Menținere măsură de arestare preventivă . Decizia 826/2009. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
DECIZIE Nr. 826/ Dosar nr-
Ședința publică de la 14 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Manuela Filip
JUDECĂTOR 2: Constantin Epure
JUDECĂTOR 3: Nicoleta Țînț
Grefier - - -
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public
- procuror - din cadrul
Parchetului de pe lângă Curtea de APEL BRAȘOV.
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de inculpatul împotriva încheierii de ședință din 09 2009, pronunțată de Tribunalul pentru Minori și Familie Brașov în dosarul penal nr-.
Dezbaterile în cauza de față au avut loc în conformitate cu dispozițiile art. 304 Cod procedură penală, în sensul că toate afirmațiile, întrebările și susținerile celor prezenți, inclusiv cele ale președintelui completului de judecată, au fost înregistrate prin mijloace tehnice audio - video.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă recurentul inculpat G în stare de arest ( deținut în Penitenciarul Codlea ) asistat de apărătorul desemnat din oficiu, avocat
Procedura îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
Întrebate fiind părțile arată că nu au cereri de formulat în cauză.
Instanța constată cauza în stare de soluționare, și în temeiul dispozițiilor art. 38513Cod procedură penală acordă cuvântul asupra recursurilor.
Avocat, pentru recurentul inculpat G, solicită admiterea recursului, casarea încheierii de ședință din data de 9 2009, pronunțată de Tribunalul pentru Minori și Familie Brașov și rejudecând să se dispună revocarea măsurii arestării preventive. Temeiurile care au staT la baza măsurii arestării preventive apreciază că nu mai subzistă și nici nu au apărut temeiuri noi care să justifice în continuare menținerea inculpatului în stare de arest preventiv. Lăsarea în libertate nu ar impieta bunul mers al procesului penal, mai ales că nu există date concrete că acesta s-ar sustrage cercetării penale. Având în vedere temeiurile care au stat la baza luării acestei măsurii preventive, respectiv art. 148 lit. f Cod procedură penală, apreciază că este îndeplinită doar prima teză a acestui articol, ceea referitoare la cuantumul pedepsei, însă în ceea ce privește teza a doua privind pericolul pentru ordinea publică, consideră că nu este îndeplinită.
Solicită a se avea în vedere că nu are antecedente penale, este un băiat tânăr și că acesta declară că nu a săvârșit infracțiunea reținută în sarcina sa, pentru care a fost trimis în judecată. Față de aceste considerente, dacă se apreciază că este necesar luarea unei măsurii preventive solicită a se înlocui măsura arestului preventiv cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea.
Reprezentantul Ministerului Public arată că inculpatul a fost cercetat și trimis în judecată pentru săvârșirea unei infracțiuni prevăzute de art. 197 alin. 1și 3 Cod penal, partea vătămată minoră, în vârstă de 14 ani, în relații de rudenie mai îndepărtată cu inculpatul. Este adevărat că inculpatul nu a recunoscut săvârșirea faptei, dar raportat la dispozițiile art. 143 Cod procedură penală s-a apreciat că sunt realizate aceste condiții, având în vedere restul probatoriului administrat în cauză. De fapt, această apărare și-a formulat-o și în celelalte recursuri formulate împotriva dispozițiilor instanței de arestare preventivă, respectiv de menținere a acestei măsurii. Este de menționat că la sesizarea instanței, cercetarea judecătorească nu a debutat, deci nu au intervenit elemente noi care să ducă la concluzia că temeiurile care au stat la baza luării acestei măsurii preventive au dispărut ori s-au modificat. În aceste condiții,văzând și gravitatea faptei reținute în sarcina acestuia, cu referire la art. 148 lit. f Cod procedură penală, dar și cu referire la cererea subsidiară de înlocuire a măsurii de arestare preventivă, apreciază recursul ca nefondat, solicitând respingerea acestuia.
Recurentul inculpat G, având ultimul cuvânt, solicită judecarea sa în stare de libertate pentru că nu se face vinovat de infracțiunea reținută în sarcina sa.
Curtea,
Constată că prin încheierea de ședință din data de 09 2009, pronunțată de Tribunalul pentru Minori și Familie Brașov în dosar penal nr-, a fost respinsă cererea de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea de domiciliu formulată de inculpatul G, iar în temeiul art. 3002alin.1 și art. 160 alin. 1, 3 Cod procedură penală, a fost menținută arestarea preventivă față de acest inculpat.
S-a reținut că din probele administrate în cursul urmăririi penale -declarațiile inculpatului care oscilează cu privire la recunoașterea faptei, declarațiile părții vătămate -, declarațiile martorilor și probele științifice efectuate în cauză -rezultă indicii temeinice ale comiterii infracțiunii pentru care inculpatul este cercetat.
Cât privește temeiul de la art.148 lit.f Cod procedură penală, pericolul concret pentru ordinea publică rezultând din modul concret în care s-a săvârșit fapta -asupra unei minore, profitând de imposibilitatea acesteia de a-și exprima un consimțământ valabil, ca urmare a stării de ebrietate în care se afla, dar și a incapacității psihice datorată vârstei fragede - gravitatea acesteia, reacția publică față de comiterea unor astfel de infracțiuni și posibilitatea comiterii unor infracțiuni de același gen de către alte persoane în lipsa unei reacții prompte a autorităților.
Împotriva acestei încheieri a declarat recurs inculpatul G, care prin apărător, a solicitat admiterea recursului, casarea încheierii și înlocuirea arestării preventive cu măsura preventivă a obligării de a nu părăsi localitatea, arătând că la dosar nu există nicio probă directă că ar fi săvârșit fapta, iar lăsarea sa în stare de libertate nu prezintă pericol concret pentru ordinea publică și totodată nu s-ar impieta buna desfășurare a procesului penal.
Verificând hotărârea atacată în raport cu actele și lucrările aflate la dosarul cauzei, instanța constată că recursul este fondat pentru următoarele considerente:
Prin încheierea nr. 83 din 11 octombrie 2009, Curtea de APEL BRAȘOVa dispus arestarea preventivă a inculpatului recurent pentru săvârșirea infracțiunii de viol, prev. de art. 197 alin.1, 3 Cod penal, constând în aceea că în noaptea de 10/11 iulie 2009, profitând de starea avansată de ebrietate a părții vătămate -, în vârstă de 14 ani, a întreținut cu ea un raport sexual, în condițiile în care aceasta, din cauza minorității și stării de beție, nu și-a putut exprima un consimțământ valabil.
Temeiul arestării preventive l-au constituit prevederile art. 148 lit. f Cod procedură penală, respectiv, inculpatul a săvârșit o infracțiune pentru care legea prevede pedeapsa detențiunii pe viață sau pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani și există probe că lăsarea sa în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică.
Față de starea de fapt avută în vedere la momentul luării măsurii arestării preventive, Curtea constată că, în prezent, au intervenit schimbări în privința motivelor care au justificat privarea de libertate a inculpatului; în acest sens, sunt avute în vedere mijloacele de probă administrate în cursul urmăririi penale, respectiv, declarațiile martorilor -, coroborate cu declarațiile inculpatului și ale părții vătămate.
Cum însă procedurile judiciare pornite împotriva numitului G sunt în curs de derulare, pentru a se asigura desfășurarea în bune condiții a judecării cauzei, în raport de dispozițiile art.139 alin.1 Cod procedură penală, în cauză se impune înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura prev. de art.145 Cod procedură penală.
Pentru aceste considerente, în baza art.38515pct.2 lit.d Cod procedură penală, Curtea va admite recursul declarat de inculpat și va casa încheierea Tribunalului pentru Minori și Familie Brașov cu privire la soluția de menținere a arestării preventive.
Rejudecând în aceste limite, în baza art.139 alin.1 Cod procedură penală, art.145 Cod procedură penală, Curtea va dispune înlocuirea arestării preventive a inculpatului cu obligarea de a nu părăsi localitatea B, fără încuviințarea instanței.
Pe durata acestei măsuri, îi va fi impusă respectarea obligațiilor prev. de art.145 alin.11Cod procedură penală, interzicându-i-se, totodată, conform art. 145 alin.12Cod procedură penală, să se apropie persoana vătămată, -, de membrii familiei acesteia și de martorii, -, G, și G și să comunice cu aceștia direct sau indirect; pe durata măsurii, inculpatului i se va interzice să se afle în locuința persoanei vătămate, -.
Urmează ca inculpatul să fie pus în libertate, iar prezenta încheiere să fie comunicată inculpatului, secției de poliție în a cărei rază locuiește, Jandarmeriei, poliției comunitare, organelor competente să elibereze pașaportul și organelor de frontieră.
Inculpatului îi vor fi puse în vedere dispozițiile art.145 alin.3 Cod procedură penală, privind consecințele încălcării măsurii aplicate, respectiv, că, în caz de încălcare, cu rea-credință, a măsurii aplicate sau a obligațiilor impuse, măsura luată va fi înlocuită cu cea a arestării preventive.
Celelalte dispoziții ale încheierii recurate vor fi admise.
În baza art.189 Cod procedură penală, onorariul avocatului din oficiu, în sumă de 100 lei, se va suporta din fondurile Ministerului Justiției și Libertăților, se va plăti Baroului B, urmând a fi inclus în cheltuielile judiciare avansate de stat, cheltuieli care, față de dispozițiile art.192 alin.3 Cod procedură penală vor rămâne în sarcina acestuia.
pentru aceste motive
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Admite recursul declarat de inculpatul G împotriva încheierii de ședință din data de 09.12.2009, pronunțată de Tribunalul pentru Minori și Familie Brașov în dosarul penal nr-, pe care o casează cu privire la soluția de menținere a arestării preventive.
Rejudecând în aceste limite:
În baza art. 139 alin 1, art.145 Cod procedură penală, înlocuiește măsura arestării preventive, dispusă față de inculpatul G prin încheierea nr.83/R/11.10.2009 a Curții de APEL BRAȘOV, cu măsura preventivă a obligării de a nu părăsi localitatea B fără încuviințarea instanței.
În baza art.145 alin.11, 12Cod procedură penală, pe durata acestei măsuri inculpatul G este obligat să respecte următoarele obligații:
1. Să se prezinte la instanța de judecată ori de câte ori este chemat.
2. Să se prezinte la organul de poliție în raza căruia domiciliază, desemnat cu supravegherea, respectiv Poliția Municipiului B, conform programului de supraveghere întocmit de acesta sau ori de câte ori este chemat.
3. Să nu își schimbe locuința fără încuviințarea instanței de judecată.
4. Să nu dețină, să nu folosească și să nu poarte nicio categorie de arme.
5. Să nu se apropie de persoana vătămată, -, de membrii familiei acesteia și nici de martorii, -, G, și G și să nu comunice cu aceștia direct sau indirect.
6. Să nu se afle în locuința persoanei vătămate, -.
Atrage atenția inculpatului G că în caz de încălcare, cu rea-credință, a măsurii aplicate sau a obligațiilor stabilite, măsura va fi înlocuită cu aceea a arestării preventive, în condițiile prevăzute de lege.
Dispune punerea de îndată în libertate a inculpatului G de sub puterea mandatului de arestare preventivă nr.09/11.10.2009, emis de Curtea de APEL BRAȘOV, dacă nu este arestat în altă cauză.
Prezenta se comunică inculpatului G, secției de poliție în a cărei rază teritorială locuiește, jandarmeriei, poliției comunitare, organelor competente să elibereze pașaportul și organelor de frontieră.
Menține celelalte dispoziții ale încheierii recurate.
Onorariul avocatului din oficiu, în sumă de 100 lei, se suportă din fondurile Ministerului Justiției și Libertăților, se plătește Baroului B și se include în cheltuielile judiciare avansate de stat, care rămân în sarcina acestuia.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 14 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - - -
Grefier,
- -
red./21.12.2009
dact. /22.12.2009.
Jud- fond-
Președinte:Manuela FilipJudecători:Manuela Filip, Constantin Epure, Nicoleta Țînț
