiciliu, pentru următoarele considerente:
Instanța a apreciat că în cauză se impune menținerea preventivă a inculpatului pornind de la caracterizarea infracțiunii pentru care inculpatul a fost trimis in judecată, însă acest motiv nu poate fi reținut, având în vedere și faptul că temeiul juridic avut în vedere la luarea măsurii arestării preventive, respectiv art. 143 raportat la art 148 lit f Cod procedură penală nu mai subzistă la acest moment.
Textul art 148 lit f Cod procedură penală vorbește despre existența probelor care dovedesc pericolul pentru ordinea publică, însă nici parchetul si nici instanța nu au manifestat o preocupare pe această linie de administrare de probe pentru a demonstra că inculpatul prezintă pericol pentru ordinea publică.
Atât la urmărirea penala cât și la cercetarea judecătorească s-a demonstrat, fără dubiu, că inculpatul a aplicat o lovitură parietal stânga în zona capului, ea nefiind, însă, de natură tanato generatoare, ci de intensitate medie care nu avea cum să ducă la decesul victimei. Inculpatul a fost trimis in judecată pentru săvârșirea infracțiunii de omor calificat, pornindu-se de la loviturile cu caracter tanato generator, dar pe parcursul cercetărilor nu a rezultat că inculpatul a aplicat lovitura. În legătură cu această chestiune precizează că pentru inculpat s-a solicitat în mod constant avizarea concluziilor medico legale.
Instanța a menținut starea de arest a inculpatului, pornind de la coroborarea dispozițiilor art 143 și art 148 lit f Cod procedură penală, însă solicită a se avea în vedere dispozițiile art 5 paragraf 3 din CEDO și faptul că inculpatul este arestat din septembrie 2008, factorul timp fiind de natură să estompeze impactul asupra ordinii publice.
Pentru toate aceste motive, solicită a admiterea recursului declarat de inculpat.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a recursului declarat de inculpat împotriva încheierii Tribunalului pentru Minori si Familie Brașov, apreciind că în mod corect s-a menținut măsura arestării preventive a inculpatului, fiind respectate dispozițiile legale, raportat la fapta săvârșită de inculpat, de omor deosebit de grav.
La dosar există probe că inculpatul a săvârșit fapta pentru care a fost trimis in judecată, apreciind, astfel, că se impune ca inculpatul să fie cercetat în stare de arest preventiv, cu atât mai mult cu cât temeiurile avute în vedere la luarea măsurii nu s-au modificat și nu s-au schimbat, neimpunându-se înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura preventivă a obligării de a nu părăsi localitatea.
Recurentul inculpat, având ultimul cuvânt, solicită judecarea sa in stare de libertate pentru a-și ajuta familia.
CURTEA
1. Constată că prin incheierea din 19 mai 2009 Tribunalul pentru Minori si Familie Brașova menținut arestarea preventivă a inculpaților, și, apreciind că în raport de natura si gravitatea infracțiunii, complexitatea cauzei și poziția procesuală a inculpaților, se impune menținerea stării de arest și subzistă temeiurile legale pe care s-a bazat luarea măsurii. De asemenea, durata măsurii arestării preventive se înscrie într-un termen rezonabil.
2. Împotriva acestei încheieri a declarat recurs inculpatul care a solicitat instanței revocarea măsurii arestării preventive sau înlocuirea acesteia, cu motivarea că lăsarea în libertate a inculpatului nu mai prezintă pericol pentru ordinea publică, iar din probele administrate în cauză nu rezultă că inculpatul ar fi cauzat decesul victimei prin loviturile aplicate.
3. Recursul este nefondat.
Așa cum corect a reținut și prima instanță, se constată că sunt îndeplinite condițiile cerute de lege pentru menținerea măsurii arestării preventive, respectiv dispozițiile art. 143 și art 148 lit f Cod procedură penală.
Din probele administrate până în prezent rezultă presupunerea că inculpatul a participat la săvârșirea faptei, respectiv a lovit-o pe victima cu o în cap, victimă care a fost lovită și de ceilalți inculpați, iar în urma loviturilor aplicate i s-a cauzat decesul.
Inculpatul a săvârșit fapta împreună cu un inculpat minor și cu participarea mai multor persoane, împrejurări care constituie circumstanțe agravante judiciare.
În raport de modalitatea de săvârșire a faptei și rezultatul care s-a produs, rezultă un pericol concret pentru ordinea publică, respectiv pentru securitatea cetățenilor comunității din care inculpații fac parte. Fapta se înscrie între infracțiunile cele mai grave prevăzute de Codul penal, iar perioada care s-a scurs de la luarea măsurii arestării preventive are o durată rezonabilă și nu a fost în măsură să conducă la dispariția pericolului concret care există pentru ordinea publică.
Pe de altă parte, măsura se dovedește a fi necesară pentru a se asigura buna desfășurare a procesului penal și stabilirea adevărului în cauză.
4. Așa fiind, în temeiul art. 385/15 pct 1 lit b Cod procedură penală, recursul inculpatului urmează să fie respins.
5. Potrivit art 192 alin 2 Cod procedură penală, cheltuielile judiciare urmează să fie suportate de către recurent.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de inculpatul împotriva încheierii de ședință din data de 19 mai 2009 pronunțată de Tribunalul pentru Minori și Familie Brașov în dosarul nr -, pe care o menține.
Obligă inculpatul să plătească statului suma de 50 lei cu titlu de cheltuieli judiciare.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 22 mai 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - - - -
GREFIER
- -
Red. AV/28.05.2009
Dact MB/22.05.2009
- 3 exemplare -
Jud fond -
Președinte:Simona FranguloiuJudecători:Simona Franguloiu, Laura Popa, Alexandru Vasiliu
