Menținere măsură de arestare preventivă . Decizia 654/2008. Curtea de Apel Brasov

România

CURTEA DE APEL BRAȘOV

Secția penală și pentru cauze cu minori

DECIZIA PENALĂ NR. 654/ DOSAR NR-

Ședința publică din 10 septembrie 2008

Completul de judecată format din:

PREȘEDINTE: Nicoleta Hădărean judecător

- - - JUDECĂTOR 2: Simona Franguloiu

- - - JUDECĂTOR 3: Laura Popa

- - - grefier

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public - procuror șef secție - din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL BRAȘOV.

Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de inculpatul împotriva încheierii de ședință din 8 septembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Covasna, în dosarul penal nr-.

Dezbaterile în cauza de față au fost înregistrate în conformitate cu dispozițiile art.304 Cod procedură penală.

La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă recurentul inculpat, în stare de arest preventiv, asistat de avocat ales.

Procedura îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei, după care:

Întrebați fiind, reprezentantul parchetului și apărătorul ales al inculpatului declară că nu au alte cereri de formulat.

Nemaifiind alte cereri de formulat instanța constată cauza în stare de judecată și în conformitate cu dispozițiile art. 38513Cod procedură penală, acordă cuvântul asupra recursului formulat.

Avocat ales pentru recurentul inculpat solicită admiterea recursului, casarea încheierii atacate și judecarea în stare de libertate a inculpatului.

Apărătorul ales al inculpatului susține că inculpatul este arestat de aproximativ 1 an de zile, aspect ce nu poate fi imputat acestuia. Consideră că termenul rezonabil este cu mult depășit în prezenta cauză. Totodată susține că nu este o speță complexă, care să ridice probleme deosebite, care nu a necesitat efectuarea unor probe științifice care să îngreuneze buna desfășurare.

Lipsa părții vătămate de la mai multe termene, în vârstă de 15 ani, care a plecat de la un centru, sunt aspecte ce nu pot fi imputate inculpatului. Inculpatul la fiecare termen de prelungire a măsurii arestării preventive și-a susținut nevinovăția.

De asemenea, apărătorul inculpatului relevă faptul că la dosar nu există acele indicii din care să rezulte vinovăția inculpatului, existând serioase dubii ce profită inculpatului. Astfel, nu dorește a antama fondul cauzei, dar susține că cele două declarații ale martorelor și sunt relevante. Martora a relatat faptul că partea vătămată i-a povestit că nu a existat nici un fel de constrângere, iar martora a declarat că a fost certată de partea vătămată, de ce a anunțat la centrul de plasament.

În sarcina inculpatului s-a reținut ca temei al arestării preventive dispozițiile art. 148 lit. Cod procedură penală, fiind adevărat că pedeapsa este mai mare de 4 ani pentru fapta comisă, dar consideră că nu există indicii la dosar că inculpatul ar prezenta un pericol pentru ordinea publică. Inculpatul nu a încercat în nici un fel să influențeze partea vătămată. Chiar partea vătămată a cerut bani pentru a-și schimba declarația.

Apărătorul inculpatului concluzionează solicitând admiterea recursului și judecarea în stare de libertate a inculpatului având în vedere că este căsătorit, are un copil minor și mai mult de la data arestării sale chiar a ispășit până în prezent o pedeapsă.

În subsidiar, solicită în baza art. 145 Cod procedură penală înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea de domiciliu și stabilirea în sarcina inculpatului obligațiile pe care să le respecte.

Reprezentanta parchetului, având cuvântul susține că termenul rezonabil nu a fost depășit. Această cauză se află în apel pe rolul Tribunalului Covasna, care a făcut demersuri pentru aflarea părții vătămate, reaudierea martorilor, s-a efectuat expertiza științifică cu proba ADN, aspecte ce nu sunt imputabile inculpatului. Solicită a se avea în vedere că inculpatul este cercetat pentru fapte foarte grave - infracțiune de viol - împotriva voinței părții vătămate, cu un grad ridicat de pericol social, motiv pentru care pune concluzii de respingere a recursului declarat de inculpat.

Recurentul inculpat, personal, având ultimul cuvânt, solicită judecarea sa în stare de libertate și se obligă a se prezenta la instanță ori de câte ori va fi chemat, că nu va lua legătura cu partea vătămată și precizează că are un copil de 7 luni.

Asupra recursului penal de față:

Prin încheierea de ședință din data de 8 septembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Covasna în dos. nr-, s-a dispus, în temeiul art. 300/2 și 160/b alin.3 Cod procedură penală, menținerea măsurii arestării preventive a inculpatului, arătându-se că temeiurile care au stat la baza luării acestei măsuri subzistă și nu au intervenit modificări, pentru aceleași considerente fiind respinsă cererea sa de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea.

Împotriva acestei încheieri a declarat recurs inculpatul, care a solicitat casarea încheierii atacate, respingerea cererii de menținere a măsurii arestării preventive și judecarea sa în stare de libertate, iar în subsidiar a solicitat înlocuirea acestei măsuri cu măsura preventivă a obligării de nu părăsi localitatea, arătând că nu a fost răsturnată prezumția de nevinovăție, că menținerea măsurii preventive se transformă într-o sancțiune, fiind arestat de aproape 1 an și că nu prezintă pericol pentru ordinea publică, faptul că partea vătămată nu se prezintă de mai multe termene și acest lucru nu îi este imputabil și nici nu a încercat să influențeze în vreun fel declarația acesteia, dimpotrivă, partea vătămată i-a cerut bani pentru a-și schimba declarația.

Verificând hotărârea atacată în raport cu actele și lucrările aflate la dosarul cauzei, instanța constată că recursul este nefondat.

Prin sentința penală nr. 351/7 martie 2008 Judecătoriei Brașovs -a dispus condamnarea inculpatului la o pedeapsă rezultantă de 6 ani închisoare și la pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a, b, d și e Cod penal pe o perioadă de 6 ani de la terminarea executării pedepsei principale, pentru săvârșirea infracțiunii de viol, prevăzută de art. 197 alin. 1 și 2 lit. a, cu aplic. Art. 37 lit. a Cod penal, cauza aflându-se în apel pe rolul Tribunalului Brașov.

În fapt, s-a reținut că la data de 3 mai 2007, în jurul orelor 12,00, împreună cu coinculpatul, au acostat-o pe partea vătămată -, minoră de 16 ani și prin exercitarea de acte de violență psihică, au condus-o pe un câmp de la marginea localității, unde inculpatul recurent a întreținut cu aceasta un raport sexual împotriva voinței părții vătămate.

Temeiurile arestării preventive au fost reprezentate de art. 148 lit. a, d, e și f Cod procedură penală.

Pe parcursul procesului au fost înlăturate temeiurile prevăzute de art. 148 lit. a și d Cod procedură penală și au rămas cele prevăzute de art. 148 lit. e și f Cod procedură penală.

Ținând seama de stadiul cercetării judecătorești și raportat la probele administrate până în prezent, se constată că soluția primei instanțe este legală și temeinică, deoarece temeiurile care au stat la baza luării măsurii arestării preventive subzistă, menținerea acestei măsuri fiind justificată de buna desfășurare a procesului penal, așa cum prevăd dispozițiile art. 136 Cod procedură penală.

Având în vedere condițiile concrete în care se impută inculpatului că ar fi comis fapta, în loc public, natura și gravitatea infracțiunii, rezonanța socială a acestui gen de infracțiune, fără a neglija faptul că inculpatul este recidivist, se constată că acesta prezintă pericol concret pentru ordinea publică, la dosar existând suficiente probe în sensul reținerii art. 148 lit. f Cod procedură penală, și se constată se impune continuarea procesului penal cu inculpatul în stare de arest preventiv.

Se constată,de asemenea, că durata arestării preventive nu a depășit, în prezenta cauză, termenul rezonabil prevăzut de art. 5 paragraful 3 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și libertăților fundamentale.

Așa fiind, se constată că hotărârea primei instanțe este în afara oricărei critici și față de considerentele expuse, în baza art. 385/15 pct.1 lit. b Cod procedură penală, Curtea va respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpat, cu obligarea acestuia la plata cheltuielilor judiciare către stat, în care se va include și onorariul apărătorului din oficiu.

Pentru aceste motive

În numele legii

Respinge recursul declarat de inculpatul împotriva încheierii de ședință pronunțată de Tribunalul Covasna la data de 8 septembrie 2008 în dos. nr- al aceleiași instanțe, pe care o menține.

Obligă inculpatul să plătească statului suma de 50 lei cu titlu de cheltuieli judiciare.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 10 septembrie 2008.

Președinte Judecător Judecător

- - pt.- - - -

aflată în delegație semnează

PREȘEDINTE COMPLET

- -

Grefier

- -

Red.SF/19.09.2008

Tehnoredact.29.09.2008/2 ex.

Jud.fond./

Președinte:Nicoleta Hădărean
Judecători:Nicoleta Hădărean, Simona Franguloiu, Laura Popa

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Menținere măsură de arestare preventivă . Decizia 654/2008. Curtea de Apel Brasov