Mentinerea masurii arestarii preventive. Decizia 10/2010. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr.11863/2/2009
2946/2009
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA I PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR.10/
Ședința publică din data de 5 ianuarie 2010
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Mihai Oprescu
JUDECĂTOR 2: Viorel Adrian Podar
JUDECĂTOR 3: Antoaneta
GREFIER:
*****************
MINISTERUL PUBLIC - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism este reprezentat de procuror.
Pe rol, se află judecarea cauzei penale având ca obiect recursul declarat de către inculpata împotriva încheierii din data de 10.12.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția I Penală, în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns recurenta-inculpată, personal, aflată în stare de arest preventiv și asistată juridic de apărător desemnat din oficiu - avocat, cu delegație pentru asistență judiciară obligatorie depusă la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Apărătorul desemnat din oficiu al recurentei-inculpată, solicită a depune la dosar un set de înscrisuri în circumstanțiere.
Reprezentantul Ministerului Public arată că nu se opune cererii formulate de apărători cu privire la depunerea de acte în circumstanțiere și solicită a se încuviința.
Curtea, apreciind înscrisurile ca fiind pertinente, concludente și utile cauzei, le încuviințează, și administrează proba înscrisurile fiind atașate la dosar.
Nefiind cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat, Curtea acordă cuvântul în dezbateri asupra recursului, recurenta-inculpată fiind de acord cu asistența juridică din oficiu.
Apărătorul desemnat din oficiu pentru inculpata arată că recurenta critică încheiere pronunțată la data de Tribunalul București la data de 10.12.2009, prin care, în baza art.300/2 raportat la art.160/b s C.P.P.-a menținut starea de arest preventiv a inculpatei. Consideră că, la acest moment procesual, lăsarea în libertate a inculpatei nu mai prezintă un pericol concret pentru ordinea publică, urmând ca aceasta să suporte consecințele infracțiunii pentru care este cercetată, în momentul pronunțării unei hotărâri pe fondul cauzei. Solicită să se aibă în vedere atitudinea procesuală a acesteia, de recunoaștere și regret a faptei, dar si circumstanțele personale ale inculpatei, în sensul că nu are antecedente penale și are un copil minor în întreținere. Față de aceste motive, solicită admiterea recursului, casarea încheierii recurate și rejudecând, pe fond, să se dispună judecarea inculpatei în stare de libertate.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca nefondat, a recursului, întrucât, nu a intervenit nici o împrejurare care să conducă la concluzia că temeiurile care au determinat arestarea preventivă a inculpatei, fie au încetat fie s-au schimbat, apreciind astfel că lăsarea în libertate a inculpatei prezintă un pericol concret pentru ordinea publică, față de natura și modul concret de săvârșire al infracțiunii.
Apărătorul desemnat din oficiu pentru inculpata, având cuvântul în replică, arată că instanța de fond, prin încheierea atacată, a motivat existența pericolului concret numai raportat la fapta pentru care aceasta este cercetată, dar în mod normal, acest pericol concret trebuie raportat și la persoana inculpată, iar circumstanțele personale ale inculpatei fiind în favoarea acesteia.
Recurenta-inculpată, având ultimul cuvânt, arată că lasă la aprecierea instanței.
CURTEA
Deliberând asupra recursului penal de față, constată că prin încheierea din 10.12.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a I-a Penală, în baza art.3001alin.1 Cod procedură penală, s-a constatat temeinicia și legalitatea măsurii arestării preventive a inculpatei și, în baza art.3001alin. 3 Cod procedură penală s-a menținut starea de arest a acesteia.
Pentru a pronunța această încheiere, instanța de fond a reținut că temeiurile care au determinat arestarea inițială impun în continuare privarea de libertate a inculpatei, iar lăsarea acesteia în libertate ar prezenta pericol concret pentru ordinea publică, avându-se în vedere natura și gravitatea deosebită a infracțiunii reținute și modalitatea concretă de săvârșire.
Împotriva acestei încheieri a declarat recurs, în termen legal, inculpata, criticând-o pe motive de nelegalitate și netemeinicie sub aspectul greșitei mențineri de către instanța de fond a măsurii arestării preventive.
S-a arătat în motivarea orală a recursului că nu mai subzistă temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive, în sensul că lăsarea sa în libertate nu ar prezenta un pericol concret pentru ordinea publică și nu ar influența buna desfășurare a cercetării judecătorești, învederând că a recunoscut și regretat fapta, că nu are antecedente penale și are un copil minor în întreținere.
Curtea, verificând cauza atât sub aspectul motivelor de recurs invocate, cât și din oficiu, conform art. 3856alin.3 Cod procedură penală, sub toate aspectele de fapt și de drept, apreciază recursul declarat de inculpată ca fiind nefondat, având în vedere în acest sens următoarele considerente:
Astfel, inculpata este cercetată pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 2 alin. 1 și 2 din Legea nr. 143/2000 și art. 4 alin. 1 și 2 din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal, reținându-se în fapt că la data de 23.11.2009, a vândut martorului cu suma de 200 lei patru doze conținând 0,54 grame heroină și a deținut pentru vânzare și consum șapte doze conținând 1,07 grame heroină.
Analizând temeiurile care au stat la baza luării măsurii arestării preventive (art.143 rap.la art.148 lit.f Cod procedură penală), Curtea apreciază că acestea se mențin și în prezent și impun în continuare privarea de libertate a inculpatei, existând suficiente indicii temeinice, în accepțiunea dată de art.143 alin. ultim Cod procedură penală acestei noțiuni, că inculpata a comis fapta pentru care este cercetată.
Totodată, sunt îndeplinite și cerințele prev. de art. 148 lit.f Cod procedură penală, fapta fiind flagrantă, pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea pentru care inculpata este cercetată fiind închisoarea mai mare de 4 ani și existând probe certe că lăsarea ei în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică, raportat la natura și gravitatea faptei, la modalitatea de comitere a acesteia, precum și la persoana inculpatei (necunoscută cu antecedente penale și fără ocupație), existând temerea că, pusă în libertate, va săvârși și alte fapte de același gen.
Ca urmare, având în vedere aceste considerente, Curtea apreciază recursul declarat de inculpată ca fiind nefondat și în consecință, în baza art.38515pct.1 lit.b Cod procedură penală, îl va respinge ca atare.
Având în vedere că recurenta este cea care se află în culpă procesuală Curtea, în baza art. 192 alin.2 Cod procedură penală, o va obliga pe aceasta la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpata, împotriva încheierii de ședință din 10.12.2009, pronunțată de Tribunalul București Secția I Penală, în dosarul nr-.
Obligă recurenta la 200 lei cheltuieli judiciare către stat, din care 100 lei onorariu apărător oficiu se avansează din fondul Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 05.01.2010.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - - -
GREFIER,
Red.
Dact./27.01.2010
2 ex.
Red. - Tribunalul București - Secția I-a Penală
Președinte:Mihai OprescuJudecători:Mihai Oprescu, Viorel Adrian Podar, Antoaneta
