Mentinerea masurii arestarii preventive. Decizia 1138/2009. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA
SECȚIA PENALĂ operator 2711
DECIZIE PENALĂ Nr. 1138
Ședința publică de la 19 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Anca Nacu
JUDECĂTOR 2: Laura Bogdan
JUDECĂTOR 3: Gheorghe Bugarsky G -
Grefier: - -
Ministerul Public este reprezentat de procuror, din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL TIMIȘOARA.
Pe rol se află soluționarea recursului declarat de inculpata împotriva încheierii penale din 30.10.2009 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică, se prezintă inculpata în stare de arest preventiv, asistată de avocat oficiu .
Procedura de citare îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, instanța constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbateri.
Apărătorul din oficiu a solicitat admiterea recursului declarat de inculpată, casarea încheierii atacate și rejudecând cauza, punerea în stare de libertate a inculpatei.
Procurorul a pus concluzii de respingere a recursului ca nefondat, având în vedere natura infracțiunilor comise, valoarea prejudiciului, și pericolul concret pentru ordinea publică, nu se impune lăsarea în libertate a inculpatei.
Inculpata recurentă, având ultimul cuvânt, a solicitat admiterea recursului, arătând că este arestată preventiv de 2 ani, nu s-a evaluat corect prejudiciul și nu prezintă pericol concret pentru ordinea publică.
CURTEA
Deliberând asupra recursului constată următoarele:
Prin încheierea penală din data de 30.10.2009 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr-, în temeiul art. 3002p Cod Penal raportat la art. 160bC.P.P. s-a constatat legalitatea și temeinicia luării măsurii arestării preventive față de inculpații G, arestat preventiv în baza mandatului de arestare preventivă nr. 94/07.11.2007 emis de Tribunalului Timiș, A, arestat preventiv în baza mandatului de arestare preventivă nr. 98/16.11.2007 emis de Tribunalul Timiș și, arestată preventiv în baza mandatului de arestare preventivă nr. 99/23.11.2007 emis de Tribunalului Timiș,
S-a menținut starea de arest preventiv a acestora, urmând ca legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive să fie verificată înainte de expirarea termenului legal de 60 zile.
În baza art. 139 alin. 1.C.P.P. raportat la art. 145 indice 1.C.P.P. au fost respinse ca neîntemeiate cererile de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura obligării de nu părăsi țara, formulate de inculpații G, personal, și A, prin apărător, iar conform art. 139 alin. 2.C.P.P. s-au respins ca neîntemeiate cererile de revocare a măsurii arestării preventive formulate de inculpații G și.
Deliberând asupra stării de arest preventiv a inculpaților, G și A, tribunalul a apreciat că temeiurile care au determinat luarea măsurii arestării preventive față de inculpați subzistă și în prezent, iar măsura arestării preventive a fost luată și menținută cu respectarea dispozițiilor legale, fiind îndeplinite, atât condițiile prevăzute de art. 143 Cod procedură penală, cât și cele prevăzute de art. 148 alin. 1 lit. f Cod procedură penală, de la ultima verificare a măsurii arestării preventive și până în prezent, neintervenind nicio modificare sau schimbare în ceea ce privește temeiurile arestării preventive.
În ceea ce privește durata privării preventive de libertate, plecând de la criteriile ce rezultă din jurisprudența constantă a Curții Europene a Drepturilor Omului, tribunalul a considerat că, față de complexitatea deosebită a cauzei și comportamentul autorităților judiciare, care nu au manifestat, în nici un moment, pasivitate în instrumentarea cauzei, aceasta se înscrie în limite rezonabile. În același sens, tribunalul este obligat să vegheze la un just echilibru între măsura privării de libertate, pe de o parte, și interesul public, de protecție, a cetățenilor împotriva comiterii de infracțiuni grave, dedus din modul de săvârșire al faptei cu privire la care există indicii că a avut loc cu participarea inculpaților, precum și din consecințele acestora.
De asemenea, tribunalul a constatat că nu au intervenit împrejurări noi care să justifice fie încetarea, fie modificarea temeiurilor ce au stat la baza luării măsurii arestării preventive față de inculpați, astfel încât, în temeiul art. 300 ind. 2 Cpp raportat la art. 160 ind. b Cpp, va menține starea de arest preventiv a inculpaților, urmând ca legalitatea și temeinicia luării măsurii arestării preventive să fie verificată înainte de expirarea termenului legal de 60 de zile.
Cu privire la cererile de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura obligării de nu părăsi țara, formulate de inculpatul G, personal și de către inculpatul A, prin apărător, au fost respinse pentru aceleași considerente.
Cu privire la cererile de revocare a măsurii arestării preventive, formulate de inculpații G și, apreciind că temeiurile în baza cărora a fost luată măsura arestării preventive nu s-au schimbat, au fost respinse ca fiind neîntemeiate.
Împotriva acestei încheieri a declarat recurs inculpata, recursul nefiind motivat în scris, ci doar oral în ziua judecății, solicitându-se punerea în libertate a acesteia, deoarece se află în arest preventiv de aproximativ 2 ani de zile și nu prezintă pericol concret pentru ordinea publică în cazul în care ar fi pusă în libertate.
Examinând încheierea penală recurată prin prisma motivelor de recurs invocate, dar și sub toate aspectele de fapt și de drept, potrivit disp.art. 385 ind. 6 alin.3 p Cod Penal, instanța constată că recursul formulat de către inculpata este nefondat, hotărârea Tribunalului Timiș fiind temeinică și legală.
Astfel, din întreg materialul probator administrat în cauză, rezultă că sunt indicii temeinice că inculpata ar fi săvârșit faptele penale reținute în sarcina sa, așa cum a fost descris în actul de sesizare al instanței, fiind îndeplinite condițiile prev. de art. 143 și art. 148 lit.f p Cod Penal, în sensul că aceste fapte sunt pedepsite de legea penală cu închisoare mai mare de 4 ani, iar lăsarea în libertate a inculpatei prezintă pericol concret pentru ordinea publică, raportat la natura, gravitatea faptelor de care este acuzată.
În ceea ce privește durata arestului preventiv, aceasta se situează încă în limite rezonabile, raportat la complexitatea cauzei, numărul de părți implicate în dosar și care trebuie audiate, volumul probelor care trebuie administrate și nu în ultimul rând, comportamentul procesual al inculpaților.
Este adevărat că regula pe parcursul procesului penal este aceea ca inculpații să fie judecați în stare de libertate, însă raportat la particularitățile acestei spețe, se impune judecarea în stare de arest a inculpatei, subzistând temeiurile care au condus inițial la luarea și apoi prelungirea și menținerea stării de arest preventiv, neintervenind elemente noi care să conducă la punerea în libertate a inculpatei.
În aceste condiții, se impune în continuare privarea temporară de libertate a inculpatei, fiind prioritar interesul general al societății de apărare a ordinii publice față de interesul particular al inculpatei de a fi judecată în stare de libertate.
Văzând că nu sunt motive de casare a hotărârii penale recurate, instanța urmează să respingă ca nefondat recursul formulat de inculpata.
Văzând și dispozițiile art. 192 alin.2 C.P.P.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
În temeiul art.38515pct.1 lit.b p Cod Penal respinge recursul declarat de inculpata împotriva încheierii penale din 30.10.2009 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr-.
În temeiul art.192 al.2 p Cod Penal obligă inculpata la plata sumei de 200 lei cheltuieli judiciare către stat.
Dispune plata din fondul Ministerului Justiției a sumei de 100 lei către Baroul Timiș onorariu av.oficiu.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 19 2009.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - G -
Grefier,
- -
Red.B /3.12.2009
Tehnored AJ/2 ex/3.12.2009
Prima instanță: Trib. T -
Președinte:Anca NacuJudecători:Anca Nacu, Laura Bogdan, Gheorghe Bugarsky
