Menținere măsură de arestare preventivă . Decizia 439/2009. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
România
CURTEA DE APEL BRAȘOV
Secția penală și pentru cauze cu minori
Decizia penală NR. 439/ DOSAR NR-
Ședința publică din 26 iunie 2009
Completul de judecată format din:
PREȘEDINTE: Aurelia Munteanu JUDECĂTOR 2: Elena Barbu
- - - JUDECĂTOR 3: Simona Franguloiu
- - - judecător
- - - grefier
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public - procuror - din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Brașov.
Pe rol fiind soluționarea recursurilor declarate de inculpații, și împotriva încheierii de ședință din data de 23 iunie 2008, pronunțată de Tribunalul pentru Minori și Familie Brașov, în dosarul penal nr-.
Dezbaterile în cauza de față au fost înregistrate în conformitate cu dispozițiile art. 304 Cod procedură penală.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă recurentul inculpat, în stare de arest preventiv, asistat de avocat ales în substituire avocat ales, recurentul inculpat, în stare de arest preventiv, asistat de avocat ales și recurentul inculpat, în stare de arrest preventive, asistat de avocat ales în substituire avocat ales.
Procedura îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
Întrebați fiind, apărătorii precizează că au luat legătura cu recurenții inculpați.
Întrebați fiind, reprezentantul parchetului și apărătorii inculpaților declară că nu au alte cereri de formulat.
Nemaifiind alte cereri de formulat instanța constată cauza în stare de judecată și în conformitate cu dispozițiile art. 38513Cod procedură penală, acordă cuvântul asupra recursurilor formulate.
Avocat ales pentru recurenții inculpați și solicită admiterea recursurilor, casarea încheierii pronunțate de Tribunalul pentru Minori și Familie Brașov și pe cale de consecință să nu mai fie menținută măsura arestării preventive a inculpaților întrucât temeiurle care au stat la baza luării acestei măsuri nu mai subzistă.
Subliniază faptul că nu există date și indicii că lăsați în stare de libertate inculpații ar zădărnici buna desfășurare a procesului penal, și mai mult nu prezintă un pericol concret pentru ordinea publică.
Totodată, consideră că termenul rezonabil a fost depășit, iar scopul prevăzut de art. 136 Cod procedură penală poate fi atins și prin cercetarea lor în stare de libertate, raportat la atitudinea lor sinceră și de recunoaștere a faptei.
Avocat ales pentru recurentul inculpat, solicită admiterea recursului formulat de inculpat, casarea încheierii pronunțate de tribunalul specializat și a nu mai fi menținută măsura arestării preventive a inculpatului. În subsidiar, solicită înlocuirea măsurii arestării preventive a inculpatului cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea.
Apărătorul ales susține că nu mai subzistă temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive, iar scopul prevăzut de art. 136 alin. 1 Cod procedură penală poate fi atins și prin înlocuirea acestei măsuri, având în vedere că ecoul negativ în rândul opiniei publie s-a estompat odată cu trecerea timpului.
Solicită a se observa că în motivarea încheierii atacate nu se face nicio precizare pentru necesitarea menținerii stării de arest preventiv a inculpatului, ci doar că menținerea acestei măsuri se justifică față de temeiurile de drept reținute în sarcina inculpaților.
Consideră că odată cu trecerea timpului de 10 luni de la data arestării, poate fi asigurată buna desfășurare a procesului penal și prin înlocuirea măsurii arstării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea de domiciliu, instanța având posiblitatea să impună inculpatului să se supună unei sume de obligații.
solicitând admiterea recursului declarat de inculpat.
Reprezentantul parchetului, având cuvântul cu privire la recursurile declarate de inculpați pune concluzii de respingere a acestora ca nefondate și menținerea încheierii pronunțate, ca fiind legală și temeinică.
Consideră că temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive subzistă și în prezent, nu s-au modificat, iar raportat la dispozițile art. 136 alin. 8 Cod procedură penală, la gravitatea infracțiunii comise - de omor - o infracțiune de violență, nu se impune o altă soluție.
Recurentul inculpat, personal, având ultimul cuvânt, regretă fapta și solicită a fi cercetat în stare de libertate.
Recurentul inculpat, personal, având ultimul cuvânt, solicită judecarea sa în stare de libertate.
Recurentul inculpat, personal, având ultimul cuvânt, regretă fapta și solicită judecarea sa în stare de libertate pentru a-și continua studiile.
Asupra recursului penal de față:
Prin încheierea de ședință din data de 23 iunie 2009, pronunțată de Tribunalul pentru Minori și Familie Brașov în dos. nr-, s-a dispus, în temeiul art. 300/2 și 160/b alin. 1 și 3 Cod procedură penală, menținerea măsurii arestării preventive a inculpaților, și, arătându-se că temeiurile care au stat la baza luării acestei măsuri subzistă și nu au intervenit modificări.
Împotriva acestei încheieri au declarat recurs inculpații, și care a solicitat casarea încheierii atacate, respingerea cererii de menținere a măsurii arestării preventive și revocarea acestei măsuri, cu consecința judecării în stare de libertate, arătând că nu există date și indicii că lăsați în stare de libertate inculpații ar zădărnici buna desfășurare a procesului penal, și mai mult nu prezintă un pericol concret pentru ordinea publică, că termenul rezonabil a fost depășit, iar scopul prevăzut de art. 136 Cod procedură penală poate fi atins și prin cercetarea lor în stare de libertate, raportat la atitudinea lor sinceră și de recunoaștere a faptei.
În plus, inculpatul a solicitat înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea, scopul măsurii fiind atins prin obligațiile pe care ar trebui să le respecte.
Verificând hotărârea atacată în raport cu actele și lucrările aflate la dosarul cauzei, instanța constată că recursul este nefondat.
Prin încheierea nr. 8/12 septembrie 2008 Tribunalului pentru Minori și Familie Brașovs -a dispus arestarea preventivă a inculpaților, și pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă la infracțiunea de omor calificat, prevăzută de art. 20 rap. la art. 174, 175 lit. I Cod penal, cu aplicarea art. 75 lit. A Cod penal și art. 75 llit. C Cod penal pentru inculpații majori, constând în aceea că în seara de 8 septembrie 2008, în jurul orelor 21,30-22,00, inculpații (ce făceau parte dintr-un grup de 11 persoane), au lovit în mod repetat pe victima cu o, aceasta fiind lovită și de alte persoane din grupul inculpaților, lovituri ce au condus la moartea cerebrală a victimei.
Temeiul arestării preventive este reprezentat de art. 148 lit. f Cod procedură penală.
Ținând seama de stadiul cercetării judecătorești și raportat la probele administrate până în prezent, se constată că soluția primei instanțe este legală și temeinică, deoarece temeiurile care au stat la baza luării măsurii arestării preventive subzistă, menținerea acestei măsuri fiind justificată de buna desfășurare a procesului penal, așa cum prevăd dispozițiile art. 136 Cod procedură penală.
Având în vedere condițiile concrete în care se impută inculpaților că ar fi comis fapta, prin exercitarea de violențe deosebite de către un număr mare de persoane, asupra unei singure persoane, numărul mare de persoane din grupul din care aceștia făceau parte - 11 persoane - fără a neglija rezultatul produs, victima aflându-se în moarte cerebrală, rezonanța deosebită pe care astfel de fapte o au în rândul cetățenilor, se constată că aceștia prezintă pericol concret pentru ordinea publică și se impune continuarea procesului penal cu inculpații în stare de arest preventiv.
Aceleași considerente impun și constatarea că revocarea ori înlocuirea măsurii arestării preventive nu este oportună în acest moment și nu se justifică, nefiind îndeplinit scopul acestor măsuri, deoarece prin instituirea lor s-ar încălca scopul procesului penal, în speță existând dovezi concrete ce relevă pericolul pentru ordinea publică prezentat de inculpați.
De altfel,în speță există acele indicii temeinice conform art. 143 Cod procedură penală pentru justificarea măsurii preventive, așa cum temeinic și detaliat a arătat prima instanță (nefiind vorba de o motivare succintă așa cum tendențios și fără suport a arătat apărarea) ce a indicat toate mijloacele de probă care confirmă, cel puțin până la acest moment, presupunerea rezonabilă că inculpații au comis fapta ce li se impută.
Împrejurările că inculpații au recunoscut comiterea faptelor și că la comiterea sa au mai participat și alte persoane, nu este de natură a justifica punerea lor în libertate, ci, vor putea fi avute în vedere în cazul eventualei condamnări în procesul individualizării judiciare a tratamentului penal.
Se constată că în prezenta cauză durata arestării preventive nu a depășit termenul rezonabil potrivit art. 5 par. 3 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și libertăților fundamentale.
Așa fiind, se constată că hotărârea primei instanțe este în afara oricărei critici și față de considerentele expuse, în baza art. 385/15 pct.1 lit. b Cod procedură penală, Curtea va respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpații, și, cu obligarea acestora la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursurile declarate de inculpații, și împotriva încheierii de ședință pronunțată de Tribunalul pentru Minori și Familie Brașov la data de 23 iunie 2009 în dos. nr- al aceleiași instanțe, pe care o menține.
Obligă inculpații să plătească statului sumele de câte 100 lei cu titlu de cheltuieli judiciare.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 26 iunie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - pt.- -, aflată - -
în concediul legal,
semnează președinte complet
- -
GREFIER,
pt. - -, aflată
în concediul legal,
semnează prim-grefier,
Red. - 14.07.2009
Dact. DG - 15.07.2009 - 2 ex.
Jud.fond:
16 Iulie 2009
Președinte:Aurelia MunteanuJudecători:Aurelia Munteanu, Elena Barbu, Simona Franguloiu
