Mentinerea masurii arestarii preventive. Decizia 1147/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr. 7198/2/2009
1829/2009
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI SECȚIA I-A PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR. 1147
Ședința publică din data de 10 august 2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Dumitrița Piciarcă
JUDECĂTOR 2: Carmen Veronica Găină
JUDECĂTOR 3: Ioana
GREFIER -
*****************
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism este reprezentat de procuror.
Pe rol fiind soluționarea recursurilor formulate de către recurenții - inculpați, și împotriva Încheierii de ședință din data de 16.07.2009 pronunțată de Tribunalul București Secția a II-a penală, în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns recurenții - inculpați și personal, în stare de arest și asistați de apărător ales a, cu delegație la dosar, recurenta - inculpată, personal, în stare de arest și asistată de apărător ales, și recurenții - inculpați, și, personal, în stare de arest și asistați de apărător din oficiu, cu delegație la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care:
Curtea pune în vedere apărătorului ales al recurentei - inculpate să depună delegație la dosar, acesta precizând că delegația se află în dosarul de urmărire penală și în cel de fond.
Nefiind cereri de formulat, probe de solicitat sau excepții de invocat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbaterea recursurilor.
Apărătorul ales al recurenților - inculpați și solicită admiterea recursurilor, casarea încheierii Tribunalului București și revocarea măsurii arestării preventive, având în vedere că temeiurile care au stat la baza luării acestei măsuri nu mai subzistă și nu au apărut temeiuri noi care să impună menținerea stării de arest preventiv.
Cu privire la inculpatul, arată că probatoriul administrat în cauză nu conduce la concluzia că acesta a comis faptele pentru care este cercetat, cu ocazia percheziției corporale efectuate în momentul flagrantului găsindu-se asupra inculpatului doar o sumă de bani, respectiv 12.000 euro, fără a fi identificată vreo cantitate de droguri sau persoana de la care urma să achiziționeze drogurile. Subliniază că, exceptând procesul - verbal de prindere în flagrant, care nu este relevant cu privire la vinovăția inculpatului, nu s-au administrat alte probe care să îl încrimineze, nu există interceptări telefonice sau declarații de martori. Făcând referire la circumstanțele personale ale inculpatului, care nu este cunoscut cu antecedente penale, arată că nu există elemente care să dovedească pericolul concret pentru ordinea publică prevăzut de art. 148 lit. f) Cod procedură penală, solicitând admiterea recursului și punerea în libertate a inculpatului.
Cu privire la recurentul - inculpat, solicită să se aibă în vedere că acesta a avut o poziție constantă pe parcursul procesului penal în sensul că nu se face vinovat de săvârșirea infracțiunii de trafic de stupefiante pentru care este cercetat, recunoscând doar faptul că este consumator de droguri. Pentru aceste motive solicită admiterea recursului, casarea încheierii atacate și punerea în libertate și a acestui inculpat.
Apărătorul ales al recurentei - inculpate, solicită admiterea recursului, casarea încheierii Tribunalului București și revocarea măsurii arestării preventive, având în vedere că temeiurile care au stat la baza luării acestei măsuri nu mai subzistă și nu au apărut temeiuri noi care să impună menținerea stării de arest preventiv.
Învederează că inculpata a fost reținută în timp ce s-a dus la arest la soțul său pentru a-i duce mâncare, în condițiile în care aceasta nu a avut nicio participare la săvârșirea faptei. Solicită să se aibă în vedere că, pusă în libertate, inculpata nu are cum să influențeze martorii, întrucât toți au identitate protejată. De asemenea, solicită să se țină seama de situația medicală precară a inculpatei, care a suferit o intervenție chirurgicală, având cancer ovarian, și că nu a mai avut posibilitatea să urmeze tratamentul chimioterapeutic întrucât a fost arestată. Pentru aceste considerente, solicită admiterea recursului, casarea încheierii Tribunalului București și punerea în libertate a inculpatei, având în vedere și faptul că nu este cunoscută cu antecedente penale.
Apărătorul din oficiu desemnat pentru recurenții - inculpați, și achiesează la concluziile apărătorilor aleși ai celorlalți recurenți și arată, de asemenea, că temeiurile care au stat la baza arestării preventive nu mai subzistă și nu au apărut temeiuri noi care să impună menținerea stării de arest preventiv. Subliniază că, la dosarul cauzei, nu există probe care să dovedească pericolul concret pentru ordinea publică și nici probe că, odată puși în libertate, inculpații ar putea impieta bunul mers al cercetării judecătorești.
Cu privire la inculpata, apărătorul arată că are o de câteva luni, dată spre îngrijire unui asistent maternal. De asemenea, inculpata are un copil minor în întreținere și o cu grave probleme de sănătate și nu este cunoscută cu antecedente penale. Inculpata are doi copii minori de 13 ani și 14 ani, fiind în întreținerea părinților săi, concubinul fiind arestat. Are probleme grave de sănătate, hepatită de grad 4 și TBC, nefiind mulțumită de condițiile de hrană și cazare din penitenciar. Inculpatul are, de asemenea, probleme de sănătate, nefiind îngrijit în cadrul Spitalului Penitenciar.
Pentru considerentele arătate solicită admiterea recursurilor, casarea încheierii Tribunalului București, revocarea măsurii arestării preventive și punerea de îndată în libertate a inculpaților.
Reprezentanta Ministerului Public formulează concluzii de respingere a recursurilor ca nefondate și de menținere ca legală și temeinică a hotărârii instanței de fond, având în vedere că temeiurile care au stat la baza arestării preventive se mențin, impunând în continuare privarea de libertate a inculpaților, față de pericolul concret al faptelor, trafic de droguri de mare risc și constituirea unui grup infracțional organizat. Referitor la inculpata arată că este cunoscută cu antecedente penale, fiind trimisă în judecată pentru comiterea infracțiunilor în stare de recidivă postcondamnatorie, la fel și inculpații și, ceea ce denotă perseverența infracțională a inculpaților. În opinia sa, împrejurarea că fiecare dintre inculpați au în întreținere câte un copil minor, nu prezintă relevanță sub aspectul dispozițiilor art. 160 alin. 3 Cod procedură penală, iar cu privire la faptul că unii dintre inculpați sunt bolnavi, învederează că aceștia au posibilitatea să solicite efectuarea unei expertize medico - legale pentru a se stabili dacă pot fi tratați în sistemul penitenciar.
Pentru considerentele arătate, solicită respingerea recursurilor formulate de către recurenții - inculpați ca nefondate, având în vedere că temeiurile care au stat la baza arestării preventive se mențin și impun în continuare privarea de libertate a acestora.
Recurentul - inculpat solicită judecarea în stare de libertate, arătând că nu se face vinovat de săvârșirea faptei de trafic de droguri, întrucât singura acțiune a fost de a vinde mașina. Arată că înainte de a fi arestat se ocupa cu vânzarea de mașini.
Recurenta - inculpată solicită judecarea în stare de libertate, arătând că are un copil minor, a recunoscut și regretat fapta.
Recurenta - inculpată arată că a fost arestată în momentul când a dus un pachet soțului său la penitenciar, fiind împreună cu copiii săi, cu care a așteptat toată noaptea în fața penitenciarului, așa cum i-a fost indicat de către organele de poliție.
Recurenta - inculpată arată că este de acord cu apărătorul său. Învederează că este bolnavă, nu este mulțumită de tratamentul din penitenciar, fiind în cameră cu alte persoane.
Recurentul - inculpat arată că avea un prieten care era colaborator, cu numele adevărat, cu care se drogau împreună, iar peste trei luni a fost luat de poliție. Colaboratorul nu este arestat. De asemenea arată că acest colaborator nu a declarat corect în momentul audierii sale. Inculpatul solicită judecarea în stare de libertate.
CURTEA
Deliberând asupra recursurilor penale de față, constată că prin încheierea de ședință din data de 16 iulie 2009 pronunțată de Tribunalul București - Secția a II-a penală în dosarul nr-, au fost respinse, ca nefondate, cererile formulate de inculpații și privind înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea, iar, în baza art. 3002și art. 160balin. 3 Cod procedură penală, s-a dispus menținerea stării de arest preventiv a inculpaților, și.
Pentru a pronunța această încheiere, Tribunalul a reținut, în esență, că temeiurile care au determinat luarea măsurii arestării preventive a inculpaților subzistă și impun în continuare privarea lor de libertate, din materialul probator administrat în cauză rezultând în continuare presupunerea rezonabilă că aceștia au săvârșit faptele pentru care au fost trimiși în judecată, pedeapsa prevăzută de lege fiind închisoarea mai mare de 4 ani și existând probe că lăsarea lor în libertate ar prezenta un pericol concret pentru ordinea publică, raportat la natura și gravitatea faptelor, modalitatea în care se reține că au fost comise, recrudescența deosebită a acestui gen de infracțiuni, impactul negativ pe care acest fenomen l-a produs în rândul societății civile, impact ce creează un sentiment de nesiguranță și incertitudine, precum și la circumstanțele personale ale inculpaților, existând temerea că, odată puși în libertate, aceștia ar putea comite și alte fapte similare.
Împotriva acestei încheieri au declarat recurs, în termen legal, inculpații, și, criticând-o pe motive de nelegalitate și netemeinicie, sub aspectul greșitei mențineri de către instanța de fond a măsurii arestării preventive.
În motivarea orală a recursurilor, s-a arătat, în esență, că nu mai subzistă temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive, în sensul că nu există probe sau indicii temeinice că inculpații au comis faptele pentru care sunt cercetați, iar lăsarea lor în libertate nu ar prezenta un pericol concret pentru ordinea publică și nu ar influența buna desfășurare în continuare a procesului penal.
Curtea, verificând cauza atât sub aspectul motivelor de recurs invocate, cât și din oficiu, conform art. 3856alin. 3 Cod procedură penală, sub toate aspectele de fapt și de drept, apreciază recursurile declarate de inculpați ca fiind nefondate, având în vedere în acest sens următoarele considerente:
Din actele dosarului, se reține prin rechizitoriul nr. 536/D/P/2008 din 27.01.2009 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial București, inculpații au fost trimiși în judecată sub acuzația săvârșirii următoarelor infracțiuni: inculpatul, pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de droguri de mare risc în formă continuată prevăzută de art. 2 alin. 1 și 2 din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal; inculpații și pentru săvârșirea infracțiunilor de constituire a unui grup infracțional organizat în scopul comiterii infracțiunii de trafic de droguri de mare risc, prevăzută de art. 7 alin.1 rap. la art. 2 lit. b pct. 11 din Legea nr. 39/2003 și de trafic de droguri de mare risc în formă continuată, prevăzută de art. 2 alin. 1 și 2 din Legea nr.143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. 2 și art. 33 lit. a Cod penal; inculpatul pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic de droguri de mare risc în formă continuată, prevăzută de art. 2 alin. 1 și 2 din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 14 lit. d din Legea nr. 143/2000, art. 41 alin. 2 Cod penal și art. 37 lit. a Cod penal, deținere de droguri de mare risc, fără drept, în vederea consumului propriu, prevăzută de art. 4 alin. 1 și 2 din legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 37 lit. a Cod penal (fapte comise în perioada iulie - septembrie 2008), trafic de droguri de mare risc, prevăzută de art. 2 alin. 1 și 2 din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 37 lit. a Cod penal și deținere de droguri de mare risc, fără drept, în vederea consumului propriu, prevăzută de art. 4 alin. 1 și 2 din legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 37 lit. a Cod penal (fapte comise în luna iunie 2008); inculpata pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de droguri de mare risc în formă continuată, prevăzută de art. 2 alin. 1 și 2 din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 14 lit. d din Legea nr. 143/2000, art. 41 alin. 2 Cod penal și art. 37 lit. a Cod penal; inculpații sub aspectul săvârșirii infracțiunii de trafic de droguri de mare risc în formă continuată, prevăzută de art. 2 alin. 1 și 2 din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal și art. 37 lit. a Cod penal; inculpatul sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de trafic de droguri de mare risc în formă continuată, prevăzută de art. 2 alin. 1 și 2 din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal și art. 37 lit. a Cod penal și de deținere de droguri de mare risc, fără drept, în vederea consumului propriu, prevăzută de art. 4 alin. 1 și 2 din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 37 lit. a Cod penal.
Cu privire la inculpatul,s-a reținut că, în perioada august - octombrie 2008, desfășurat activități ilicite de comercializare de droguri de mare risc, respectiv heroină. De asemenea, în data de 3.10.2008, acesta a fost prins de către organele de urmărire penală după ce a încasat suma de aproximativ 12.500 euro de la inculpații și, cu care urma să cumpere aproximativ 0,5 - 1 kg de heroină, de la o persoană neidentificată până în prezent, cantitate de droguri pe care urma să o predea inculpaților menționați.
Pentru inculpata s-a reținut că, în cursul lunii iulie 2008, împreună cu inculpații, și, a constituit un grup infracțional organizat, coordonat de primul dintre aceștia, în scopul comercializării ilicite de heroină. În cadrul grupării infracționale, inculpata a transportat, a porționat și a vândut heroină, activitate infracțională care s-a derulat în perioada iulie 2008- septembrie 2008.
Referitor la inculpata, s-a reținut că, în cursul lunii iulie 2008, împreună cu inculpații, și, a constituit un grup infracțional organizat, coordonat de primul dintre aceștia,în scopul comercializării ilicite de heroină, iar în cadrul grupării infracționale inculpata a vândut heroină, activitate infracțională care s-a derulat în perioada iulie 2008 - septembrie 2008.
Față de inculpatul s-a reținut că, în perioada iulie - septembrie 2008, desfășurat activități ilicite de comercializare de droguri de mare risc, respectiv heroină. În activitatea infracțională, inculpatul a folosit o persoană de sex feminin, în vârstă de aprox. 8 - 9 ani, cunoscută sub numele de "".
Cu privire la inculpata s-a reținut că în perioada iulie - septembrie 2008 desfășurat activități ilicite de comercializare de droguri de mare risc, respectiv heroină, iar în activitatea infracțională inculpata a folosit o persoană de sex feminin, în vârstă de aprox. 8 - 9 ani, cunoscută sub numele de "".
În sarcina inculpatei s-a reținut că, în perioada iulie - septembrie 2008, desfășurat activități ilicite de comercializare de droguri de mare risc, respectiv heroină. În baza aceleiași rezoluții infracționale, în data de 9.07.2008, împreună cu inculpatul, a vândut colaboratorului cu nume de cod " " cantitatea de 0,55 grame heroină, cu suma de 200 lei.
Referitor la inculpatul, s-a reținut că, în perioada iulie - septembrie 2008, desfășurat activități ilicite de comercializare de droguri de mare risc, respectiv heroină. În baza aceleiași rezoluții infracționale, în data de 7.07.2008, a vândut colaboratorului cu nume de cod " " cantitatea de 0,43 grame heroină,cu suma de 200 lei, iar în data de 9.07.2008, împreună cu inculpata, a vândut colaboratorului cu nume de cod " " cantitatea de 0,55 grame heroină, cu suma de 200 lei.
Analizând temeiurile care au stat la baza luării măsurii arestării preventive, Curtea constată, contrar susținerilor recurenților - inculpați, că acestea se mențin și în prezent și impun în continuare privarea lor de libertate, așa cum în mod întemeiat a apreciat și instanța de fond.
Astfel, materialul probator administrat în cauză justifică și în prezent presupunerea rezonabilă că inculpații au comis faptele penale pentru care sunt cercetați, fiind îndeplinită condiția prevăzută de art. 148 alin. 1 raportat la art. 143 și art. 681Cod procedură penală. Sub acest aspect, Curtea apreciază că prezintă relevanță procesele - verbale de redare a convorbirilor și comunicărilor telefonice interceptate și înregistrate în baza autorizațiilor emise de către judecător, procesele - verbale întocmite cu ocazia efectuării de supravegheri operative, procesele - verbale întocmite de către organele de urmărire penală cu ocazia depistării inculpaților, declarațiile martorilor cu identitate atribuită, procesul - verbal întocmit cu ocazia efectuării percheziției autoturismului, declarațiile inculpaților, procesul - verbal de consemnare a declaraților colaboratorilor cu nume de cod "" și " ".
Totodată, Curtea constată că în cauză subzistă și cerințele prevăzute de art. 148 lit. f) Cod procedură penală, pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunile ce formează obiectul cercetărilor penale fiind închisoarea mai mare de 4 ani și existând probe certe că lăsarea în libertate a inculpaților prezintă un pericol concret pentru ordinea publică.
Natura și gravitatea faptelor reținute în sarcina inculpaților, frecvența pe care o înregistrează în prezent aceste tipuri particulare de infracțiune și urmările nefaste pe care le produc asupra sănătății publice și siguranței persoanei, având în vedere predispoziția consumatorilor și traficanților de droguri de a comite infracțiuni, de cele mai multe ori în scopul obținerii sumelor de bani necesare procurării de droguri, modalitatea de comitere a faptelor (inculpații și folosindu-se de minora "" în vârstă de 8 ani, care vindea consumatorilor de droguri heroină între orele 8:00 - 24:00), puternica rezonanță socială negativă pe care activitățile ilicite legate de traficul de stupefiante o generează în rândul membrilor societății civile și împrejurarea că asemenea fapte se constituie tot mai frecvent în importante surse de venituri ilicite pentru autorii lor, amploarea activității desfășurate pe o perioadă de timp îndelungată, precum și datele ce caracterizează persoana inculpaților - care au un nivel redus de școlarizare, sunt fără ocupație și loc de muncă, au acționat în cadrul unui cerc relațional specific și propice comiterii unor astfel de fapte, iar inculpații, și au dat dovadă de perseverență pe calea infracțională, aceștia fiind recidiviști, majoritatea executând pedepse pentru săvârșirea aceluiași gen de infracțiuni - demonstrează pericolul pentru ordinea publică prevăzut de art. 148 lit. f) Cod procedură penală, avut în vedere la luarea măsurii preventive, pericol care subzistă și în prezent și determină menținerea stării de arest preventiv a inculpaților, existând suficiente date care justifică temerea rezonabilă că, puși în libertate, aceștia ar relua activitatea infracțională în vederea obținerii mijloacelor materiale necesare întreținerii și procurării de droguri pentru consumul propriu.
Toate aceste împrejurări formează convingerea Curții că temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive față de inculpați nu au încetat și nici s-au schimbat, în mod justificat instanța de fond făcând cu privire la aceștia aplicarea art. 3002raportat la art. 160 alin. 3 Cod procedură penală.
Ca urmare, având în vedere aceste considerente, Curtea apreciază recursurile declarate de inculpați ca fiind nefondate, motiv pentru care, în temeiul art. 38515pct. 1 lit. b Cod procedură penală, le va respinge ca atare.
Față de faptul că recurenții - inculpați sunt cei care se află în culpă procesuală, Curtea, în temeiul art. 192 alin. 2 și 4 Cod procedură penală, îi va obliga pe aceștia la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpații, și împotriva încheierii de ședință din data de 16 iulie 2009 Tribunalului București - Secția a II-a penală, din Dosarul nr-.
Obligă pe recurenții - inculpați, și la câte 100 lei cheltuieli judiciare către stat, iar pe ceilalți recurenți - inculpați la câte 200 lei fiecare cu același titlu, din care suma de câte 100 lei pentru fiecare recurent - inculpat - onorariul apărătorului din oficiu - se avansează din fondul Ministerului Justiției și Libertăților.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 10.08.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
-
GREFIER,
Red.și dact.: jud.
- Secția a II-a penală:
2 ex./26.08.2009
Președinte:Dumitrița PiciarcăJudecători:Dumitrița Piciarcă, Carmen Veronica Găină, Ioana
