Menținere măsură de arestare preventivă . Decizia 47/2009. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- DECIZIE NR. 47/R-MF
Ședința publică din 19 Ianuarie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Marius Andreescu
JUDECĂTOR 2: Raluca Elena Șimonescu Diaconu
Judecător - -
Grefier
Parchetul de pe lângă Curtea de APEL PITEȘTI este reprezentat prin procuror
S-au luat în examinare, pentru soluționare, recursurile declarate de inculpații, și, împotriva încheierii din data de 13 ianuarie 2009, pronunțată de Tribunalul Argeș, în dosarul nr-.
În baza disp.art. 304 alin.1 Cod procedură penală se procedează la înregistrarea cauzei cu mijloace tehnice audio.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, au răspuns recurenții-inculpați, și, în stare de arest, asistați de avocat ales, potrivit delegației aflată la fila 15 a dosarului.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Curtea, în baza dispozițiilor art.172 alin.7 din Codul d e procedură penală permite apărătorului să ia legătura cu recurenții, deoarece se află în stare de arest.
Apărătorul recurenților-inculpați si reprezentanta parchetului, având pe rând cuvântul, precizează că nu mai au cereri prealabile de formulat.
Nemaifiind cereri prealabile de formulat, curtea constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul asupra acestuia.
Avocat, având cuvântul pentru recurenții-inculpați, solicită admiterea recursurilor, casarea încheierii de ședință din data de 13.01.2009 pronunțată de Tribunalul Argeș și pe fond judecarea în stare de libertate a recurenților, apreciind ca nu mai subzista conditiile avute in vedere la luarea masurii.În încheierea recurată nu există precizat niciun alt element de noutate în motivarea stării de arest, iar cele reținute initial nu mai impun privarea de libertate, solicitând admiterea recursurlui în baza disp.art. 3859pct.9 Cod procedură penală.
De asemenea arată că, acțiunea penală este personală, iar motivarea instanței este făcută pentru inculpați în grup, iar probele existente la dosar nu au fost analizate.
Cu privire la pericolul pentru ordinea publică, instanța de fond a constatat doar ecoul faptelor și modalitatea săvârșirii acestora, nefiind analizat pentru fiecare inculpat în parte.
Solicită a fi avute în vedere și circumstanțele personale ale fiecărui inculpat în parte, faptul că are trei copii minori în întreținere, nu are antecedente penale, iar participarea acestuia la săvârșirea faptelor este mai mult decât incertă.
În subsidiar solicită inlocuirea masurii arestarii preventive cu o alta masură, mai ușoară.
Reprezentanta parchetului, având cuvântul, pune concluzii de respingere a recursului ca nefondat, menținerea încheierii atacate ca fiind legală si temeinică, intrucât temeiurile care au dus la luarea acestei măsuri nu au dispărut si nici nu s-au schimbat. Nu se poate reține aplicarea disp.art. 3859pct.9 Cod procedură penală întrucât hotărârea instanței de fond este limpede și se circumscrie textelor de lege pe care s-a întemeiat aceasta. Instanța a individualizat pentru fiecare inculpat in parte motivele reținute, iar cu privire la termenul rezonabil al stării de arest, arată că nu se poate considera ca fiind depășit, deoarece cauza este complexă, respectându-se drepturile legitime ale inculpaților, care la fiecare termen de judecată au formulat cereri de liberare provizorie sub control judiciar.
Recurenții-inculpați, și, având pe rând ultimul cuvânt potrivit disp.art. 38513alin.3 pr.penală, solicită admiterea recursurilor și judecarea lor în stare de libertate.
CURTEA
Asupra recursurilor penale de față:
Prin încheierea din 13 ianuarie 2009, Tribunalul Argeș, în temeiul dispozițiilor art.300/2 Cod procedură penală, raportat la art.160/b Cod procedură penală, a menținut măsura arestării preventive dispusă față de inculpații, fiul lui și, născut la 11.12.1979 în com., jud. A, CNP -, domiciliat în com., sat., jud. A, fiul lui și, născut la 29.06.1975 în G, CNP -, domiciliat în, sat, jud. A și, fiul lui G și, născut la 07.04.1969 în P, jud. D, CNP -, domiciliat în orașul P,-, jud. D, toți trei aflați în prezent în Penitenciarul Colibași, constatând legalitatea și temeinicia acestei măsuri.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut că la luarea măsurii arestării preventive luată față de inculpații, și au fost respectate dispozițiile legale în vigoare.
Astfel, în cauză, există indicii temeinice din care rezultă faptul că inculpații au săvârșit infracțiuni pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani iar din împrejurările în care au fost săvârșite faptele, din perioada mare de timp în care acestea au fost săvârșite precum și din faptul că de săvârșirea acestor fapte au luat la cunoștință un număr mare de persoane, tribunalul apreciază că la luarea măsurii arestării preventive față de inculpați au fost respectate dispozițiile prevăzute de art. 148 lit. f Cod procedură penală.
Pericolul pentru ordinea publică subzistă în continuare și el este dat de pericolul social ridicat al faptelor pentru care inculpații au fost trimiși în judecată, caracterul continuat al infracțiunilor pe o perioadă mare de timp, numărul mare al părților vătămate, din care unele sunt minore, faptul că inculpații - aflați în stare de arest, au mai fost condamnați anterior pentru fapte de același gen și sunt cercetați și în alte cauze similare.
Până în prezent au fost audiate doar două părți vătămate (fila 505 + 1131) și o serie dintre martori, unii dintre aceștia retractând în parte declarațiile date în cursul urmăririi penale. Inculpații prezenți au refuzat să dea declarații în instanță cu privire la faptele pentru care sunt trimiși în judecată și față de poziția adoptată de părțile vătămate și martori, se apreciază că există pericolul ca odată lăsați în libertate, inculpații să influențeze părțile sau martorii, în acest fel zădărnicind aflarea adevărului.
În raport de natura și gravitatea infracțiunilor, în privința comiterii cărora există indicii temeinice (potrivit definiției acestora din art. 68/1 pr.pen.), de obiectul juridic al acestor infracțiuni, ce presupune o gravă încălcare a libertății fizice dar și intime a persoanei, o gravă atingere adusă bunelor moravuri, ținând seama, de asemenea, de durata prelungită a activității ilicite, de amploarea teritorială a faptelor penale cercetate, de persoana inculpaților petenți, care au mai fost condamnați pentru același tip de infracțiuni, cu suspendarea condiționată a executării pedepsei, instanța apreciază că există date din care rezultă necesitatea de a-i împiedica pe inculpați atât de la zădărnicirea aflării adevărului, pentru că atâta timp cât părțile și martorii revin asupra propriilor declarații cu inculpații arestați preventiv, cu atât mai mare este acest risc odată aflați în libertate, cât și de la săvârșirea altor fapte penale inclusiv de aceeași natură indicii în acest sens regăsindu-se și în antecedentele lor penale.
Pericolul pentru ordinea publică trebuie evaluat și prin reacția comunității că organele judiciare nu ar acționa suficient de ferm dacă ar fi puși în libertate pentru astfel de fapte care lezează în mod grav ordinea și morala colectivității.
Temeiurile care au stat la baza luării măsurii arestării preventive nu s-au schimbat și nici nu au încetat, iar, deși arestarea preventivă a inculpaților durează din data de 14 august 2007, se apreciază că nu s-a depășit durata rezonabilă a acesteia.
Această durată trebuie raportată și la complexitatea cauzei, numărul mare al părților vătămate și martori ce trebuie audiați în cauză, cercetarea judecătorească fiind îngreunată și de lipsa apărătorilor inculpaților sau problemele medicale ale inculpatului -, care a făcut imposibilă prezența sa la instanță.
Împotriva acestei hotărâri, au declarat recurs inculpații, și care au criticat-o pentru nelegalitate și netemeinicie, solicitând revocarea măsurii arestării preventive.
Se susține de către recurenți că nu mai subzistă temeiurile care au fost avute în vedere la luarea măsurii, că nu s-a analizat situația procesuală a fiecărui inculpat și că ar fi trebuit să fie avute în vedere circumstanțele personale ale acestora.
În subsidiar, se solicită înlocuirea măsurii arestării preventive cu o măsură preventivă dar restrictivă de libertate.
Examinând hotărârea recurată, atât prin prisma motivelor de recurs invocate, cât și din oficiu, astfel cum impun dispozițiile art.385/6 alin.ultim Cod procedură penală, curtea constată că recursurile sunt nefondate, urmând a fi respinse pentru considerentele ce vor fi expuse:
S-a invocat că în considerentele hotărârii, nu a fost analizată situația juridică a fiecărui inculpat.
În legătură cu acest aspect, curtea constată că motivarea " in corpore" a încheierii nu echivalează cu lipsa motivării și nu încalcă drepturile procesuale ale recurenților, atâta timp cât hotărârea primei instanțe cuprinde argumente suficiente, comune tuturor inculpaților, care să permită instanței de recurs verificarea lor, fiind astfel posibilă exercitarea controlului judiciar.
În privința menținerii în continuare a stării de arest preventiv a inculpaților, prima instanță a constatat just că temeiurile avute în vedere la luarea acestei măsuri preventive o impun în continuare.
Dacă îndeplinirea primei condiții referitoare la cuantumul pedepsei prevăzută de lege al infracțiunilor reținute în sarcina inculpaților este evidentă, trebuie analizată cea de-a doua condiție impusă de dispozițiile art.148 lit.f Cod procedură penală, referitoare la pericolul concret generat de o eventuală lăsare în libertate a acestora.
Din ansamblul probator administrat în cauză, se constată existența probelor în sensul prevăzut de art.143 Cod procedură penală, potrivit cărora inculpații au săvârșit o faptă penală de natura aceleia reținute în sarcina lor.
Inculpații sunt judecați pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de persoane majore și minore, spălarea de bani și constituirea unui grup infracțional organizat, fapte extrem de grave, cu o deosebită rezonanță în rândul opiniei publice.
O eventuală punere în libertate a inculpaților ar determina o reacție negativă față de împrejurarea că persoane asupra cărora planează astfel de acuzații sunt judecate în stare de libertate.
Natura și pericolul social al faptelor imputate, gravitatea acestora, antecedentele penale sunt argumente în favoarea menținerii arestării preventive și îndreptățesc Curtea să constate riscul comiterii unor noi infracțiuni dacă inculpații vor fi puși în libertate.
Prin prisma acestora nu trebuie ignorată exercitarea de presiuni asupra victimelor, cu atât mai mult cu cât inculpații au suferit condamnări pentru fapte similare. Așadar, în raport de acestea, sunt irelevante circumstanțele personale ale inculpaților.
Această argumentare referitoare la menținerea arestării preventive exclude aplicarea dispozițiilor art.139 Cod procedură penală privind înlocuirea măsurii inițiale cu o măsură restrictivă de libertate.
Pentru considerentele ce preced, curtea constatând caracterul nefondat al recursurilor, în baza art.385/15 pct.1 lit.b Cod procedură penală, urmează să le respingă iar inculpații să fie obligați la plata cheltuielilor judiciare către stat, conform art.192 alin.2 Cod procedură penală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondate recursurile declarate de inculpații, ȘI, împotriva încheierii din data de 13 ianuarie 2009, pronunțată de Tribunalul Argeș, în dosarul nr-.
Obligă pe fiecare inculpat la câte 200 lei cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 19 ianuarie 2009, la Curtea de APEL PITEȘTI -Secția penală și pentru cauze cu minori și de familie.
dr.
Grefier,
Red.:
Tehn.
2 ex.
Jud.fond:.
Președinte:Marius AndreescuJudecători:Marius Andreescu, Raluca Elena Șimonescu Diaconu
