Mentinerea masurii arestarii preventive. Decizia 109/2010. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR. 109
Ședința publică din data de 12 Februarie 2010
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Mariana Ghena Președintele Curții de Apel
JUDECĂTOR 2: Petruș Dumitru
JUDECĂTOR 3: Maria Tacea
Grefier - - -
Ministerul Publica fost reprezentat prin PROCUROR -
din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție
- Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial Galați -
La ordine fiind soluționarea recursurilor declarate deinculpațiișiîmpotriva încheierii de ședință din data de 27.01.2010 pronunțată în dosarul nr- a Tribunalului Vrancea.
La apelul nominal au răspuns recurenții inculpați și în stare de arest, asistați de avocat, apărător desemnat din oficiu în baza delegației nr. 685 emisă de Baroul Galați la data de 11.02.2010.
Procedura completă.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
La întrebarea instanței, recurenții inculpați șiavând pe rând cuvântul, precizează că își mențin recursul declarat și nu au cereri de formulat în cauză.
Se depune la dosar memoriu formulat de recurentul inculpat iupentru a fi avut în vedere la pronunțare.
Reprezentantul Ministerului Publicsolicită a se trece la dezbateri, cauza fiind în stare de soluționare.
Apărătorul desemnat din oficiunu are cereri de formulat în cauză.
Curtea, constată cauza în stare de soluționare și în conformitate cu prevederile art. 38513alineatul 1 Cod procedură penală acordă cuvântul părților în dezbateri.
Apărătorul desemnat din oficiu pentru recurenții inculpați și olicită admiterea recursului declarat în cauză, întrucât încheierea instanței de fond este netemeinică, având în vedere că au intervenit unele schimbări privind temeiurile ce au stat la baza arestării preventive și nu s-au administrat probe din care să rezulte pericolul concret pentru ordinea publică, invocând și durata rezonabilă a arestării preventive, solicitând judecarea în stare de libertate pentru a avea posibilitatea de a se apăra.
În ce-l privește pe inculpatul se invocă starea de sănătate precară.
Solicită casarea în parte a încheierii de ședință recurate, întrucât nu s-a făcut dovada pericolului concret pentru ordinea publică și invocă cauza "Calmanovici contra României".
În subsidiar, solicită înlocuirea măsurii arestării prevebtive cu măsura obligării de a nu părăsi țara.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere ca nefondat a recursului declarat în cauză, întrucât încheierea instanței de fond este legală și temeinică, având în vedere incidența dispozițiilor art. 143 și 148 lit. f Cod procedură penală.
Se invocă faptul că din actele dosarului se rețin probe certe ce atestă fapta deosebit de gravă reținută în sarcina inculpaților, mai multe acte materiale cu caracter continuat.
Solicită să se constate că inculpatul se află în executarea unei pedepse definitive, privativă de libertate pentru același gen de infracțiuni.
Conform prevederilor art. 38513alineatul ultim Cod procedură penală se acordă ultimul cuvânt recurenților inculpați: solicită să fie judecat în stare de libertate, întrucât soluționarea cauzei se va întinde pe o durată mare de timp, susținând că a avut trei dosare penale ce puteau fi înglobate în același dosar și nu s-a făcut dovada pericolului social în cauză.
Recurentul inculpat solicită admiterea recursului, întrucât nu prezintă pericol pentru ordinea publică, invocând probleme de sănătate și de ordin familial.
Curtea, declarând închise dezbaterile, rămâne în pronunțare.
După deliberare,
CURTEA,
Asupra recursului penal de față:
Examinând actele și lucrările dosarului constată următoarele:
Prin încheierea de ședință din data de 27.01.2010 Tribunalul Vranceaa menținut starea de arest a inculpaților și.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a avut în vedere următoarele:
Verificând din oficiu în condițiile art. 3002Cod procedură penală în referire la art. 160bCod procedură penală legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive a inculpaților și, s-a apreciat că temeiurile care au determinat luarea măsurii preventive a arestării nu au dispărut, în cauză nefiind administrate și alte probatorii care să justifice înlocuirea măsurii preventive cu o altă măsură preventivă neprivativă de libertate.
S-a apreciat că cererea de înlocuire a măsurii arestării preventive urmează a fi analizată de instanța de fond la un alt termen de judecată în măsura în care vor fi administrate și alte probe, menținând ca legală și temeinică măsura arestării preventive a celor doi inculpați.
Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs, în termen legal, inculpații și, care apreciază hotărârea recurată ca fiind nelegală și netemeinică din următoarele motive:
a) La dosarul cauzei nu sunt probe din care să rezulte că lăsarea inculpaților în libertate ar prezenta în concret pericol pentru ordinea publică.
b) S-a depășit termenul rezonabil al arestării preventive;
c) Inculpatul solicită să se aibă în vedere starea sa de sănătate.
Analizând cauza prin prisma motivelor de recurs invocate dar și din oficiu în limitele prevăzute de lege Curtea constată următoarele:
Potrivit art. 160balin.1 Cod procedură penală, instanța de judecată, în exercitarea atribuțiilor de control judiciar, este obligată să verifice periodic legalitatea și temeinicia arestării preventive.
Conform alineatului 3 al aceluiași articol, "când instanța constată că temeiurile care au determinat arestarea impun în continuare privarea de libertate, dispune, prin încheiere motivată, menținerea măsurii arestării preventive."
În cauză, instanța de apel a procedat la efectuarea verificărilor impuse de legea procesual penală și a constatat că temeiurile de fapt și de drept, art. 148 lit. f Cod procedură penală, care au stat la baza luării măsurii arestării preventive subzistă, impunându-se, în continuare, privarea de libertate a inculpaților.
Verificând actele dosarului, Curtea constată că inculpatul recurent a fost arestat preventiv prin încheierea din data de 04.07.2008, reținându-se că există indicii temeinice privind săvârșirea unor infracțiuni grave, prin constituirea în grup în grup infracțional organizat și acționarea împreună pentru înșelarea unui număr mare de societăți comerciale, prejudiciul total reclamat fiind de 1.648.941 lei, că pentru infracțiunile în legătură cu care este cercetat inculpatul legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani iar circumstanțele reale și personale, modul de operare, fac ca lăsarea in libertate să prezinte un pericol concret pentru ordinea publică.
Ulterior în mod succesiv instanțele au apreciat că temeiurile pentru care s-a dispus arestarea preventivă a inculpaților subzistă și că nu au intervenit schimbări care să determine revocarea sau înlocuirea măsurii arestării preventive.
În acest context Curtea reține că pericolul pe care l-ar prezenta pentru ordinea publică lăsarea inculpaților în libertate este în continuare actual, gravitatea concretă a faptelor, modalitatea de operare și valoarea extrem de ridicată a prejudiciului produs unui mare număr de societăți comerciale conducând la concluzia că pentru menținerea sentimentului de siguranță publică și combaterea unor asemenea conduite infracționale este necesară ținerea celor acuzați de comiterea de astfel de fapte în stare de detenție preventivă, chiar pentru o perioadă mai mare de timp.
Referitor la motivele invocate de recurentul inculpat Curtea reține că, deși există dovezi cum că inculpatul prezintă mai multe afecțiuni, această împrejurare nu poate conduce la punerea inculpatului în libertate întrucât potrivit art. 1391Cod procedură penală, atunci când, pe baza actelor medicale, se constată că cel arestat preventiv suferă de o boală care nu poate fi tratată în rețeaua medicală a Administrației naționale a Penitenciarelor, administrația locului de deținere dispune efectuarea tratamentului sub pază permanentă în rețeaua medicală a Ministerului Sănătății Publice.
Așa fiind Curtea constată că legislația procesuala penală în vigoare nu permite revocarea sau înlocuirea măsurii arestării preventive a unui inculpat doar pe considerente legate de starea de sănătate impunând ca în aceste cazuri tratamentul să se facă sub pază în rețeaua spitalicească publică.
Referitor la faptul că s-a depășit durata rezonabilă a arestării preventive invocată în recurs de inculpați, Curtea apreciază, având în vedere și practica CEDO în materie, că această durată nu a fost depășită, raportându-se la complexitatea cauzei, respectiv existența a 46 părți vătămate și a peste 60 de martori, care urmează a fi audiați pe timpul cercetării judecătorești.
De la data arestării preventive a inculpaților și până în prezent, s-au desfășurat mai multe activități, respectiv: s-a efectuat urmărirea penală, s-a întocmit actul de sesizare al instanței, în prezent cercetarea judecătorească fiind în plină desfășurare.
Durata arestării preventive în raport de aceste activități, care a necesitat mai mult timp din partea organelor de urmărire penală ( a se vedea numărul mare de părți vătămate și numărul mare de martori audiați în cauză), precum și cercetarea judecătorească, fac ca acest termen al arestării preventive să fie rezonabil, în raport de complexitatea cauzei, respectiv de numărul mare de acte materiale săvârșite de inculpați în dauna părților vătămate. Mai precis, activitatea infracțională a inculpaților a determinat, pentru aflarea adevărului, și o activitate laborioasă din partea organelor de urmărire penală pentru stabilirea acestei activități ilicite și pe cale de consecință, a avut efect și asupra desfășurării în timp atât a urmăririi penale cât și ulterior a cercetării judecătorești.
În consecință, hotărârea recurată fiind legală și temeinică, se vor respinge ca nefondate recursurile declarate de inculpații și.
Văzând și art. 192 al. 2 Cod procedură penală;
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondate recursurile declarate deinculpații(fiul lui și -, născut la data de 2.04.1979 în localitatea, județul V, CNP: -,domiciliat în localitatea,-, județul V)și(CNP:-, fiul lui și, născut la 27.01.1965 în Israel, cu domiciliul în C N,-, județul C, fără forme legale în C N,-, apartament 10, județul C în prezent deținut în Penitenciarul Focșani )împotriva încheierii de ședință din data de 27.01.2010 pronunțată în dosarul nr- a Tribunalului Vrancea.
Obligă pe fiecare recurent inculpat la plata sumei de câte 200 lei, cheltuieli judiciare către stat în recurs.
Onorariul apărătorului desemnat din oficiu însumă de 200 lei către Baroul Galați va fi avansat din fondurile
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 12.02.2010.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
Grefier,
- -
Red. /15.02.2010
Tehn. /16.02.2010
Fond.
Președinte:Mariana GhenaJudecători:Mariana Ghena, Petruș Dumitru, Maria Tacea
