Menținere măsură de arestare preventivă . Decizia 4/2008. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA DE MINORI ȘI FAMILIE
DECIZIA PENALĂ NR. 4/
Ședința publică de la 14 Ianuarie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Liviu Herghelegiu Președintele secției penale
JUDECĂTOR 2: Maria Tacea
JUDECĂTOR 3: Petruș Dumitru
Grefier - - -
-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-
Ministerul Public reprezentat de procuror
din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Galați
La ordine fiind judecarea recursurilor declarate de inculpații () și, deținuți în Penitenciarul Focșani, împotriva încheierii de ședință din data de 19.12.2007 pronunțată de Tribunalul Vrancea în dosarul nr-.
La apelul nominal au răspuns recurentul- inculpat, în stare de deținere și asistat de avocat - apărător ales și recurentul - inculpat, în stare de deținere și asistat de avocat - apărător ales.
Procedura completă.
S-a făcut referatul cauzei în sensul că prin încheierea nr. 820 din 28.12.2007 dată în dosarul nr- Înalta Curte de Casație și Justiție a constatat că această instanță nu este competentă a soluționa cererile de recuzare formulate de recurenții -inculpați împotriva membrilor completului de judecată și a altor judecători din cadrul Curții de Apel Galați, restituind cauza spre competentă soluționare a acestor cereri la Curtea de Apel Galați; s-a mai arătat de asemenea că prin încheierea din 8 ianuarie 2008 fost respinsă ca nefondată cererea de recuzare a domnilor judecători - -, și - -, după care;
Nemaifiind alte cereri de formulat și acte de depus, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri:
Apărătorul recurentului - inculpat, având cuvântul, arată că modificarea adusă la codul d e procedură penală, respectiv art. 160 Cod pr. penală, dă posibilitatea instanței să verifice oricând dacă instanța a soluționat în mod legal luarea măsurii arestării preventive și ulterior a prelungirilor care au avut loc succesiv. În fața instanței de la Tribunalul Vrancea au invocat un aspect care are putere de lucru judecat și anume: arestarea preventivă de către un judecător de la Tribunalul Galați, a arătat ulterior că are dubii în ceea ce privește propria obiectivitate în sensul că înțelege să se abțină în temeiul art. 48 lit. Cod pr.penală. Admițându-se abținerea de către Curtea de Apel produse efecte juridice care le constată de la momentul la care dosarul a luat naștere și care nu au apărut ulterior, deci starea de incompatibilitate a judecătorilor de la Tribunalul Galați, constatată de Curtea de Apel Galați, a fost de la momentul arestării preventive. Acest aspect rezultă din împrejurarea că mama unei inculpate, care este judecător, a apărat interesele fiicei sale în faza de urmărire penală și în fața completului de judecată care a dispus arestarea preventivă a celorlalți inculpați, deci se cunoștea această calitate. Deci dacă judecătorul și-a motivat cererea de abținere pe disp.art. 48 lit. d din codul d e procedură penală a încălcat toate principiile de constituționalitate, atât inamovibilitatea cât și obiectivitatea, astfel că se ajunge la concluzia că nu a fost un complet legal constituit pentru a dispune arestarea preventivă a inculpatului. În baza disp.art. 160 alin.2 cod pr.penală a solicitat instanței de la Tribunalul Vrancea să constate că instanța nu a fost legal constituită. Referindu-se la urmărirea penală arată că aceasta a început în anul 2004 și până în anul 2007 nu a existat nici o rezonanță periculoasă, așa cum s-a susținut în încheiere la Tribunalul Vrancea, dacă nu s-a solicitat arestarea preventivă, deci motivarea instanței cu privire la pericolul social al faptelor și rezonanța acestora nu poate fi luată în considerare. Referindu-se la fondul cauzei consideră că nu se poate reține că a fost constituit un grup infracțional întrucât în perioada 2003-2007 fost încarcerat în Italia, coinculpatul din 2005-2007 fost încarcerat în Italia, pentru s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală iar pentru ceilalți inculpați s-a dispus disjungerea cauzei în condiții de nelegalitate. Solicită admiterea recursului, în principal să se constate nelegalitatea măsurii arestării preventive pentru motivul invocat iar în subsidiar să se constate că măsura nu mai are un caracter temeinic la momentul actual și a se dispune înlocuirea măsurii arestării preventive cu obligarea de a nu părăsi localitatea.
Apărătorul recurentului- inculpat, având cuvântul, solicită să se analizeze dacă la acest moment probele din dosar pot conduce la concluzia că inculpatul poate primi o condamnare pentru infracțiunea reținută și să se constate subiectivismul de care a dat dovadă instanța de judecată în cauza de față. Consideră că nu s-au făcut dovezi cu privire la activitatea infracțională a acestui inculpat, acesta a fost încarcerat în Italia în perioada 2005- 2007, singura legătură a acestuia cu inculpatul fiind aceea că a cumpărat un autoturism de la acesta. S-a reținut că în decursul lunii iulie 2004 s-a asociat în vederea săvârșirii de infracțiuni dar nu există absolut nici o probă. Invocă un articol apărut în revista Dreptul nr.8 din luna august 2007 unde se face vorbire despre impactul pe care îl are atunci când fapta s-a săvârșit și s-a luat imediat măsura arestării preventive și când faptele sunt săvârșite cu mai mulți ani în urmă și se ia măsura arestării la acest moment. Cert este că mergând pe egalitatea de tratament și de obiectivitatea de care a dat dovadă instanța de judecată, la acest moment măsura luată împotriva inculpatului nu este susținută de probe reale și concrete, motiv pentru care solicită admiterea recursului, să se constate că măsura arestării preventive nu se mai menține întrucât nu există temeiurile care să o susțină pe baza probatoriilor care să ducă la certitudinea că inculpatul se face vinovat de săvârșirea infracțiunii și pentru egalitate de tratament să se dispună înlocuirea măsurii arestării preventive cu aceea de a nu părăsi localitatea.
Reprezentantul Parchetului, având cuvântul, apreciază că recursurile declarate de inculpați sunt nefondate, încheierea de ședință din data de 19.12.2007 a Tribunalului Vrancea este legală și temeinică, instanța de fond a constatat în mod corect că temeiurile luării succesive a măsurii arestării preventive subzistă. Instanța a arătat că au fost administrate probe în cauză din care rezultă presupunerea că cei doi inculpați au săvârșit mai multe fapte prevăzute de legea penală și au arătat care sunt faptele pentru care s-a dispus arestarea preventivă și ulterior trimiterea în judecată, fapte deosebit de grave, pedepsite cu pedepse mai mari de 4 ani; s-a arătat că în raport de natura acestor infracțiuni, de împrejurările concrete în care au fost săvârșite, de întinderea lor în timp, de datele ce caracterizează persoana inculpaților, au fost elemente care au convins instanța că lăsarea acestora în libertate prezintă pericol pentru ordinea publică. Solicitarea făcută în recurs că sunt arestați de o perioadă mare de timp este nefondată iar cu privire la solicitarea inculpatului în sensul că măsura arestării preventive a fost făcută de un complet nelegal constituit precizează că la acel moment instanța competentă era Tribunalul Galați, măsura arestării a fost luată de un judecător de la Tribunalul Galați iar legalitatea și temeinicia acestei măsuri a fost verificată ulterior de către Curtea de apel, prin respingerea recursurilor declarate de către inculpați. Deci la acel moment judecătorul era competent și s-a considerat a fi legal sesizat pentru a pronunța o soluție pe propunerea formulată de Parchet. Faptul că ulterior s-a formulat o cerere de abținere, după ce s-a întocmit actul de sesizare al instanței, era un act de manifestare a voinței și nu poate conduce la concluzia că la momentul luării măsurii arestării preventive instanța nu ar fi fost legal sesizată. Solicită respingerea recursurilor ca fiind nefondată, cu obligarea la cheltuieli judiciare către stat.
Avocat, în replică, arată că cererea de abținere a judecătorului care a luat măsura arestării preventive s-a întemeiat pe disp.art. 148 lit. d și nu 148 lit.a Cod pr.penală.
Recurentul -inculpat, având ultimul cuvânt, este de acord cu concluziile apărătorului său ales.
Recurentul- inculpat, având ultimul cuvânt, arată că dorește să fie judecat în stare de libertate.
CURTEA:
Asupra recursurilor penale de față:
Examinând actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
Inculpații () și au formulat recurs împotriva încheierii de ședință din data de 19.12.2007 pronunțată de Tribunalul Vrancea în dosarul nr. 3705/91.2007.
Prin încheierea de ședință din data de 19.12.2007 dată în dosarul nr-, Tribunalul Vrancea, în baza disp.art.160, a menținut starea de arest a inculpaților () și și a respins cererea de revocare a măsurii arestării preventive dispusă față de inculpatul.
Pentru a hotărî astfel, Tribunalul Vranceaa reținut că temeiurile care au stat la baza luării măsurii arestării preventive continuă să subziste în sensul că în cauză există indicii temeinice și probe concrete de natură a crea presupunerea că inculpații au săvârșit faptele reținute în sarcina lor și că lăsarea lor în libertate prezintă pericol pentru ordinea publică.
Inculpații și au formulat recurs împotriva acestei încheieri criticând-o pentru netemeinicie, iar inculpatul și pentru nelegalitate.
Cu privire la motivul de nelegalitate, inculpatul susține că măsura arestării preventive a fost luată de un complet nelegal constituit în sensul că, ulterior luării acestei măsuri de către un magistrat de la Tribunalul Galați, toți magistrații aceluiași tribunal s-au abținut să judece cauza, motivând că unul din inculpați este rudă cu un magistrat de la Judecătoria Galați.
In ceea ce privește netemeinicia încheierii de ședință invocată de ambii inculpați, aceștia susțin că nu se mai mențin temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive.
Recursurile sunt nefondate.
In ceea ce privește motivul de nelegalitate invocat de inculpatul, acesta nu poate fi reținut întrucât, la data luării măsurii arestării preventive a acestuia, completul era legal constituit, întrucât până la acea dată, acesta nu fusese recuzat și nici nu-și manifestase intenția de a se abține să judece cauza pe motiv de incompatibilitate, iar faptul că ulterior a făcut o astfel de cerere, aceasta nu are efect retroactiv, ci doar de la data solicitării și pentru viitor.
Nu poate fi primită nici motivarea inculpaților cu privire la netemeinicia încheierii de ședință recurată, întrucât la dosarul cauzei nu se află nici o probă din care să reiasă că temeiurile care au fost avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive s-au schimbat.
In cauză subzistă aceleași indicii și probe din care reiese că inculpații ar fi săvârșit infracțiunile reținute în sarcina lor, iar pericolul social reiese din natura infracțiunilor și a modalității de săvârșire a acestora, ce conduce la crearea unei stări de neliniște și insecuritate pentru ordinea publică.
Având în vedere aceste considerente urmează ca, în baza disp.art.38515pct.l lit.b proc.penală, să respingă recursul declarat de inculpații și ca nefondate și să-i oblige la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACVESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
RESPINGE, ca nefondate, recursurile formulate de inculpații () (fiul lui și, născut la data de 27.02.1973 în com., jud.G, CNP - -) și (fiul lui și, născut la data de 18.10.1958 în com. jud.G, CNP - -) ambii deținuți în Penitenciarul Focșani, împotriva încheierii de ședință din 19.12.2007 a Tribunalului Vrancea, pronunțată în dosarul nr-.
Obligă pe fiecare dintre inculpații- recurenți () și la plata către stat a sumei de câte 50 lei fiecare, cu titlu de cheltuieli judiciare.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 14 ianuarie 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - - -
Grefier,
- -
Red./17.01.2008
Tehnored./18.01.2008/2 ex.
Președinte:Liviu HerghelegiuJudecători:Liviu Herghelegiu, Maria Tacea, Petruș Dumitru
