Mentinerea masurii arestarii preventive. Decizia 1007/2009. Curtea de Apel Bucuresti

Dosar nr. 6175/2/2009

1611/2009

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI SECȚIA I PENALĂ

DECIZIA PENALĂ NR.1007

Ședința publică din data de 8 iulie 2009

Curtea compusă din:

PREȘEDINTE: Veronica Cîrstoiu

JUDECĂTOR 2: Corina Ciobanu

JUDECĂTOR 3: Magdalena Iordache

GREFIER: ---

*****************

MINISTERUL PUBLIC - Parchetul de pe lângă Curtea de APEL BUCUREȘTI este reprezentat de procuror -.

Pe rol fiind judecarea cauzei penale având ca obiect recursurile declarate de inculpații G și împotriva încheierii de ședință din data de 15.06.2009 pronunțată de Tribunalul București - Secția I Penală, în dosarul nr-.

La apelul nominal făcut în ședință publică, au răspuns recurenții-inculpați, G și, personal, aflați în stare de arest preventiv, asistați juridic de apărător desemnat din oficiu - avocat, cu delegație pentru asistență judiciară obligatorie depusă la dosar.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:

Nefiind cereri noi de formulat sau excepții de invocat, Curtea acordă cuvântul în dezbateri asupra recursurilor, recurenții-inculpați fiind de acord cu asistența juridică din oficiu.

Apărătorul din oficiu al recurenților-inculpați, având cuvântul, arată că recursul este declarat împotriva încheierii de ședință din data de 15.06.2009, pronunțată de Tribunalul București, prin care, în baza art.300/2 raportat C.P.P. la art.160/b a C.P.P. fost menținută starea de arest preventiv a inculpaților, instanța de fond, apreciind că subzistă temeiurile care au stat la baza luării măsurii arestării preventive.

Referitor la recurentul-inculpat G, arată că în sarcina acestuia s-a reținut că a vândut unui martor sub acoperire " ", 4 doze de droguri, contra sumei de 200 lei. Atitudinea procesuală a acestuia a fost aceea de a recunoaște, considerând astfel că lăsarea acestuia în libertate nu ar impieta asupra bunei desfășurări a procesului penal. Cu toate că s-a mai confruntat cu legea penală, acest inculpat consideră că a plătit pentru acele greșeli.

Referitor la recurentul-inculpat, arată că acesta are 23 de ani, nu are antecedente penale, este student, iar pe data de 15 iulie este programat să susțină lucrarea de licență în cadrul Facultății de Științe și Tehnologia Informației - Universitatea. Față de acesta s-a reținut că a săvârșit fapta respectivă, fiind șoferul coinculpatului, iar la îndemnul acestuia a transportat pachetul cu droguri. Apreciază că lăsarea sa în libertate nu ar influența bunul mers al procesului penal, acesta recunoscând participația sa la comiterea faptelor și a colaborat cu organele de urmărire penală.

Față de aceste considerente, solicită admiterea recursurilor, casarea încheierii de ședință recurate și să se dispună punerea în libertate a recurenților-inculpați.

Reprezentantul Parchetului pune concluzii de respingere, ca nefondate, a recursurilor declarate de inculpați, apreciind că încheierea prin care s-a dispus menținerea arestării preventive a inculpaților este legală și temeinică, întrucât sunt îndeplinite condițiile prev. de art.143 și C.P.P. art.148 lit.f C.P.P. în sensul că există indicii temeinice din care să rezulte că inculpații sunt cei care au săvârșit faptele pentru care sunt cercetați. De asemenea apreciază că există presupunerea rezonabilă că lăsarea inculpaților în libertate prezintă pericol pentru ordinea publică, aceștia fiind trimiși în judecată pentru infracțiuni de trafic de droguri de mare risc, acționând într-un grup organizat.

Recurentul-inculpat, având ultimul cuvânt, arată că a colaborat cu organele de urmărire penală, a avut o atitudine sinceră și solicită să fie judecat în stare de libertate.

Recurentul-inculpat, având ultimul cuvânt, arată că este de acord cu concluziile apărătorului.

Dezbaterile declarându-se închise, cauza a rămas în pronunțare.

După deliberare,

CURTEA

Deliberând asupra cauzei penale de față, constată următoarele:

Prinîncheierea de ședință de la data de 15 iunie 2009, pronunțată în dosarul nr-, Tribunalul București - Secția I Penală, în baza art.3002din Codul d e procedură penală rap. la art.160 alin.3 Cod de procedură penală a menținut starea de arest preventiv a inculpaților (fiul lui și, născut la data de 11 07 1981 în B, CNP -, arestat în baza nr.222/UP din data de 13 noiembrie 2008 emis de Tribunalul București - Secția a II-a Penală), (fiica lui și, născută la data de 21 februarie 1979 în B, CNP -, arestată în baza nr.223/UP din data de 13 noiembrie 2008 emis de Tribunalul București - Secția a II-a Penală), (fiul lui și, născut la data de 30 01 1986 în B, CNP -, arestat în baza nr.224/UP din data de 13 noiembrie 2008 emis de Tribunalul București - Secția a II-a Penală) și G (fiul lui G și, născut la data de 11 02 1981 în B, CNP -, arestat în baza nr.225/UP din data de 13 noiembrie 2008 emis de Tribunalul București - Secția a II-a Penală).

Totodată, au fost respinse ca neîntemeiate cererile formulate de inculpații și de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea.

Pentru a dispune astfel, Tribunalul a apreciat că la luarea măsurii arestării preventive față de inculpați au fost respectate toate dispozițiile legale în materie și că până în acest moment procesual, nici nu au încetat și nici nu s-au modificat temeiurile care au determinat luarea măsurii arestării preventive, menținându-se atât caracterul rezonabil al presupunerii că inculpații au săvârșit faptele reținute în sarcina lor, fiind îndeplinite condițiile prev. de art.143 din Codul d e procedură penală, cât și cerințele prev. de art.148 lit.f Cod de procedură penală, întrucât inculpații au fost trimiși în judecată pentru infracțiuni pentru care legea prevede pedeapsa închisoarii mai mare de 4 ani și există probe că lăsarea lor în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică.

În aprecierea acestei ultime condiții, Tribunalul a avut în vedere natura infracțiunilor reținute în rechizitoriu ca fiind comise de inculpați, modalitatea concretă în care se reține că aceștia au acționat, ce denotă o planificare minuțioasă a activității infracționale, precum și circumstanțele personale ale inculpaților, inculpații și G fiind recidiviști.

Cu privire la cererile inculpaților și de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea, Tribunalul a constatat că în cauză temeiurile care au determinat luarea măsurii arestării preventive a acestor inculpați nu s-au schimbat, astfel încât nu se impune înlocuirea măsurii privative de libertate cu o altă măsură preventivă.

Împotriva încheierii Tribunalului,au declarat recurs în termenul legal inculpații și(ambii la data de 23 iunie 2009 când le-a fost comunicată soluția instanței privitoare la menținerea stării de arest).

Cele două cereri de recurs, nemotivate în scris au fost înaintată și înregistrată pe rolul acestei Curți la data de 03 iulie 2009.

În dezbaterile orale asupra recursului, desfășurate în ședința publică din data de 08 iulie 2009, cei doi recurenți-inculpați, asistați juridic de către un avocat desemnat din oficiu în acest sens, au solicitat admiterea recursurilor declarate, casarea încheierii de ședință recurate și pe fond punerea lor în stare de libertate.

În susținerea acestei cereri, pentru inculpatul recurent Gaf ost invocată împrejurarea că acesta a manifestat o atitudine procesuală sinceră, de recunoaștere a comiterii faptei reținute în sarcina sa și, cu toate că anterior s-a mai confruntat cu legea penală, la momentul respectiv a plătit pentru acele greșeli, considerându-se ca atare de către apărarea acestui inculpat că lăsarea lui în libertate nu ar împieta cu nimic asupra bunei defășurări a procesului penal,

Pentru recurentul inculpat, apărătorul desemnat din oficiiu a invocat în susținerea motivelor de recurs circumstanțele personale favorabile ale acestuia, constând în aceea că are vârsta de 23 de ani, nu are antecedente penale, este student, iar pe data de 15 iulie este programat să susțină lucrarea de licență în cadrul Facultății de Științe și Tehnologia Informației din cadrul Universității. În plus a fost subliniat și faptul că acesta a săvârșit fapta respectivă, fiind șoferul coinculpatului, astfel că la îndemnul acestuia a transportat pachetul cu droguri, iar față de atitudinea sa procesuală, de recunoaștere a participației sale la comiterea faptelor și de colaborare cu organele de urmărire penală, lăsarea lui în libertate nu ar influența bunul mers al procesului penal.

Analizând actele și lucrările dosarului, în raport cu motivele astfel invocate, precum și din oficiu, conform dispozițiilor art.3856alin.3 din Codul d e procedură penală, sub toate aspectele de fapt și de drept ale cauzei, Curtea constată cărecursurile inculpaților sunt nefondate, pentru considerentele ce se vor arăta în cele ce urmează:

Inculpații G și au fost arestați preventiv la data de 13 noiembrie 2008, pe temeiul dispozițiilor art.143 și art.148 lit.f din Codul d e procedură penală, în baza încheierii pronunțată de Tribunalul București Secția a II-a Penală în dosarul nr- și, ulterior, au fost trimiți în judecată, alături de inculpații și, prin rechizitoriul nr.1202/D/P/2008 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial București, sub acuzația săvârșirii următoarelor infracțiuni:

- inculpatul G - trafic de droguri de mare risc în formă continuată prevăzută de art.2 alin.1 și 2 din Legea nr.143/2000 cu aplic.art.41 alin.2 Cod penal și deținere de droguri de mare risc, în vederea consumului propriu, fără drept, prev. de art.4 alin.1 și 2 din Legea nr.143/2000, ambele cu aplic. art.37 lit.b Cod penal și art.33 lit.a Cod penal, constând în aceea că, în zilele de 30.09.2008 și 01.10.2008, în baza aceleiași rezolutii infractionale, de la adresa din B,-, sector 3, unde locuiește fără forme legale, i-a vândut colaboratorului " " - nume de cod, 4 doze cu heroina, încasând suma de 200 lei, reprezentând contravaloarea drogurilor;

- inculpatul - trafic de droguri de mare risc în formă continuată prevăzută de art.2 alin.1 și 2 din Legea nr.143/2000 cu aplic.art.41 alin.2 Cod penal și nerespectarea regimului armelor și munițiilor prev. de art.279 alin.3 lit.a Cod penal, ambele cu aplic. art.33 lit.a Cod penal, constând în aceea că în zilele de 02.10.2008, 22.10.2008 și 03.11.2008, în baza aceleiași rezoluții infracționale, la solicitarea coinculpatului, căruia îi era șofer, i-a livrat colaboratorului"" - nume de cod, cantitățile de 3,84 grame heroinâ, 4,17 grame heroină și 3,79 grame heroină

Examinând situația acestor doi inculpați din perspectiva exigențelor art. 3002din Codul d e procedură penală rap. la art.160 Cod de procedură penală, Curtea constată că Tribunalul a apreciat în mod corect asupra menținerii temeiurilor de fapt și de drept care au determinat arestarea inițială a acestora, precum și asupra necesității privării lor de libertate în continuare.

Astfel, materialul probator strâns în cauză până în acest moment procesual justifică și în prezent presupunerea rezonabilă a comiterii de către inculpații recurenți a infracțiunilor pentru care au fost trimiși în judecată, aspect pe care, de altfel, nici aceștia nu îl contestă, împrejurare care nu mai face necesară reanalizarea elementelor probatorii pe care se întemeiază suspiciunile ce planează asupra lor și pe baza cărora împotriva acestora au fost formulate acuzații oficiale. Sub acest aspect al satisfacerii cerințelor impuse de art.143 din Codul d e procedură penală se cuvine totuși a fi precizat faptul că pentru ilustrarea presupuselor activități infracționale reținute în sarcina inculpaților, prezintă o relevanță sporită procesele verbale de redare a declarațiilor investigatorului sub acoperire " " - nume de cod și respectiv ale colaboratorului sub acoperire " " - nume de cod.

În același timp, Curtea găsește ca fiind justă aprecierea Tribunalului și cu privire la pericolul concret pe care îl prezintă, în continuare, pentru ordinea publică lăsarea în libertate a inculpaților - recurenți, pericolul respectiv fiind probat nu doar prin gravitatea în sine a infracțiunilor ce li se rețin în sarcină (în special a infracțiunii de trafic de droguri de mare risc, pedepsită cu închisoare de la 10 la 20 de ani și care a fost săvârșită prin acte materiale repetate ce s-au succedat la intervale scurte de timp și au avut ca obiect importante cantități de heroină, ceea ce denotă implicarea lor activă și deliberată în activitățile ilicite cu droguri, producătoare de importante resurse financiare în mod facil, o asemenea conduită fiind de natură să afecteze grav relațiile normale de conviețuire în comunitate), dar și de datele ce caracterizează în concret persoana acestora.

Astfel, Curtea reține că inculpatul, nemulțumindu-se cu veniturile pe care le obținea în urma serviciilor prestate în calitate de șofer pentru coinculpatul, în pofida acelor referințe personale care îl recomandă drept o persoană respectabilă - necunoscut cu antecedente penale, student în an terminal la Facultatea de Științe și Tehnologia Informației din cadrul Universității - și-a asumat cu foarte mare ușurință responsabilitatea unui comportament antisocial și s-a implicat în mod activ în activitățile ilicite cu substanțe interzise desfășurate de "șeful său" - coinculpatul, devenind intermediarul acestuia în traficul de heroină, aspect care face să fie îndreptățită temerea că, aflat în libertate, inculpatul ar putea persevera oricând în comiterea de fapte ilicite având ca obiect drogurile, știut fiind că astfel de preocupări sunt de natură să asigure în mod facil importante avantaje pecuniare, context în care ordinea de drept ar fi pusă într-un grav pericol.

Totodată în ceea ce privește datele ce caracterizează persoana inculpatului G, Curtea are în vedere faptul că acesta nu este la primul conflict cu legea penală, ci a săvârșit infracțiunile pentru care a fost trimis în judecată în cauza de față în stare de recidivă postexecutorie, perseverența de care aceasta a dat dovadă pe calea infracțională, fiind de natură să justifice în mod rezonabil temerea că, aflat în libertate, inculpatul ar putea comite și alte fapte penale, mai ales că nu are ocupație și nici loc de muncă și este consumator de droguri, ceea ce îl face extrem de vulnerabil față de oportunitatea obținerii în mod facil a unor importante venituri ilicite, necesare asigurării subzistenței și procurării drogurilor de care este dependent.

În egală măsură nu poate fi ignorată nici puternica rezonanță socială negativă pe care activitățile ilicite legale de traficul de droguri și care au căpătat o amploare deosebită în ultima perioadă o imprimă în rândul membrilor societății civile, pe fondul consecințelor dezastruoase pe care le produce acest flagel sănătății publice.

În acest context, Curtea apreciază că referințele personale ce pledează în favoarea inculpaților (referitoare la lipsa antecedentelor penale și la statutul social al inculpatului, precum și la atitudinea sinceră manifestată de ambii inculpați) nu sunt suficiente, cel puțin la acest moment procesual, pentru a determina reconsiderarea necesității privării lor de libertate, ele urmând a fi evaluate în mod corespunzător în cadrul procesului de individualizare a pedepsei, în situația în care se va ajunge la pronunțarea unei hotărâri de condamnare împotriva lor.

Față de toate aceste considerente și având în vedere că, din oficiu, nu se constată motive de casare a încheierii atacate, Curtea, în temeiul art.38515pct.1 lit.b din Codul d e procedură penală, va respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpații G și împotriva încheierii de ședință din data de 15 iunie 2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția I Penală în dosarul nr-.

În temeiul art.192 alin.2 din Codul d e procedură penală, recurenții inculpați vor fi obligați la plata cheltuielilor judiciare către stat, onorariul avocatului din oficiu, desemnat pentru a asigura asistența juridică obligatorie a acestora, fiind avansat din fondul Ministerului Justiției și Libertăților.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge, ca nefondate, recursurile formulate de inculpații G și împotriva încheierii de ședință din data de 15 iunie 2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția I Penală în dosarul nr-.

Obligă pe recurenții inculpați la câte 200 lei fiecare, cheltuieli judiciare către stat, din care suma de câte 100 lei, reprezintă onorariul avocatului din oficiu și se avansează din fondul Ministerului Justiției și Libertăților.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică, astăzi 08 iulie 2009.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,

GREFIER,

-

Red.jud.CC.

Ex.2

. -

Președinte:Veronica Cîrstoiu
Judecători:Veronica Cîrstoiu, Corina Ciobanu, Magdalena Iordache

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Mentinerea masurii arestarii preventive. Decizia 1007/2009. Curtea de Apel Bucuresti