Mentinerea masurii arestarii preventive. Decizia 1/2010. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr- - menținere măsură arestare preventivă -
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA PENALĂ ȘI PT. CAUZE CU MINORI
INSTANTA DE RECURS
DECIZIA PENALĂ Nr. 1
Ședința publică de la 4 ianuarie 2010
PREȘEDINTE: Claudia Lăutaru JUDECĂTOR 2: Mirela Ciurezu Gherghe
- - - JUDECĂTOR 3: Tamara
- - judecător
Grefier
Ministerul Public reprezentat de procuror
din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL CRAIOVA
Pe rol, judecarea recursului declarat de inculpatul, împotriva încheierii din 28 decembrie 2009, pronunțată de Tribunalul O l t, în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică, a răspuns inculpatul, asistat de avocat, apărător oficiu.
Procedura completă.
S-a făcut referatul oral al cauzei, după care, constatându-se cauza în stare de judecată, s-a acordat cuvântul.
Avocat pentru recurentul inculpat, a solicitat admiterea recursului, casarea încheierii și pe fond, revocarea arestării preventive, întrucât temeiurile avute în vedere cu ocazia arestării subzistă și nu s-au modificat, având în vedere circumstanțele personale ale inculpatului - atitudinea procesuală sinceră și de regret, faptul că are o vârstă tânără și are în îngrijire un copil minor, iar durata de timp a arestării preventive scursă până în prezent a atins durata rezonabilă.
Reprezentantul Parchetului, având cuvântul solicită respingerea recursului ca nefondat, întrucât actele dosarului confirmă faptul că temeiurile avute în vedere cu ocazia arestării preventive subzistă și nu s-au modificat, dată fiind gravitatea faptelor, respectiv furturi din locuințe, numărul mare de fapte și faptul că inculpatul este recidivist.
Inculpatul, având ultimul cuvânt solicită judecarea în stare de libertate întrucât are un copil minor, fiind singurul care realiza venituri și achiesează la concluziile apărătorului său.
CURTEA
Asupra recursului de față;
Prin încheierea din 28 decembrie 2009, Tribunalul O l t, în baza art.3001alin.1 Cod pr.penală, a constatat legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive a inculpatului - fiul lui și, născut la 6 decembrie 1985, în S, județul O, cu domiciliul în comuna, sat. județul O, fără forme legale în S, strada - -.24 B.B.206, județul O, fără ocupație, un copil minor în întreținere, recidivist, aflat în C, iar în baza art.3001alin.3 Cod pr.penală, a menținut în continuare privarea de libertate a acestuia.
Pentru a pronunța această încheiere, prima instanță a reținut următoarea situație de fapt:
Prin sentința penală nr.816 din data de 17.11.2009, Judecătoria Slatina în dosarul nr-, n temeiul art. 334 Cod pr.penală, a dispus schimbarea încadrării juridice a faptelor comise de inculpatul, din infracțiunile de furt calificat in forma continuata prev de art 208 alin 1 rap la art 209 alin 1 lit g si i Cod penal, cu aplic art 41 alin 2 Cod penal si art 37 lit a Cod penal si art 208 alin 1 rap la art 209 alin 1 lit i Cod penal, cu aplic art 37 lit a Cod penal, in infracțiunea de furt calificat in forma continuata prev de art 208 alin 1 Cod penal, rap la art 209 alin 1 lit g si i Cod penal, cu aplic art 41 alin 2 Cod penal si art 37 lit a Cod penal.
În baza art.208 alin 1 Cod penal, rap la art.209 alin 1 lit.g si i Cod penal, cu aplic art.41 alin 2 Cod penal si art.37 lit.a Cod penal, inculpatul a condamnat la 3 ani si 6 luni închisoare.
In baza art. 61 alin. 1 teza a II-a Cod penal, s-a dispus revocarea liberării condiționate privind restul de 486 zile neexecutat din pedeapsa 3 ani si 2 luni închisoare aplicata prin 3291/30.10.2007 a Judecătoriei Craiova, urmând a contopi acest rest cu pedeapsa aplicata pentru infracțiunea dedusa judecații, inculpatul urmând sa executepedeapsa de 3 ani si 6 luni închisoare in regim de detentie.
In baza art. 71 Cod penal, s-a dispus interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin 1 lit. a teza a II-a si lit b Cod penal, cu referire la art. 8 CEDO si cauza Sabou si împotriva României, pe durata executării pedepsei principale.
In baza art. 88 Cod penal, s-a dedus din pedeapsa perioada executata începând din 06.05.2009, la zi, iar în baza art. 350 alin.1 Cod pr.penală, s-a menținut starea de arest a inculpatului.
Din ansamblul probelor administrate in cauza, instanța de fond a reținut următoarea situație de fapt:
1.In ziua de 27.04.2009, inculpatul, folosind fără drept o cheie găsită sub preșul din fața apartamentului părții vătămate, a pătruns în imobil și a sustras un laptop marca și o sumă de 2 500 - 3 000 lei, cauzând un prejudiciu total de 7 000 lei. a fost vândut unui anume în zona în schimbul sumei de 500 lei.
Cu ocazia cercetării la fața locului au fost ridicate impresiuni digitale de pe ușa de acces în imobil, raportul de constatare anexat la 140-151 dup, concluzionând că acestea aparțin inculpatului .
Pe parcursul cercetărilor, a fost recuperat laptopul de la inculpat, fiind restituit părții vătămate împreună cu un radiocasetofon marca Sony, aceasta declarând că nu se mai constituie parte civilă în cauză. ( 126 dup).
2. In după-amiaza zilei de 28.04.2008 inculpatul și, au pătruns prin forțarea ușii de acces din lemn în apartamentul părții vătămate, de unde au sustras un laptop marca, o unitate centrală de calculator, un telefon mobil marca LG, un TV marca Daewoo, mai multe bijuterii din și suma de 2 000 lei, cauzând un prejudiciu de aprox. 8 000 lei.
O parte din bunuri au fost vândute martorului în schimbul sumei de 850 lei, acestea fiind predate organelor de poliție. De asemenea, de la inculpatul au fost ridicate bijuteriile din și telefonul mobil marca LG.
Bunurile recuperate au fost restituite părții vătămate care a precizat că nu se mai constituie parte civilă în cauză, (89 dup).
3. In ziua de 29.04.2009, inculpații și, folosind chei potrivite, au pătruns în apartamentul părții vătămate de unde au sustras o unitate de centrală complet utilată, un monitor marca Philips și mai multe bijuterii din aur, cauzând un prejudiciu de 2.800 lei.
electronică a fost vândută martorului în schimbul sumei de 200 lei și 90 euro, aceasta fiind predată organelor de poliție.
Bijuteriile din aur au fost vândute de inculpatul unei persoane necunoscute pentru suma de 150 lei.
Bunurile recuperate au fost restituite părții vătămate care a precizat că se mai constituie parte civilă în cauză cu suma de 800 lei. ( 112 dup).
4. In ziua de 01.05.2009, inculpatul, folosind chei potrivite, a pătruns în apartamentul părții vătămate de unde a sustras un calculator complet utilat, un sistem audio marca și 2 carduri bancare, cauzând un prejudiciu de 6 000 lei.
electronică a fost vândută martorului A în schimbul sumei de 100 euro, martorul predând organelor de poliție un subwoofer, o boxă audio și o cameră web, toate marca, calculatorul precizând că l-a vândut numitului Din în schimbul sumei de 500 lei.
Martorul a precizat că sistemul era defect, astfel că l-a vândut unui anume în schimbul sumei de 700 lei.
bancare au fost abandonate de inculpatul partea vătămată precizând că a reușit blocarea lor în timp util.
Bunurile recuperate au fost restituite părții vătămate care a precizat că se mai constituie parte civilă în cauză cu contravaloarea bunurilor nerecuperate, respectiv cu suma de 5 700 lei. ( 13 dup).
5. In ziua de 02.05.2009, inculpatul, folosind chei potrivite, a pătruns în apartamentul părții vătămate de unde a sustras un laptop marca Fujitsu Siemens, telefon mobil marca Nokia 2670, bijuterii din aur și și o insignă cu marca Chevrolet, cauzând un prejudiciu de 3.000 lei.
a fost vândut martorului în schimbul sumei de 330 lei, fiind predat organelor de poliție.
Despre telefonul mobil, inculpatul a precizat că l-a spart.
Bunurile recuperate au fost restituite părții vătămate care a precizat că se mai constituie parte civilă în cauză cu contravaloarea bunurilor nerecuperate, respectiv cu suma de 800 lei. (42 dup).
6. In ziua de 03.05.2009, inculpatul, folosind chei potrivite, a pătruns în apartamentul părții vătămate de unde a sustras mai multe bijuterii din aur, o parte din acestea amanetându-le la SC SRL din S în schimbul sumei de 480 lei, bani pe care i-a cheltuit.
Partea vătămată a recuperat bunurile amanetate plătind societarii de amanet suma prevăzuta în contract.
7. In data de 04.05.2009, inculpatul și inculpatul au pătruns prin aceleași metode în locuința aceleiași părți vătămate de unde au sustras un TV marca Sony, pe care l-au vândut în schimbul sumei de 500 lei martorului an.
Bunul a fost transportat cu un autoturism taxi condus de martorul.
a fost recuperat de la martor și predat organelor de poliție care l-au restituit proprietarului.
Partea vătămată a precizat că inculpații i-au produs un prejudiciu de 8.300 lei și că se constituie în continuare parte civilă în cauză cu suma de 6.800 lei. (65 dup).
8. In luna aprilie 2009, după sărbătorile, pe timp de zi, inculpatul a pătruns prin efracție în apartamentul părții vătămate, situat în mun. S, str. - Tunari, de unde a sustras o mașină de spălat marca, un TV color marca și un aragaz marca, evaluate de proprietară la suma de aprox. 1.300 lei.
La stabilirea acestei situații de fapt, precum și a vinovăției inculpatului, instanța a avut în vedere plângerile si declarațiile parților vătămate, declarațiile martorilor, procese verbale de cercetare la fata locului, procese verbale de predare bunuri, rapoarte de constatare tehnico științifica dactiloscopica, declarațiile inculpaților, care atât in cursul urmăririi penale, cât si în fața instanței de judecata au avut o atitudine de recunoaștere și au regretat faptele comise.
S-a mai reținut că inculpatul a fost trimis in judecata prin doua rechizitorii diferite, intr-unul pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat in forma continuata prev de art 208 alin 1 rap la art 209 alin 1 lit g si i cu aplic art 41 alin 2 si art 37 lit a iar in celalalt pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat prev de art 208 alin 1 rap la art 209 alin 1 lit i cu aplic art 37 lit a Pentru o mai buna înfăptuire a justiției instanța a dispus reunirea cauzelor.
La individualizarea pedepsei ce s-a aplicat inculpatului, fata de atitudinea sincera a sa din cursul urmăririi penale si a cercetării judecătorești, persoana inculpatului si antecedentele penale ale acestuia, precum si perseverenta infracționala a inculpatului, care deși anterior a mai comis infracțiuni pentru care a fost condamnat la pedeapsa închisorii, a continuat sa comită astfel de fapte, chiar la scurt timp după liberarea sa condiționata din executarea pedepsei închisorii pentru fapta anterioara, cuantumul prejudiciului si faptul ca acesta a fost in parte recuperat, instanța de fond a apreciat că aplicarea unei pedepse cu închisoarea, peste minimul prevăzut de lege este de natura sa realizeze scopul educativ si preventiv prev de art.52 Cod penal.
Împotriva sentinței a declarat apel Parchetul de pe lângă Judecătoria Slatina, fixându-se termen pentru soluționarea acestuia la 9 februarie 2010.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului O l t, sub nr-, fixându-se termen pentru verificarea legalității si temeiniciei arestării preventive a inculpatului, potrivit art. 3001C.P.P. la data de 28 decembrie 2009.
Din actele și lucrările dosarului, tribunalul a reținut că temeiurile care au fundamentat arestarea preventivă a inculpatului, așa cum au fost expuse în încheierea din Camera de Consiliu nr.24 pronunțată de Judecătoria Slatina la data de 07.05.2009 în dosarul nr-, definitivă prin încheierea nr.21 din data de 11.05.2009 pronunțată de Tribunalul Olt în dosarul nr-, la luarea acestei măsuri, referitor la pericolul social concret pentru ordinea publică, subzistă și în prezent și justifică privarea acestuia de libertate, considerându-se ca măsura arestării preventive se impune fiind îndeplinite condițiile prevăzute de art.148 alin. 1 lit. Cod de procedura penala, in sensul că exista probe certe că lăsarea in libertate a acestora prezintă pericol concret pentru ordinea publică, dată fiind perseverența în comiterea faptelor de furt, dovada fiind numărul de fapte comise într-un interval scurt de timp, cuantumul prejudiciului, antecedentele penale ale inculpaților, respectiv starea de recidiva postcondamnatorie în care au fost comise faptele de către inculpatul pentru care a fost pusa în mișcare acțiunea penală în prezentul dosar și de faptul că pedeapsa prevăzută pentru faptele săvârșite este închisoarea mai mare de 4 ani.
S-a mai arătat că, împrejurările concrete ale faptei, întreaga activitate infracțională desfășurată de inculpat, cele privind natura și gravitatea infracțiunii raportat la valorile sociale ocrotite de o importanță deosebită - scopul urmărit - constând în sustragerea de obiecte și bani din respectivele apartamente, frecventa săvârșirii infracțiunilor de genul celei care se retine a fi comisă, impactul asupra membrilor societății, dar si circumstanțele personale ale inculpatului, care este o persoană tânără, fără ocupație, recidivist, denotă existența pericolului social concret pentru ordinea publică în cazul lăsării în libertate a inculpatului și aprecierea că se justifică măsura arestării preventive a acestuia ca fiind cea mai adecvată în raport de scopul măsurilor preventive, asigurându-se astfel atât prevenția generală cât și specială
Instanța de fond a reținut că fapta pentru care inculpatul este cercetat prezintă un grad ridicat de pericol social prin consecințele grave pe care le comportă, iar pedeapsa prevăzută de lege pentru aceasta este mai mare de 4 ani, existând probe și indicii temeinice în sensul prev. de art. 681.C.P.P. cu privire la implicarea inculpatului în săvârșirea infracțiunii, fiind realizate și cerințele prev. de art. 5 paragraful 1 lit. c din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, ratificată de România prin Legea nr.30/1994, în sensul că în cauză sunt fapte și informații suficiente care determină existența unor motive verosimile de a bănui că inculpatul a săvârșit fapta pentru care este cercetat așa cum reiese din probele administrate în cauză până la această dată, atât depozițiile martorilor audiați dar și înscrisurile depuse, respectiv actul medico-legal întocmit precum și declarațiile inculpatului date pe parcursul urmăririi penale și în fața instanței de judecată, acesta recunoscând comiterea faptei pentru care este cercetat.
Împotriva acestei încheieri a declarat recurs inculpatul care a criticat încheierea instanței de fond prin care s-a menținut arestarea preventivă pentru nelegalitate și netemeinicie, în sensul că temeiurile pentru care s-a dispus arestarea preventivă nu mai subzistă, având în vedere datele favorabile care caracterizează persoana inculpatului, respectiv atitudinea procesuală sinceră și de regret, vârsta tânără, faptul că are în îngrijire un copil minor iar de la data arestării preventive și până în prezent a trecut o durată de timp comparabilă cu durata rezonabilă menționată de jurisprudența CEDO.
Recursul este nefondat.
În mod just instanța de fond, a dispus menținerea arestării preventive a inculpatului, având în vedere că temeiurile care au determinat arestarea preventivă subzistă și nu s-au modificat.
Instanța de fond a reținut în mod corect că în cauză continuă să fie incidente dispozițiile art 148 lit f Cpp, respectiv inculpatul este judecat pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat în formă continuată prevăzută de art 208 alin 1 rap la art 209 alin 1 lit și i cu aplic art 41 alin 2 cu aplic art 37 lit a. fapte sancționate de lege cu limite ridicate de pedeapsă, iar lăsarea în libertate a inculpatului prezintă în continuare pericol pentru ordinea publică.
Astfel, probatoriul administrat până în acest moment (declarațiile părților vătămate, declarațiile martorilor care se coroborează cu recunoașterea inculpatului), confirmă existența în continuare a unor indicii temeinice din care rezultă presupunerea rezonabilă a săvârșirii faptelor de către inculpat.
Criticile formulate de inculpat referitoare la pericolul pentru ordinea publică nu sunt fondate, instanța de fond apreciind în mod just că lăsarea în libertate a inculpatului prezintă pericol concret pentru ordinea publică, dată fiind natura și gravitatea faptelor pentru care este judecat inculpatul (furt calificat din locuințe), modalitatea săvârșirii (prin efracție), numărul mare de fapte săvârșite la un interval scurt de timp, jurisprudența CEDO admițând că prin gravitatea faptelor și prin reacția opiniei publice la aceste se justifică o detenție provizorie cel puțin o perioadă de timp.
În plus, în analiza periculozității pentru ordinea publică a lăsării în libertate a inculpatului nu se poate face abstracție de faptul că este recidivist, săvârșind faptele pentru care este cercetat în stare de recidivă postcondamnatorie.
Criticile formulate de inculpat referitoare la durata arestării preventive nu sunt fondate, Curtea constatând că durata arestării preventive nu constituie temei pentru revocarea arestării preventive, atâta timp cât temeiurile care au determinat arestarea subzistă, iar menținerea arestării preventive este justificată de aceleași necesități reale și de interes public.
În consecință, nu se poate deduce că s-au modificat temeiurile avute în vedere cu ocazia arestării preventive pentru a fi incidente dispozițiile art. 139 alin 1 Cpp, iar argumentele expuse anterior concluzionează că nu se impun și nu sunt suficiente alte măsuri alternative neprivative de libertate.
Pentru aceste considerente, în baza art.38515pct 1 lit b Cod pr.penală, va fi respins recursul ca nefondat.
În baza art.192 alin 2 Cod pr.penală, va fi obligat inculpatul la 110 lei cheltuieli judiciare statului, din care suma de 100 lei reprezentând onorariu avocat oficiu.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de inculpatul, împotriva încheierii din 28 decembrie 2009, pronunțată de Tribunalul O l t, în dosarul nr-, ca nefondat.
Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 110 lei cheltuieli judiciare statului, din care 100 lei reprezentând onorariu avocat oficiu.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 4 ianuarie 2010.
- - - - - - -
Grefier,
Red.jud.CL
Gh.
PS/12.01.2010
4 ianuarie 2010
- Administrația Finanțelor Publice S județul Oaî ncasa de la rec.inc. suma de 110 lei cheltuieli judiciare statului.
Președinte:Claudia LăutaruJudecători:Claudia Lăutaru, Mirela Ciurezu Gherghe, Tamara
