Menținere măsură de arestare preventivă . Decizia 89/2008. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA DE MINORI ȘI FAMILIE
DECIZIA PENALĂ NR.89/
Ședința publică din data de 23 Mai 2008
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Marcian Marius Istrate judecător
JUDECĂTOR 2: Constantin Cârcotă
JUDECĂTOR 3: Mița
Grefier -
Ministerul Publica fost reprezentat de PROCUROR -
din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL GALAȚI
-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-
Pe rol fiind soluționarea recursurilor penale declarate de Parchetul DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL GALAȚI, privind pe intimatul-inculpat, în prezent deținut în Penitenciarul cu Regim de Maximă Siguranță G, și de recurentul-inculpat, în prezent deținut în Penitenciarul cu Regim de Maximă Siguranță G, împotriva încheierii de ședință din 08.05.2008 pronunțată de TRIBUNALUL GALAȚI în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns recurentul-inculpat, în stare de deținere, personal și asistat de apărători aleși, în baza împuternicirii avocațiale nr.42/23.05.2008, emisă de Baroul Galați - Cabinet individual de avocatură " " și, în baza împuternicirii avocațiale nr.42/23.05.2008, emisă de Baroul Galați -Cabinet individual de avocatură "", și intimatul-inculpat, în stare de deținere, personal și asistat de apărători aleși, în baza împuternicirii avocațiale din 22.05.2008, emisă de Baroul Galați - Cabinet individual de avocatură " " și, în baza împuternicirii avocațiale nr.68/23.05.2008, emisă de Baroul Galați -Cabinet individual de avocatură " "
Procedura este legal indeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, arătându-se că este primul termen de judecată, după care;
Reprezentantul Ministerului Public nu are alte cereri de formulat.
Recurenții-inculpați, prin apărător, nu au alte cereri de formulat.
Curtea, nemaifiind alte cereri de formulat, constată recursurile în stare de judecată și, potrivit disp.art.38513Cod procedură penală, acordă cuvântul în dezbaterea acestora.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul în cu privire la recursul declarat de Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL GALAȚI, susține motivele de recurs invocate în scris și solicită a se avea în vedere următoarele:
În ceea ce privește argumentele instanței de fond expuse în hotărârea recurată, învederează că TRIBUNALUL GALAȚI nu a arătat care dintre garanțiile prevăzute de cele 4 paragrafe ale art.5 din Convenția europeană a drepturilor omului ar fi încălcate prin menținerea măsurii arestării preventive.
Așa cum a statuat și Curtea Europeană a Drepturilor Omului, aprecierea limitelor rezonabile ale detenției provizorii se face luându-se în considerare circumstanțele concrete ale fiecărui caz, pentru a vedea în ce măsură există indicii precise cu privire la un interes public real, care fără a fi aduce atingere prezumției de nevinovăție, are o pondere mai mare decât cea a regulii generale a judecării în stare de libertate. În ceea ce privește pericolul pentru ordinea publică și protejarea acesteia prin menținerea stării de detenție, Curtea a decis că anumite infracțiuni pot suscita tulburări ale societății de natură să justifice detenția preventivă. Instanța de judecată a avut în vedere acest criteriu în motivarea încheierii de ședință din 09.02.2007, pronunțată de TRIBUNALUL GALAȚI în dosarul nr-.
Precizează că, în motivarea hotărârii recurate, instanța de judecată nu a arătat în niciun fel în ce împrejurări ar fi dispărut criteriul avut în vedere de aceeași instanță la luarea măsurii arestării preventive, respectiv crearea unei stări de nesiguranță și insecuritate socială în rândul comunității, scăderea încrederii în activitatea fermă a autorităților judiciare, pentru a se justifica punerea în libertate a inculpatului.
Apreciază că aceste criterii subzistă în continuare și, ca atare, temeiurile ce au fost avute în vedere la luarea măsurii arestării preventiv nu au dispărut și nici nu s-au modificat.
Precizează că, prin încheierea de ședință din 03.04.2008, a fost admisă cererea de înlocuire cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea, motivele pe care s-a întemeiat această hotărâre fiind preluate în mod identic și în motivarea încheierii recurate în prezent.
Invocă că, prin Decizia penală nr.61/R/16.04.2008, pronunțată de Curtea de APEL GALAȚI - Secția de minori și familie, a fost admis recursul declarat de Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL GALAȚI împotriva încheierii de ședință, Curtea apreciind că, în ceea ce il privește pe inculpatul, nu au intervenit schimbări esențiale care să impună înlocuirea măsurii arestării preventive.
În aceste imprejurări, învederează că nu s-a constatat că de la momentul respectiv până în prezent ar fi intervenit alte situații decat cele avute în vedere anterior. Arată că instanța de fond a preluat aceleași argumente care au mai fost verificate anterior de către Curtea de APEL GALAȚI, care le-a apreciat ca fiind nefondate dispunând menținerea măsurii arestării preventive.
Solicită admiterea recursului declarat de parchet, să se caseze incheierea de ședință din 08 mai 2008 și să se dispună menținea măsurii arestării preventive a inculpatului.
Avocat, pentru inculpatul,precizează că de 6 luni, organele de urmărire penală nu au făcut nimic cu privire la acest inculpat; toate probele care au fost adminJ. sunt anterior datei de 8 februarie 2007, momentul punerii în mișcare a acțiunii penale și a arestării preventive a inculpatului.
La acel moment au fost arestați, inițial, 5 inculpați, dintre care, ulterior, 3 au fost pusi în stare de libertate de către Curtea de APEL GALAȚI. Învederează că nu sunt probe iar faptele, așa cum sunt reținute, nu se "mulează" pe temeiul abstract al infracțiunilor.
Arată că martora I, audiată fiind de instanța de judecată, a arătat că a practicat prostituția și, fiindcă ii era teamă, i-a cerut inculpatului să ii ofere protecție, urmând să ii dea cati bani vroia ea.
Martora Mechea a declarat că a fost o săptămână în Italia, fiind iubita inculpatului, iar în a 5-a zi acesta a scos-o "la produs" și, intrucât nu a fost de acord, a fugit.
Martora sub acoperire " ", cu nume real S, a spus arătat că era prietenă cu Mechea, care nu a practicat prostituția.
Mechea nu a practicat prostituția iar martora S declarat că avea 18 ani, și-a făcut singură pașaportul și, cunoscând că inculpatul cunoaște Italia, i-a cerut acestuia să o ducă în Italia pentru a practica prostituția. Martora declară că a mers în Italia de bună voie, nu a fost bătută, amenințată, arătând, totodată, că ii dădea bani inculpatului cat vroia.
Martora a arătat, audiată fiind la TRIBUNALUL GALAȚI, că nu cunoaște care din cei doi inculpați aflați în boxă este deoarece nu l-a văzut niciodată.
Martorul, care are calitatea de inculpat intr-un alt dosar, precizează că martora era iubita lui, pe care a așteptat-o în gară la, neavând nicio legătură cu inculpatul.
Precizează că, de la ultima incheiere și până în prezent a fost audiat un singur martor, care combate acuzarea iar instanța de fond a motivat corect arătând că nu există temeiuri pentru a dispune menținerea măsurii arestării preventive a inculpatului.
Cercetarea judecătorească s-a finalizat în ceea ce privește pe, probele care se administrează nu au nicio legătură cu acestea; în sarcina sa nu se poate reține nici art.12, nici art.13, iar limitele pedepsei pentru infracțiunea de proxenetism sunt de la doi la șapte ani inchisoare.
În aceste condiții, apreciază că perioada de 1 an și 7 luni de arest preventiv sunt suficiente.
Solicită a se constata că recursul declarat de Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL GALAȚI este nefondat, să se dispună respingerea acestuia și să fie menținută hotărârea Tribunalului Galați.
Avocatsolicită respingerea recursului declarat de Parchet în ceea ce il privește pe inculpatul.
Față de dispozițiile art.148 lit.f Cod procedură penală, în baza căruia s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului, învederează că, potrivit rechizitoriului, pericolul public reprezentat de inculpații și a început cu mult anterior anului 2004.
În încheierea din 6 martie 2008, sunt menționați 12 martori de audiat, iar în cazul a 7 martori se face referatul cauzei în sensul că sunt plecați din țară. Astfel, pentru a se realiza audierea a 7 martori plecați din țară presupune o perioadă îndelungată de timp, cu inculpații în stare de arest, astfel că a determinat convingerea instanței de fond cu privire la punerea în libertate a inculpatului.
Urmărirea penală este incepută în urmă cu patru ani, iar după cum arată dosarul, finalizarea cercetărilor mai poate patru an, condiții în care nu este corect, legal a se susține că nu s-au schimbat temeiurile arestării.
În ceea ce il privește pe au apărut eventuale schimbări în incadrarea juridică.
În ceea ce privește pe inculpatul, și acesta trebuie să beneficieze de egalitate de tratament juridic, având în vedere că ceilalți membri ai grupului infracțional au o activitate mai complexă.
Niciun martor nu a arătat că a fost influențat de inculpații lăsați în libertate; aceștia nu au săvârșit alte fapte penale, respectând restricțiile la care au fost supuși.
În acest caz, pericolul public este o noțiune abstractă, el există, inculpații vor primi o pedeapsă și nu se justifică executarea acesteia în perioada arestării preventive.
Consideră că nu are importanță juridică soluția dată anterior cu efecte de autoritate de lucru judecat cu privire la menținerea măsurii arestării preventive.
Solicită admiterea recursului declarat de inculpatul și respingerea recursului declarat de Parchet privind pe inculpatul, urmând a se dispune lăsarea în libertate a acestora.
Avocat, pentru inculpatul-recurent, învederează că, dacă ar fi lăsat în libertate, inculpatul nu ar mai prezenta pericol concret pentru ordinea publică.
Instanța de fond, în ceea ce il privește pe inculpatul, și-a format o convingere, în baza probelor adminJ. Insă, în motivarea hotărârii, instanța s-a limitat la a expune art.148 lit.f Cod procedură penală, arătându-se că pedeapsa prevăzută de legiuitor este mai mare de patru iar lăsarea în libertate prezintă pericol concret. Consideră că nu este suficient să fie avut în vedere doar acest aspect.
Învederează că inculpatul poate fi cercetat în stare de libertate. Reprezentantul Ministerului Publica făcut referire la gravitatea faptelor reținute, la reacția societății cu privire la aceste fapte, la starea de insecuritate, la indignare și la lipsa de reacție a organelor judiciare.
Insă, practica judiciară, în ceea ce privește circumstanțele concrete în care se presupune că au fost săvârșită fapta imputată inculpatului, precizează că așa numitele părți vătămate au plecat de bună voie din România pentru a practica prostituția.
Aceste părți vătămate și-au dat acordul și, fiind minore, acordul lor a fost suplimentat de părinții lor, care au dat procuri autentificate pentru a merge în străinătate, cunoscând pentru ce merg, astfel incât aceste persoane au favorizat săvârșirea faptelor de trafic de persoane și trafic de minori.
Nu se poate spune că inculpatul ar prezenta un pericol concret pentru ordinea publică pentru că fapta sa a produs o stare de insecuritate și indignare, în condițiile în care inculpatul este arestat de un an și patru luni, a fost verificată periodic de instanță, dar fetele merg periodic în străinătate și continuă să practice prostituția.
Se opune argumentului cu privire la lipsa de reacție a organelor judiciare pentru justificarea menținerii măsurii arestării preventive a inculpatului.
Organele judiciare nu au prezentat până la acest moment vreo manifestare din care să rezulte acest lucru. Dimpotrivă, cand au apărut dovezi s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului, dar rezonanța faptei dedusă judecății s-a stins, astfel incât o mare parte din inculpații arestați în prezenta cauză au fost puși în libertate.
În cauză au apărut schimbări evidente în condițiile în care toate persoanele care au fost audiate în acuzarea inculpatului au arătat instanței de fond că erau la acel moment îndrăgostite de inculpat și, prin faptul că le promitea că urmează să se căsătorească cu ele, având nevoie de locuință, acestea mergeau de bună voie și practicau prostituția.
În cauză, victimele nu au fost sechestrate, nu au fost bătute.
Acest pericol concret pentru ordinea publică nu mai poate fi invocat în ceea ce il privește pe inculpatul.
Totodată, invocă termenul rezonabil înăuntrul căruia se poate judeca o persoană, potrivit dispozițiilor exprese ale Convenției europene a drepturilor omului, astfel "în situația în care o persoană acuzată este judecată, ea are dreptul să fie judecată intr-un termen rezonabil sau dacă nu, eliberată pe parcursul procedurilor".
Deși prezenta cauză este una complexă, majoritatea martorilor au fost audiați, inculpatul a fost audiat, a recunoscut participația sa, și nu se mai poate susține că scopul procesului penal poate fi atins cu inculpatul aflat în stare de arest preventiv.
B desfășurare a procesului penal nu a fost afectată de conduita celorlalți inculpați care au fost puși în libertate, aceștia nu au încercat să influențeze martori, nu există pericolul sustragerii pentru a nu mai executa pedeapsa.
Arată că, instanța de recurs, Curtea de APEL GALAȚI, are posibilitatea legală de a interzice inculpatului să nu părăsească localitatea G, impunându-i și alte obligații prevăzute de lege, asigurându-se astfel dispozițiile obligatorii privind libertatea persoanei, dreptul inculpatului la un proces echitabil, ordinea și liniștea publică precum și principiul umanismului dreptului penal, deoarece nu este suficient doar aplicarea sancțiunilor celor mai aspre.
Punerea în libertate a inculpatului nu reprezintă o hotărâre de nevinovăție.
Solicită admiterea recursului declarat de inculpatul, casarea în parte a încheierii recurate iar, în rejudecare, să se dispună ca inculpatul să nu părăseacă localitatea, astfel cum a fost dispus și față de inculpatul.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul cu privire la recursul declarat de inculpatul-recurentprecizează că argumentele expuse în susținerea recursului Parchetului cu privire la inculpatul în ceea ce privește pericolul pentru ordinea publică și termenul rezonabil, sunt valabile și în cazul inculpatului-recurent.
Solicită respingerea recursului declarat de acest inculpat și să nu fie avute în vedere argumentele inculpatului cu privire la Decizia nr.61/2008, a Curții de APEL GALAȚI, în care se menționează expresia "schimbări evidente și esențiale".
Arată că nu se pot face raționamente prin raportare la alte cauze în care victimele au fost sechestrate, în care, de asemenea, apărătorii inculpaților susțin că aceștia nu sunt vinovați, aceste argumente nu au legătură cu judecarea cauzei și nu sunt fundamentate.
Apreciază că în cazul inculpatului se mențin temeiurile care au determinat luarea și menținerea măsurii arestării preventive de la ultima menținere a acestei măsuri preventive și până în prezent neintervenind imprejurări sau situații noi care să justifice aplicarea art.139 și 140 Cod procedură penală. solicită, de asemenea, obligarea inculpatului la plata cheltuielilor judiciare către stat, conform art.192 alin.2 Cod procedură penală.
Curtea, potrivit disp.art.38513alin.3 Cod procedură penală, acordă ultimul cuvânt inculpaților.
Recurentul-inculpat, personal, solicită judecarea sa în stare de libertate învederând că este discriminat în raport cu ceilalți inculpați, fiind singurul rămas în stare de arest. arată că are un copil în vârstă de un an, nu prezintă pericol pentru ordinea publică.
Intimatul-inculpat, personal, arată că este arestat preventiv de un an și patru luni. Temeiurile ce au determina arestarea sa preventivă s-au schimbat; au fost audiați toți martorii rezultând că nu mai prezintă pericol pentru ordinea publică; în sarcina sa nu pot fi reținute infracțiunea de trafic de minore, prev. de art.13 din Legea nr.678/2001, și nici cea prevăzută de art.7 din Legea nr.39/2003, nefiind probe în acest sens.
Solicită judecarea sa în stare de libertate, asemenea celorlalți inculpați.
Declarând închise dezbaterile, Curtea rămâne in pronunțare.
Ulterior deliberării
CURTEA
Asupra cauzei penale de față;
Examinând actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin Încheierea de ședință din 08.05.2008, pronunțată în dosarul nr-, TRIBUNALUL GALAȚI, în baza art. 3002Cod procedură penală în referire la art.160 al.3 Cod procedură penală, a menținut măsura arestării preventive a inculpatului.
A respins cererea inculpatului de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea.
În baza disp. art. 139 al. 1 Cod procedură penală, a dispus înlocuirea măsurii arestării preventive a inculpatului cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea G, prevăzută de art.145 Cod procedură penală, fără încuviințarea Tribunalului Galați.
Pentru a dispune astfel, tribunalul reținut, cu privire la inculpatul, că se mențin temeiurile care au stat la baza luării măsurii arestării preventive, în cauză existând probe și indicii temeinice că acesta ar fi comis faptele pentru care s-a luat măsura preventivă și s-a dispus trimiterea în judecată, fapte ce sunt pedepsite de legea penală cu închisoarea mai mare de 4 ani iar lăsarea sa în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică, avându-se în vedere modalitățile și împrejurările comiterii faptelor, starea de indignare generată în rândul colectivității de săvârșire unor astfel de fapte.
Cu privire la inculpatul s-a constatat că la acest moment s-au schimbat temeiurile care au fost avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive.
Astfel, au fost audiați toți cei 4 martori indicați în rechizitoriu, privind faptele imputate inculpatului, probatoriul în privința acestuia fiind practic epuizat.
De asemenea, s-a reținut că numărul actelor materiale și implicarea inculpatului în comiterea faptelor ce se presupune că le-ar fi săvârșit, astfel cum au fost reținute prin rechizitoriu, sunt mai reduse față de ceilalți inculpați iar din probele adminJ. se prefigurează formularea unor cereri de schimbare a încadrărilor juridice a faptelor ce se presupune că le-ar fi săvârșit acesta.
Menținerea, în aceste condiții, pe mai departe a măsurii arestării preventive a inculpatului contravine Convenției Europene a Drepturilor Omului (în special art. 5).
Totodată, față de condițiile actuale, Tribunalul a apreciat că lăsarea în libertate a inculpatului nu mai prezintă pericol pentru ordinea publică, dar pentru buna desfășurare a procesului penal se impune înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării acestuia de a nu părăsi localitatea G, în conformitate cu art.139 al. 1 Cod procedură penală, în cauză fiind îndeplinite cerințele prevăzute de art.145 Cod procedură penală.
Împotriva acestei încheieri au declarat recurs Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL GALAȚI și inculpatul.
În dezvoltarea motivelor de recurs, Parchetul a criticat încheierea recurată ca nelegală și ca netemeinică, sub aspectul înlocuirii măsurii arestării preventive a inculpatului cu măsura obligării de a nu părăsi țara - susținând că temeiurile care au determinat luarea măsurii arestării preventive nu au dispărut, astfel că s-ar fi impus menținerea ei.
Inculpatul a susținut, în dezvoltarea motivelor de recurs, că lăsarea sa în libertate nu ar prezenta un pericol concret pentru ordinea publică, astfel că nu se justifică menținerea măsurii arestării preventive.
De asemenea, a susținut că arestarea preventivă a depășit o durată rezonabilă și că buna desfășurare a procesului penal nu ar fi afectată în cazul punerii sale în libertate.
Recursurile sunt nefondate pentru următoarele considerente:
În cazul inculpatului, prima instanță a făcut o corectă aplicare a dispozițiilor art.139 alin.1 din Codul d e procedură penală, potrivit cărora măsura preventivă luată se înlocuiește cu altă măsură preventivă când s-au schimbat temeiurile care au determinat luarea acestei măsuri.
În speță, cercetarea judecătorească privind faptele reținute în sarcina inculpatului a fost practic finalizată, prin audierea celor 4 martori indicați în rechizitoriu, precum și a martorului propus în apărare de către inculpat - astfel că lăsarea în libertate a inculpatului nu ar putea să zădărnicească aflarea adevărului și să împiedice buna desfășurare a procesului penal.
După administrarea acestor probe se conturează o implicare mai redusă a inculpatului în activitatea infracțională, în raport cu ceilalți inculpați, precum în raport cu faptele care au fost reținute în sarcina sa prin rechizitoriu.
Această împrejurare constituie o schimbare a temeiurilor care au determinat luarea măsurii arestării preventive, astfel că - având în vedere și faptul că privarea de libertate a inculpatului durează de peste 15 luni - în mod corect prima instanță a dispus, în temeiul art.139 alin.1 Cod procedură penală, înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura preventivă a obligării de a nu părăsi localitatea G, prevăzută de art.145 din Codul d e procedură penală.
În cazul inculpatului, temeiurile care au determinat luarea măsurii arestării preventive nu au dispărut și impun în continuare privarea de libertate.
Astfel, probele adminJ. în cursul cercetării judecătorești susțin presupunerea că inculpatul a săvârșit faptele pentru care a fost trimis în judecată - fapte care întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de constituire a unui grup infracțional organizat, prevăzută de art.7 alin.1 din Legea nr.39/2003, de trafic de persoane, prevăzută de art.12 și art.13 din Legea nr.678/2001, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal și de proxenetism, prevăzută de art.329 alin.1 Cod penală, cu aplicarea art.41 alin.2 din Codul penal.
Contrar celor susținute prin motivele de recurs, pericolul pentru ordinea publică avut în vedere la luarea măsurii arestării preventive nu a dispărut, ci continuă să existe, el rezultând din gravitatea deosebită a faptelor, din împrejurările concrete în care se presupune că acestea au fost săvârșite, din rezonanța socială negativă pe care o au astfel de fapte în rândul cetățenilor, precum și din starea de insecuritate pe care ar genera-o lipsa unei reacții ferme a organelor judiciare față de persoanele care săvârșesc astfel de fapte.
În raport de amploarea activității infracționale a inculpatului și cu complexitatea deosebită a cauzei, nu se poate considera că măsura arestării preventive a acestui inculpat ar fi depășit o durată rezonabilă.
În consecință, în mod corect prima instanță a dispus, în temeiul art. 3002ref. la art.160 alin.1 și 3 din Codul d e procedură penală, menținerea măsurii arestării preventive a inculpatului.
Față de aceste considerente, văzând și dispozițiile art.38515pct.1 lit.b Cod procedură penală, urmează a fi respinse ca nefondate recursurile declarate de Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL GALAȚI și de inculpatul.
Văzând și dispozițiile art.192 alin.2 Cod procedură penală
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondate recursurile declarate de:
- Parchetul DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL GALAȚI, privind pe inculpatul (CNP:-, fiul lui și, născut la data de 14.03.1981 în G, județul G, domiciliat în G,-, - 13, apartament 104, județul G, în prezent deținut în Penitenciarul cu Regim de Maximă Siguranță G), și
- inculpatul (CNP:-, fiul lui și, născut la data de 17.01.1986 în G, județul G, domiciliat în G,-, - 1, apartament 117, județul G, în prezent deținut în Penitenciarul cu Regim de Maximă Siguranță G) împotriva încheierii de ședință din 08.05.2008 pronunțată de TRIBUNALUL GALAȚI în dosarul nr-.
Obligă pe recurentul la plata către stat a sumei de 30 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare.
DEFINITIVĂ.
Pronunțată în ședință publică azi, 23 mai 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - -
-
Grefier,
Red. /27.05.2008
Tehnored. / 2 ex./02.06.2008
Fond:
Președinte:Marcian Marius IstrateJudecători:Marcian Marius Istrate, Constantin Cârcotă, Mița
