Mentinerea masurii arestarii preventive. Decizia 1072/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr- - Menținere măsură arestare preventivă -
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA PENALĂ ȘI PT. CAUZE CU MINORI
INSTANTA DE RECURS
DECIZIA PENALĂ NR.1072
Ședința publică de la 2 noiembrie 2009
PREȘEDINTE: Claudia Lăutaru JUDECĂTOR 2: Tamara Carmen Bunoiu
- - - JUDECĂTOR 3: Mirela
- - judecător
Grefier
Ministerul Public reprezentat de procuror -
din cadrul DIICOT - Serviciul Teritorial Dolj
Pe rol, judecarea recursurilor declarate de inculpații, -, (fostă ) și, împotriva încheierii din 29 octombrie 2009, pronunțată de Tribunalul Gorj, în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică, au răspuns inculpații, asistat de avocat, apărător oficiu, -, asistată de avocat, apărător oficiu, asistat de avocat, apărător oficiu, asistat de avocat, apărător oficiu, asistat de avocat, apărător oficiu, -, asistată de avocat, care substituie pe avocat a, apărător oficiu și, asistat de avocat, care substituie pe avocat a, apărător oficiu.
Procedura completă.
S-a făcut referatul oral al cauzei, inculpații au arătat că sunt de acord să fie asistați de avocatul din oficiu, după care, constatându-se cauza în stare de judecată, s-a acordat cuvântul.
Avocat pentru inculpați a solicitat admiterea recursurilor, casarea încheierii și pe fond revocarea arestării preventive a inculpaților, întrucât nu există probe certe privind vinovăția inculpaților și nu se poate aprecia că lăsarea în libertate a inculpaților prezintă pericol pentru ordinea publică, dat fiind stadiul actual al procesului, durata arestării, faptul că inculpații au fost audiați, de asemenea au fost audiați martori, cercetarea judecătorească fiind aproape de finalizare, fiind suficientă luarea unei alte măsuri preventive neprivative de libertate, respectiv obligarea de a nu părăsi localitatea sau țara.
Reprezentantul Parchetului solicită respingerea recursurilor ca nefondate, arătând că hotărârea instanței de fond este legală și temeinică, corect fiind menținută arestarea preventivă a inculpaților, dat fiind că temeiurile arestării preventive subzistă și nu s-au modificat.
Recurenții inculpați, având pe rând ultimul cuvânt au arătat că achiesează la concluziile apărătorului.
CURTEA
Asupra recursurilor de față;
Prin încheierea din 29 octombrie 2009, Tribunalul Gorj, în baza art. 3002rap. la art. 160 Cod pr.penală, a menținut măsura arestării preventive a inculpaților: - - fiul lui și, născut la 24.09.1965, cu domiciliul în Tg.J, str. -. -,.5,.1,.3, județul G, CNP.-, în prezent deținut în Penitenciarul d e Maximă Siguranță C, - fiul lui și, născut la 14.05.1971, în oraș C, județul O, în Tg-J,-, județul G, CNP.-, în prezent deținut în Penitenciarul d e Maximă Siguranță C, - fiul lui și, născut la 10.08.1981, în mun. Tg.J, jud. G, domiciliat în mun. Tg.J,-, jud. G, CNP. -, cetățenie - română, ocupația - fără, studii - Școala Profesională, antecedente penale - necunoscut, în prezent deținut în Penitenciarul d e Maximă Siguranță C, - - fiul lui și, născut la 03 august 1973, în comuna, județul H, domiciliat în municipiul,-, -.40, județul H, CNP.-, cetățenie - română, ocupația - fără, studii - 4 clase, antecedente penale - recidivist în prezent deținut în Penitenciarul d e Maximă Siguranță C, () - fiica lui și, născută la 22.03.1978, în mun. Tg.-M, județul M, domiciliată în municipiul,-, -1,.2,.34, județul H, CNP. -; cetățenie - română, ocupația - fără, studii - fără, fără antecedente penale, în prezent deținut în Penitenciarul d e Maximă Siguranță C, fiul lui și, născut la 15.03.1978, în Tg-J, județul G, cu domiciliul în B, str. -, -,.3,.14, județul B, fără forme legale în Tg.J, str. -. -,.5,.1,.3, jud. G, CNP.-, în prezent deținut în Penitenciarul d e Maximă Siguranță C, - fiica lui și, născută la 16.08.1971, în Tg J, jud. G, domiciliată în Tg J,-, jud. G, cetățean român, studii 12 clase, CNP -, în prezent deținut în Penitenciarul d e Maximă Siguranță C, în continuare pe timpul cercetării judecătorești.
Pentru a pronunța această încheiere, prima instanță a reținut următoarea situație de fapt:
S-a constatat că împrejurările care au justificat luarea acestor măsuri nu s-au schimbat până la această dată și nici nu au apărut alte elemente care să impună revocarea sau înlocuirea acestor măsuri cu altele mai puțin grave.
Analizând actele și lucrările dosarului, tribunalul a constatat că datele cauzei susțin bănuiala verosimilă că inculpații ar fi autorii faptelor pentru care au fost puși sub acuzare.
fapte pentru care sunt acuzați inculpații sunt deosebit de grave, prin specificul lor implicând o periculozitate socială sporită a autorilor mai ales din perspectiva asocierii în scopul comiterii de infracțiuni, acest gen de fapte având un impact deosebit asupra opiniei publice și un ecou negativ din partea acesteia.
În mod corespunzător datele cauzei relevă pericolul social concret prezentat de către inculpați pentru ordinea publică, menținerea măsurilor impunându-se și din considerente legate de necesitatea asigurării unor garanții suficiente pentru desfășurarea procesului penal dar și de protecție inițială a victimelor.
Față de acestea, în temeiul art. 160 aliniat 1 și 3 Cod pr.penală, tribunalul, constatând îndeplinite cerințele art. 148 alin.1 lit.1, b, e și f pr.pen. cu privire la inculpații, - () în sensul că existând date și probe că încearcă să zădărnicească, în diferite moduri, direct sau indirect, aflarea adevărului prin influențarea părților, a martorilor, prin distrugerea sau alterarea mijloacelor de probă, existe date și probe că inculpații exercită presiuni asupra persoanelor vătămate sau încearcă o înțelegere frauduloasă cu acestea și inculpați a săvârșit infracțiuni pentru care legea prevede o pedeapsă cu închisoare mai mare de 4 ani și există probe că lăsarea lor în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică. Cu privire la inculpatul cerințele prevăzute de art. 148 alin.1 lit.1, b, c, e și f pr.pen. sunt îndeplinite în sensul că existând date și probe că încearcă să zădărnicească, în diferite moduri, direct sau indirect, aflarea adevărului prin influențarea părților, a martorilor, prin distrugerea sau alterarea mijloacelor de probă, S-a constatat că există date că inculpații pregătesc săvârșirea de noi infracțiuni, existând date și probe că inculpații exercită presiuni asupra persoanelor vătămate sau încearcă o înțelegere frauduloasă cu acestea și inculpatul a săvârșit infracțiuni pentru care legea prevede o pedeapsă cu închisoare mai mare de 4 ani și există probe că lăsarea sa în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică.
Cu privire la inculpatul - cerințele prevăzute de art. 148 alin.1 lit. a,1, b, d și f pr.pen. în sensul că inculpatul a fugit cu scopul de a se sustrage de la cercetarea judecătorească, inculpatul a încălcat cu rea credință măsura obligării de a nu părăsi localitatea, existând date că încearcă să zădărnicească în diferite moduri, direct sau indirect, aflarea adevărului prin influențarea părților, a martorilor, prin distrugerea sau alterarea mijloacelor materiale de probă, inculpatul a săvârșit cu intenție o nouă infracțiune și a săvârșit infracțiuni pentru care legea prevede o pedeapsă cu închisoare mai mare de 4 ani.
Și cu privire la inculpata - cerințele prevăzute de art. 148 alin.1 lit. b, e și f pr.pen. sunt îndeplinite existând date că încearcă să zădărnicească în diferite moduri, direct sau indirect, aflarea adevărului prin influențarea părților, a martorilor, prin distrugerea sau alterarea mijloacelor materiale de probă, există date și probe că inculpata exercită presiuni asupra persoanelor vătămate sau încearcă o înțelegere frauduloasă cu aceștia și a săvârșit infracțiuni pentru care legea prevede o pedeapsă cu închisoare mai mare de 4 ani.
Potrivit dispozițiilor art. 148.pr.pen. măsura arestării preventive a inculpatului poate fi luată dacă sunt întrunite condițiile prevăzute în art. 143.pr.pen. în sensul că sunt probe sau indicii temeinice că a săvârșit o faptă penală și există vreunul din cazurile expres și limitativ prevăzute în alin. 1 lit. a-f al art. 148.pr.pen. ținând cont și de dispozițiile prev. de art. 136.pr.pen. privind scopul și categoriile măsurilor preventive.
În speța de față, inculpații sunt trimiși în judecată pentru săvârșirea unor infracțiuni deosebit de grave măsura procesuală preventivă fiind luată cu respectarea dispozițiilor legale arătate mai sus, încheierile respective fiind cenzurate de instanța de control judiciar.
În conformitate cu dispozițiile art. 139.pr.pen. măsura preventivă luată se înlocuiește cu o altă măsură preventivă când s-au schimbat temeiurile care au determinat luarea măsurii ori în speța de față nu au apărut elemente noi care să impună revocarea sau înlocuirea măsurii arestării preventive cu o măsură mai puțin gravă respectiv cu o măsură neprivativă de libertate.
Având în vedere considerentele expuse mai sus, s-a impus în continuare privarea de libertate a inculpaților, menținându-se măsura procesuală a arestării preventive.
Împotriva acestei încheieri au declarat recurs inculpații, -, (fostă ) și, fără a expune motive de recurs.
Cu ocazia dezbaterii a fost certificată încheierea instanței de fond pentru nelegalitate și netemeinicie, motivând că în mod nelegal s-a apreciat că lăsarea în libertate a inculpaților prezintă pericol pentru ordinea publică, neexistând nici o dovadă în acest sens. Astfel, raportat la stadiul procesual actual, la durata arestării preventive, la faptul că au fost audiați inculpații, martorii, părțile vătămate, probatoriul fiind aproape finalizat, lăsarea inculpaților în libertate nu ar împiedica buna desfășurare a procesului penal, fiind suficientă luarea unei alte măsuri preventive, respectiv obligarea de a nu părăsi localitatea. În plus, inculpații au arătat că probele administrate nu confirmă vinovăția, astfel că temeiurile pentru care s-a dispus arestarea preventivă nu mai subzistă.
Recursurile declarate de inculpați nu sunt fondate.
Analizând actele și lucrările dosarului, Curtea constată că în mod just, instanța de fond a reținut că temeiurile pentru care s-a dispus arestarea preventivă a inculpaților subzistă în continuare și nu s-au modificat.
Criticile formulate de inculpați în sensul că nu există probe certe privind săvârșirea faptelor, nu sunt fondate.
Astfel, Curtea are în vedere că luarea măsurii arestării preventive și implicit menținerea acesteia este condiționată de existența unor probe sau indicii temeinice, care nu trebuie să aibă greutatea celor care ar motiva p condamnare, întrucât chiar din definiția expresiei de "indicii temeinice" rezultă că acestea nu sunt probe, ci simple presupuneri sau bănuieli, bazate însă pe deducții logice, având ca premise datele existente în cauză.
În speță, din probele administrate până în acest moment (declarațiile părților vătămate, declarațiile de martori), se reține că există în continuare probe și indicii temeinice din care rezultă presupunerea rezonabilă că inculpații au săvârșit faptele pentru care sunt judecați, fiind îndeplinite condițiile prev.de art.143
C.P.P.În ce privește pericolul pentru ordinea publică, Curtea are în vedere că, deși pericolul pentru ordinea publică nu se confundă cu pericolul social ca trăsătură esențială a infracțiunilor, aceasta nu înseamnă că în aprecierea pericolului pentru ordinea publică trebuie făcută abstracție de gravitatea faptelor, deoarece existența pericolului pentru ordinea publică, poate rezulta printre altele și din însuși pericolul social al infracțiunilor de care este acuzat inculpatul, de reacția opiniei publice, de posibilitatea chiar a comiterii unor fapte similare de către alte persoane în lipsa unei reacții ferme față de cei acuzați de infracțiuni de o asemenea gravitate.
În speță, raportat la natura și gravitata faptelor pentru care sunt cercetați inculpații, amploarea fenomenului infracțional, circumstanțele reale și personale, riscul de presiune asupra martorilor și părților vătămate, în mod just, instanța de fond a apreciat că lăsarea în libertate a inculpaților prezintă în continuare pericol pentru ordinea publică, menținerea arestării fiind necesară pentru buna desfășurare a procesului penal, aceasta cu atât mai mult cu cât din probele administrate, respectiv declarațiile părților vătămate, declarațiile martorilor audiați, rezultă date în sensul că inculpații ar încerca să zădărnicească aflarea adevărului prin influențarea părților vătămate și a martorilor.
Criticile formulate de inculpați referitoare la durata arestării preventive sunt de asemenea nefondate, Curtea constatând că față de complexitatea cauzei, numărul mare de participanți, complexitatea probatorului ce se impune a fi administrat, durata arestării preventive a inculpaților este comparabilă cu noțiunea de "termen rezonabil", conform art.5 din convenție și jurisprudența CEDO.
În plus, durata arestării preventive nu poate constitui temei pentru lăsarea inculpaților în libertate, cât timp temeiurile care au determinat arestarea subzistă, iar menținerea arestării este justificată de necesități reale și de interes public.
Pentru considerentele expuse anterior, constatând că temeiurile pentru care s-a dispus arestarea preventivă subzistă în continuare și nu s-au modificat, în mod just, instanța de fond, în baza art.3002p rap.la art.160 a menținut arestarea preventivă a inculpaților, luarea unei alte măsuri preventive neprivative de libertate nefiind justificată și oportună, în acest moment raportat la scopul măsurilor preventive prevăzut de art.136 alin.8
C.P.P.Pentru considerentele expuse anterior, în baza art 385/15 pct 1 lit b Cpp se vor respinge recursurile ca nefondate.
În baza art 192 Cpp vor fi obligați inculpații la plata sumei de câte 120 lei cheltuieli judiciare statului, din care câte 100 lei onorarii avocat oficiu.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursurile declarate de inculpații, -, (fostă ) și, împotriva încheierii din 29 octombrie 2009, pronunțată de Tribunalul Gorj, în dosarul nr-, ca nefondate.
Obligă recurenții-inculpați la plata a câte 120 lei fiecare cheltuieli judiciare statului, din care câte 100 lei onorariu avocat oficiu.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică de la 2 noiembrie 2009.
- - - - - - -
Grefier,
Red.jud.CL
C-
PS/IS/10.11.2009
2 noiembrie 2009.
- Administrația Finanțelor Publice Târgu J, județul Gaî ncasa de la rec.inc. suma de 120 lei cheltuieli judiciare statului;, -, și, suma de câte 120 lei cheltuieli judiciare starului;
- Administrația Finanțelor Publice județul Haî ncasa de la rec.inc. - și suma de câte 120 lei cheltuieli judiciare statului.
Președinte:Claudia LăutaruJudecători:Claudia Lăutaru, Tamara Carmen Bunoiu, Mirela
